Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 6 aprilie 2023

al Sitului Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

prezumat în vigoare

Data actului: 6 aprilie 2023
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 331 bis din 20 aprilie 2023
Citează: 14 acte
Structură: 45 de articole · 460.058 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

OUG nr. 68/2007 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra m…

ORDINUL nr. 905 din 6 aprilie 2023 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2023.

Aprobat prin

CUPRINS

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

1.3

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.2.

Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

1.3.3.

Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

2.2.

Relief

2.3.

Hidrografie

2.4.

Pedologie

2.5.

Clima

2.6.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

3.3.1.

Nevertebrate

3.3.2.

Ihtiofană

3.3.3.

Herpetofaună

3.3.4.

Mamifere

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

4.1.2.

Factorii interesați

4.2.

Utilizarea terenului

4.3.

Situația juridică a terenurilor

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

4.5.

Infrastructură și construcții

4.6.

Patrimoniu cultural

4.7.

Obiective turistice

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru speciile

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie

6.1.4.

Evaluarea globală a specie

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

6.3.

Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiectiv general

7.2.2.

Obiective specifice

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

8.2.

Estimarea resurselor necesare

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

9.2.

Urmărirea activităților planificate

9.3.

Indicarea activității realizate

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

11.1.

Regulamentul sitului

CAPITOLUL I. REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

Modul de avizare a activităților, proiectelor și planurilor

Accesul, regulile de vizitare și turismul

Construcții și activități antropice

Gospodărirea și exploatarea pajiștilor

Cultivarea terenurilor arabile

Activități științifice

Protecția factorilor de mediu

CAPITOLUL IV. SANCȚIUNI

CAPITOLUL V. DISPOZIȚII FINALE

1.2.

Fotografii

1.3.

Hărți

1.3.1.

Harta localizării și limitelor

1.3.2.

Harta administrativă

1.3.3.

Harta geologică

1.3.4.

Harta solurilor

1.3.5.

Harta hidrografică

1.3.6.

Harta hipsometrică

1.3.7.

Harta pantelor

1.3.8.

Harta expoziției versanților

1.3.9.

Harta temperaturilor medii

1.3.10.

Harta precipitațiilor

1.3.11.

Harta ecosistemelor

11.3.12.

Hărțile distribuției speciilor

11.3.13.

Harta impacturilor asupra speciilor

11.3.14.

Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate

11.3.15.

Harta construcțiilor și perimetrului construit

11.3.16.

Harta obiectivelor turistice

11.3.17.

Harta utilizării terenurilor

11.3.18.

Harta juridică

INFORMAȚII GENERALE

1.1.

Descrierea sintetică a Planului de management

Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0383 RÂUL TÂRNAVA MARE ÎNTRE ODORHEIU SECUIESC ȘI VÂNĂTORI reprezintă obiectivul principal al proiectului "REALIZAREA MANAGEMENTULUI BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0383 RÂUL TÂRNAVA MARE ÎNTRE ODORHEIU SECUIESC ȘI VÂNĂTORI", cod SMIS 104941, beneficiar A.V.P.S. Târnava Mare, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, au stat la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.

Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.

Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri.

Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători.

Modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia este unul participativ, toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea.

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Aria protejată ROSCI0383 este situată pe sectorul superior al râului Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători ocupând o suprafață de 448,2 ha.

Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate

Nr. crt.

Tip act

Număr act

An act

Denumire

Legea

292

2018

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Legea

158

2018

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Legea

148

2018

pentru modificarea

alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Ordonanța de urgență a Guvernului

2018

pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului

Ordonanța de urgență a Guvernului

2016

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Legea

2016

privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Legea

2015

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 20/2014

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Legea

133

2015

pentru modificarea și completarea

Legii nr.46 din 2008 - Codul silvic

Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor

1822

2020

pentru aprobarea

Metodologiei

de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate

Legea

2011

pentru aprobarea

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile

2387

2011

pentru modificare și completarea

OM 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Hotărârea Guvernului

971

2011

pentru modificarea și completarea

Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007

privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Legea

137

2010

pentru ratificarea

Protocolului

privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la

Convenția-cadru

privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor

2010

pentru aprobarea

Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor

135

2010

privind aprobarea

Metodologiei

de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat

Ordinul Ministrului Mediului

1433

2017

privind modificarea și completarea

Metodologiei

de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012

Legea

317

2009

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008

privind pescuitul și acvacultura

Ordinul Ministrului Mediului

203

2009

privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice

Hotărârea Guvernului

1679

2008

privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor

Ordonanța de urgență a Guvernului

154

2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a

Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006

Ordonanța de urgență a Guvernului

164

2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului

Ordonanța de urgență a Guvernului

2008

privind pescuitul și acvacultura

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

353

2008

pentru aprobarea

Regulamentului

privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii

Hotărârea Guvernului

1284

2007

privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile

1964

2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Ordonanța de urgență a Guvernului

114

2007

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului

Ordonanța de urgență a Guvernului

2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea 49/2011

Ordonanța de urgență a Guvernului

2007

privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile

1798

2007

pentru aprobarea

Procedurii

de emitere a autorizației de mediu

Legea

265

2006

pentru aprobarea și modificarea

OUG nr. 195/2005

privind protecția mediului

Legea

407

2006

vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată de

Legea nr. 197/2007

și

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 154/2008

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor

207

2006

privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia

Hotărârea Guvernului

1076

2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe

Legea

451

2002

pentru ratificarea

Convenției europene a peisajului , Florența, 20.10.2002

Legea

2000

privind amenajarea teritoriului național - Secțiunea a III-a, zone protejate

Legea

2000

pentru ratificarea

Convenției

privind accesul publicului la informații, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998

Legea

1998

pentru ratificarea

Convenției

privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979

Legea

1994

pentru ratificarea

Convenției

privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994

Legea

1993

pentru ratificarea

Convenției

privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979

Legea

1991

de ratificare a

Convenției

asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971

Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ

Stare de conservare (F/ NI/ NR)

Presiune (P) Amenințare (A)

Măsurile active de conservare propuse

Arie naturală de conservare ROSCI0383

Unio crassus

F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni.

MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă a speciei de nevertebrate: Unio crassus prin montarea de panouri informative

Triturus vulgaris ampelensis

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor

MS 1.2.7 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: săpare de șanțuri, rigole, alveole.

Triturus cristatus

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor

Bombina variegata

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștinilor sau gropilor

Barbus petenyi

B Silvicultura

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure

B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.: Se vor planta specii de arbori - salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%.

MS 1.2.5 Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești.

Rhodeus amarus

B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

Sabanejewia balcanica

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

Lutra lutra

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă: Montare bariere și a panourilor informative

Myotis myotis

Necunoscută

P și A

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:

B02.03 îndepărtarea lăstărișului;

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

MS 1.1.10 Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii:

-inventariere și marcare arbori scorburoși,

-Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale

Myotis bechsteinii

Necunoscută

P și A

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:

B02.03 îndepărtarea lăstărișului;

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

- inventariere și marcare arbori scorburoși,

- Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale

Rhinolophus hyposideros

specia nu a fost identificată în arie

Notă:

Starea de conservare poate fi:

Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A

1.2.

Procesul de elaborare al Planului de management

În cadrul activităților care au vizat elaborarea planului de management, după finalizarea primului draft al planului de management a avut loc un proces de consultare cu factorii implicați la nivel local, prin organizarea a două sesiuni de consultări. Prima dintre consultări a avut loc în data de 29.08.2019 și s-a desfășurat în localitatea Odorheiu Secuiesc, la sediul Primăriei Odorheiu-Secuiesc, iar a doua s-a desfășurat în data de 30.08.2019, în localitatea Odorheiu Secuiesc, la sediul SC Corvette S.R.L., la fiecare dintre acestea participând către 30 de persoane din rândul factorilor interesați.

Procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management a fost parcursă la Agenția pentru Protecția Mediului Harghita (prin delegarea competenței de către Ministerul Mediului), demarată prin transmiterea Notificării privind obținerea avizului de mediu în data de 26.11.2019 și finalizată prin emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 10 din 16.03.2020.

1.3.

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

1.3.1.

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt:

Aria naturală protejată ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere c)

Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință (ha)

Procentul din aria natural protejată de referință (%)

Cod

Denumire

Tip a)

Categorie b)

Denumire responsabil

ROSCI0383

Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

SCI

Sit Natura 2000

ANANP

1.3.2.

Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

Aria protejată ROSCI0383 este situată pe sectorul superior al râului Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători ocupând o suprafață de 448,2 ha (4,482 kmp) (Fig. 1). Zona centrală a acestei arii se află situată la de intersecția coordonatelor geografice de 46° 15' 56'' latitudine nordică și 24° 59' 44'' longitudine estică. Limita altitudinală inferioară a acestei arii este de 367 m, iar cea superioară de 488 m. Cea mai mare parte (88%) a ariei protejate râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători este localizată în partea de sud-vest a județului Harghita. Extremitatea vestică a acestei arii (12%) extinzându-se dincolo de limitele județului Harghita, pe teritoriul județului Mureș.

Principalele rute de acces în situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători sunt asigurate de către Drumul Județean 137 (DJ137) cu care situl se situează paralel și se intersectează în trei puncte în dreptul localităților Feliceni, Mugeni și Dejuțiu și Drumul Național 13C (DN13C) cu care situl se situează paralel și se intersectează într-un punct în dreptul localității Vânători.

Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică (*)

Județul

Localitățile (orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

67.41

Continentală

Harghita

Felicieni

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

132.82

Continentală

Harghita

Cristuru Secuiesc

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

59.37

Continentală

Harghita

Mugeni

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

1.26

Continentală

Harghita

Odorheiu Secuiesc

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

21.27

Continentală

Harghita

Porumbeni

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

113.51

Continentală

Harghita

Secuieni

ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

52.57

Continentală

Mureș

Vânători

Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta localizării ariilor naturale protejate, în anexa nr. 11.3.1.

1.3.3.

Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Limitele sitului ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători au fost stabilite în 2011, prin

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin

OM 46/2016

privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0383 are o suprafață de 448 ha.

Limita ariei protejate are un grad ridicat de neregularitate urmărind cursul meandrat al Târnavei Mari pe sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători având o lățime maximă de aproximativ 1 km și o lungime de 30 km excluzând zona de discontinuitate dintre Porumbenii Mici și Dejuțiu.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

2.1.

Geologie

Geologia ariei de interes nu este una complicată aceasta fiind constituită în principal din depozite pannoniene reprezentate de pietrișuri, nisipuri cu un grad de cimentare mediu, argile și argile marnoase cenușii și brun-roșcate, depozite coluviale și deluvial-proluviale (Harta geologică din capitolul anexe).

Din punct de vedere litologic, regiunea studiată, se caracterizează prin monotonia formațiunilor sedimentare (marne, argile, nisipuri) a căror dispunere creează totuși aspecte de relief specific. În partea nordică a regiunii studiate sunt caracteristice marnele ponțiene care au influențat și rețeaua hidrografică. Aici cursurile sunt rare și semipermanente datorită lipsei apelor subterane, văile sunt largi înconjurate pe alocuri cu zone mlăștinoase. Interfluviile sunt înguste și ascuțite, ca rezultat al retragerii versanților sub acțiunea diferitelor procese morfologice.

2.2.

Relief

ROSCI0383 Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători se situează în partea centrală a țării suprapunându-se peste Culoarul Târnavei Mari fiind totodată parte integrantă a Podișului Târnavelor. La nord este mărginită de Subcarpații (D1.) Târnavelor, iar la sud de Subcarpații Homoroadelor. Spațiul analizat este situat într-o zonă de tranziție de la Carpații Orientali la Câmpia Transilvaniei prezentând trăsături tranzitorii între aceste unități, dar și o serie de trăsături specifice, care îi conferă individualitate morfologică. Trăsăturile asemănătoare cu regiunile învecinate se datorează structurii geologice generale, din evoluția lor comună până la o anumită etapă, iar deosebirile sunt rezultatul stadiului actual de modelare diferit și a particularităților structurale și litologice. Nota caracteristică a regiunii este dată de prezența reliefului structural, reprezentat prin cueste și suprafețe structurale, care sunt condiționate de conlucrarea a doi factori: pe de o parte structura geologică, iar pe de altă parte acțiunea factorilor morfologici externi (Reti, 2009). Zona studiată prezintă un relief specific de vale cu altitudini cuprinse între 350 - 530 m fiind marginită de formațiuni deluroase ce se ridică, pe alocuri, la peste 900 m (Harta hipsometrică din capitolul anexe). Morfologia este rezultatul sculpturilor pe roci moi și tari, cutate sau în monoclinuri largi. Valea Târnavei Mari este însoțită de terase apărând o gamă largă de forme ale denudării atât în suprafață, cât și în adâncime.

Interfluviile principale au o altitudine de 800-1000 m, iar cele dintre afluenți înregistrează valori altitudinale cuprinse între valorile de 600-650 m. Această etajare a reliefului înfățișează o dezvoltare geomorfologică policiclică care se datorează adâncirii succesive a apelor curgătoare. Gradul de complexitate morfo-structurală este ridicat datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie (Reti, 2009). Procesele exogene au generat un relief pe formațiuni tortonian-sarmațiene și petice de pliocen care au determinat ca Târnava Mare să creeze șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri, regiunea fiind puternic fragmentată.

Densitatea fragmentării reliefului în sit este una tipică de dealuri. Harta densității reliefului indică cele mai mici valori, de până la 1,5 km/kmp pe interfluviile principale ce compun treptele suprafețelor de nivelare superioară și medie (Harta densității fragmentării din capitolul anexe). Valorile cele mai ridicate ale densității reliefului, de peste 3 km/kmp sunt specifice suprafețelor dominate de cursuri permanente și temporare mai dense ce au generat eroziunea în adâncime.

Raportat la arealul vizat, clasele valorice ale pantelor au fost stabilite între valoarea minimă de 0° și cea maximă de peste 25°. Astfel, s-au determinat patru clase: < 5°; 5,1-10°; 10.1-25°; >25°. Pantele cu valori cuprinse între 5.1 și 10° ocupă cele mai întinse suprafețe de pe teritoriul analizat (Harta pantelor din capitolul anexe). Acestea apar pe suprafața glacisurilor coluvio-proluviale de la baza versanților și scad sub 5° pe văile cursurilor de apă, pe podurile teraselor și izolat pe platourile interfluviilor. Ponderea suprafețelor cu înclinare mai mare de 25° este foarte mică, identificându-se doar izolat în regiunea analizată.

Poziționarea direcția est-vest imprimă spațiului analizat o tipologie variată, dar destul de omogenă a expoziției versanților. Astfel, versanții aflați la sud de aria analizată au, în cea mai mare parte, expoziție nordică, nord-vestică și estică, iar versanții situați la nord sunt caracterizați preponderent de expoziție sudică și sud-vestică (Anexa 11.3.3.). Spațiul sitului este dominat de orientări deosebit de mozaicate, nedistingându-se nicio grupare clară ca expoziție cu direcții apropiate. Ponderea suprafețelor cvasiorizontale este una foarte mică. Insolația, evaporația și topirea zăpezii sunt mai rapide pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică. Ciclurile de îngheț- dezgheț sunt mai frecvente pe versanții însoriți (expoziție sudică și sud-vestică), ducând la micșorarea coeziunii agregatelor de sol. Deși, în general, pe versanții însoriți scurgerea lichidă este mai redusă, eroziunea se manifestă mai intens decât pe versanții umbriți (expoziție nordică și nord-estică).

2.3.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică a sitului protejat este reprezentată de râul Târnava Mare, acesta fiind principalul curs de apă al sitului (Harta hidrografică din capitolul anexe). Cu un bazin hidrografic de 3606 kmp și o lungime de 222,9 km și cu debitul mediu multianual de 13 mc/s este unul dintre cei mai importanți afluenți ai Mureșului. În sectorul sitului studiat valea este puternic asimetrică, versantul de dreapta fiind mai abrupt, iar cursul râului este meandrat.

Principalii afluenți de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: pârâul Cireșeni, râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea, râul Ghedia și râul Goagiu. Afluenții de stânga, în aceeași ordine, sunt: pârâul Oțeni, pârâul Mugeni, râul Feleș, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, râul Biserica, râul Archita și pârâul Poienilor.

Singurul corp lacustru din arealul vizat este reprezentat de Lacul piscicol Oțeni care are o suprafață de 2,5 ha. Acesta se află situat la vest de localitatea cu același nume și în imediata apropiere a Târnavei Mari.

În ceea ce privește afluenții Târnavei Mari din sectorul arealului studiat, aceștia aparțin unei generații noi, orientarea cărora dă dovadă de faptul că dezvoltarea rețelei hidrografice a fost pecetluită de aceleași mișcări neotectonice.

2.4.

Pedologie

Tipurile de soluri prezente în aria protejată ROSCI0383 Târnava Mare sunt asociate cu fundamentul geologic și tipul de vegetație prezent. Relieful, prin particularitățile calitative și cantitative (altitudinea, panta, fragmentarea și expoziția), dar și prin dinamica sa, intervine, de asemenea, în mod direct în pedogeneză. Astfel, relieful deluros și de luncă, caracteristic arealului studiat, se caracterizează prin scoarța de alterare groasă și soluri bine evoluate. Tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate (regosoluri și erodosoluri). Strict pe teritoriul sitului vizat, solurile aluviale și pseudorendzinele ocupă cea mai întinsă suprafață (Harta solurilor din capitolul anexe).

Într-un cadru mai general, regiunea sitului este dominată de soluri brune și erodisoluri. în cadrul sitului, componenta edafică este deosebit de eterogenă, datorită substratului litologic, varietății și evoluției reliefului, condițiilor climatice, condițiilor hidrologice, vegetației și nu în ultimul rând activităților antropice.

2.5.

Clima

Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri și podișuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune.

Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului ROSCI0383 Târnava Mare variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală (Harta temperaturilor medii din capitolul anexe).

Aceasta scade treptat pe versanți odată cu creșterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depășesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5°C, primăvara 9,3°C, vara 18,2°C, toamna 9,4°C.

Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 - peste 600 mm (Harta precipitațiilor medii din capitolul anexe). Aceasta crește treptat odată cu creșterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. în general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25 mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm.

Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile.

Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variații lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare.

În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase - în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an și viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, înregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, în medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului.

2.6.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului.

În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a fost de altfel declarat monument natural, 2.460 Lacul Raț, categoria III IUCN, având o suprafață de 0,04 kmp. Prezența lacului a favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum Lysimachia thyrsiflora - gălbășoara de turbărie, Utricularia vulgaris - otrățelul de baltă, Menyanthes trifoliata - trifoiștea de baltă.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

3.1.

Ecosistemele

La nivel de peisaj în ROSCI0383 există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.

Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate

Nr. crt.

Categoria de ecosisteme

Tipul de habitat din ariile protejate vizate

Ape curgătoare

Pajiști naturale

Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte

Păduri temperate europene

Ecosisteme agricole, horticole și domestice regulat cultivate sau recent luate în cultură1

categoria EUNIS I1 - culturi agricole și grădini de legume

Zone construite, situri industriale și alte habitate industriale

categoriile EUNIS J1 - construcții din sate și orașe -, J2 - construcții cu densitate mică -, J4 - rețele de transport și alte zone construite cu suprafață dură, J5 - oglinzi de apă foarte artificiale și structuri conexe

Complexe de habitate

categoria EUNIS X25 - grădini domestice din sate și zone periferice urbane, cu suprafețe mai mici de 0,5 ha

3.2.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 ROSCI0383 nu sunt menționate habitate de interes comunitar.

3.3.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel:

Specii de nevertebrate:

–

1032 Unio crassus

Specii de ihtiofaună:

–

5266 Barbus petenyi

–

5339 Rhodeus amarus

–

5197 Sabanejewia balcanica

Specii de herpetofaună:

–

1193 Bombina variegata

–

1166 Triturus cristatus

–

4008 Triturus vulgaris ampelensis

Specii de mamifere:

–

1323 Myotis bechsteinii

–

1324 Myotis myotis

–

1303 Rhinolophus hipposideros

–

1355 Lutra lutra

Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu a fost identificată specia de chiroptere Rhinolophus hipposideros.

Celelalte două specii de chioptere Myotis myotis și Myotis bechsteinii au fost identificate în sit într-un singur punct, în perioada de migrație. Conform monitorizărilor, speciile nu sunt rezidente în sit, însă pot fi întâlnite în perioada de pasaj în habitatele de pe raza sitului, perimetrul acestuia constituind rută de migrație și loc de hrănire pentru aceste specii.

Totodată, s-a identificat în sit, specia de pești de interes comunitar 2511 Gobio kessleri, specie pentru care s-au realizat inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare, informații prezentate în Studiul cu fisele de inventariere și cartare și starea de conservare evaluată pentru 11 specii de faună din sit.

3.3.1.

Nevertebrate

Tabel 6. Date generale ale speciei Unio crassus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 361 Cod Natura 2000: 1032

Denumirea științifică

Unio crassus Phillipsson, 1788

Denumirea populară

RO: Scoica mică de râu

EN: Thick shelled river mussle

DE: Kleine Flussmuschel

Descrierea speciei

Valve eliptice sau trunchiat-ovale, de obicei cu lungimea mai mică decât dublul înălțimii, cu pereți groși, culoare variabilă de la verde- bruniu deschis cu raze radiare până la maro-închis spre negru. Regiunea anterioară bine rotunjită, largă și scurtă. Partea posterioară adesea dilatată, alungită, cu un rostrum obtuz și subtruncat. Marginile superioară și inferioară în general paralele; marginea inferioară dreaptă sau subrectilinie în zona mediană. Marginea posterioară și liniile de creștere sunt uniform și paralel curbate. Dimensiuni variabile: lungimi între 30-70 mm, înălțimi cuprinse între 20-40 mm, lățimi de 20-35 mm.

Perioade critice

Perioada critică pentru specie este martie - iulie deoarece este perioada de reproducere, care este influențată direct de chimismul apei, respectiv de populațiile de pești; lucrările agricole de primăvară pot conduce la deversări care influențează chimismul apei; glochidiile (larve fixate pe zonele moi ale speciilor de pești) pot fi extrase din mediul natural odată cu capturarea peștilor.

Cerințe de habitat

În România populează pâraie și râuri, mai rar fluvii, fiind mai frecventă în apele din sectorul colinar și de podiș decât în cel de câmpie. Este o specie pretențioasă sub aspectul condițiilor de calitate a apei, necesitând ape curgătoare, bine oxigenate și sedimente curate; substrat nisipos sau moderat mâlos (fără conținut exagerat de materie organică), cu salinitate redusă.

Tabel 7. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Unio crassus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

1032 Unio crassus Phillipsson, 1788

Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Indivizi de dimensiuni relativ mici (vârste mici), cel mai probabil rezultat al unei repopulări de dată recentă a zonei (probabil din mici populații rămase pe afluenți cu apă curată), dat fiind faptul că investigațiile de teren de la sfârșitul anilor 90 nu au indicat prezența speciei în sectorul Vânători - Odorheiul Secuiesc.

Statutul de prezență (temporal)

- rezident

- reproducere

Statutul de prezență (spațial)

- larg răspândită

Statutul de prezență (management)

- nativă

Abundență

- comună

Perioada de colectare a datelor din teren

aprilie - iunie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Specia populează arealele de pe malul Târnavei unde apar mici plaje umbrite, ferite de curent puternic (mici golfuri închise, zone cu meandre închise în contra direcției de curgere a râului). Nu a fost găsită pe niciun afluent al râului, pe scurtele sectoare care sunt incluse în situl Natura 2000, dar este cel mai probabil prezentă pe cursurile inferioare și medii ale unora dintre afluenți (sectoarele incluse în sit sunt de obicei antropizate). De asemenea, este absentă în zonele cu plaje pietroase și bolovănoase și în cele cu substrat lutos, care nu permit acumularea unui strat suficient de gros de sedimente, în sectoarele cu maluri abrupte sau în zonele unde au fost efectuate lucrări de regularizare a malurilor. Specia este complet absentă în sectorul amonte de localitatea Tăureni, unde prezența unor brațe moarte conectate la cursul Târnavei conduce la o creștere semnificativă a cantității de materie organică în descompunere, generând condiții necorespunzătoare pentru prezența Unio crassus.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

3.3.2.

Ihtiofană

Tabel 8. Date generale ale speciei Barbus petenyi (Barbus petenyi)

Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie (Barbus petenyipetenyi), specia fiind Barbuspetenyi Risso, 1826 (Bănărescu 1964).

Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie (Barbus peloponessius petenyi) a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 (Karakousis et al. 1993, 1995).

În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui inițial dat de către Heckel în 1852 (Tsigenopoulos et al. 1999, Tsigenopoulos și Berrebi 2000, Machordom și Doadrio 2001, Kotlik P. și colab. 2002).

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 5266

Denumirea științifică

Barbus petenyi Heckel, 1852

Denumirea populară

Română: mreană vânătă, moioagă

Descrierea speciei

Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi.

Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie.

Perioade critice

Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii.

Cerințe de habitat

Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului - Chondrostoma nasus, unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului - dispusă în amonte față de zona scobarului, iar conținutul de oxigen este mai moderat.

Tabel 9. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus petenyi

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Barbus petenyi Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Preferă habitatele cu apă destul de rapidă, evitând zonele foarte adânci, cu apă stătătoare. Este una dintre cele mai comune specii din aria protejată. A fost identificată la nivelul fiecărei punct aflat pe râul Târnava Mare, dar și pe secțiunea pârâurilor Scroafei și Feernic din sit, lipsind doar din lacurile și brațele moarte ale râului, habitate nefavorabile pentru această specie.

Statutul de prezență (temporal)

rezident

Statutul de prezență

(spațial)

Statutul de prezență (management)

nativă

Abundență

Comună

Perioada de colectare a datelor din teren

mai 2018 - octombrie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Una dintre cele mai comune specii din aria protejată. A fost identificată la nivelul fiecărei punct aflat pe râul Târnava Mare, dar și pe secțiunea pârâurilor Scroafei și Feernic din sit, lipsind doar din lacurile și brațele moarte ale râului, habitate nefavorabile pentru această specie.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 10. Date generale ale speciei Rhodeus amarus

Notă: Majoritatea autorilor de la noi (Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu 1999) au folosit denumirea de Rhodeus amarus (Bloch, 1782).

Mai nou (Kottelat și Freyhof 2007) este indicat folosirea denumirii de Rhodeus amarus (Bloch, 1782).

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 582 Cod Natura 2000: 5339

Denumirea științifică

Rhodeus amarus (Bloch, 1782)

Denumirea populară

Română: boarță,

Descrierea speciei

Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu (2002) îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.

Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm.

Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă (Bănărescu 1964).

Perioade critice

Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta (Bănărescu 1964).

Cerințe de habitat

Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător îngerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezența lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Alte cerințe importante față de habitat:

- Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare

- Fără exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriș, balastru, etc.) din albiile minore

- Fără surse majore de poluare

- Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus

- Prezența lamelibranhiatelor (Unio sau Anodonta)

- Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată

Tabel 11. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhodeus (sericeus) amarus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Rhodeus (sericeus) amarus

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Specia a fost prezentă în la majoritatea punctelor de colectare aflată în partea din aval (partea vestică) a sitului, unde habitatele sunt mai favorabile (apă lent curgătoare) pentru această specie decât în zona din amonte.

Statutul de prezență (temporal)

rezident

Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

Statutul de prezență (management)

nativă

Abundență

comună (comună în partea din aval a sitului și rară în partea din amonte a acestuia)

Perioada de colectare a datelor din teren

mai 2018 - octombrie 2018

Distribuția specie (interpretare)

La nivel de arie protejată specia a fost prezentă la nivelul majorității punctelor de colectare de pe râul Târnava Mare aflate în ”bucata” vestică a sitului și a lipsit de la nivelul punctelor de colectare aflată în partea estică a sitului. De asemenea, specia a fost prezentă pe secțiunea din sit a râurilor Scroafa și Feernic.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

10.

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 12. Date generale ale speciei Sabanejewia balcanica

Notă: Bănărescu (1964) încă folosește denumirea de Cobitis aurata, în paranteză indicând și genul Sabanejewia. În ultimele decenii majoritatea autorilor folosește denumirea de Sabanejewia balcanica (Bănărescu 1964, Bănărescu et al. 1972, Nalbant 1995, Bănărescu et al. 1999, Harka și Bănărescu 1999). Până nu demult erau cunoscute patru subspecii ale speciei Sabanejewia balcanica: balcanica, în cursul inferior al râurilor din Ardeal, Crișana, Banat și unele râuri din Muntenia, Oltenia și Moldova, bulgarica, în Tisa și Dunăre până în Deltă, radnensis în cursul superior al Mureșului, vallahica în trei râuri din sud-estul țării. Totodată s-a constatat o intergradare treptată între balcanica și bulgarica în râurile din vest (mai ales Timiș și Someș). Cercetările moleculare recente (Perdices et all. 2003) arată că populațiile de la noi nu mai pot fi atribuite speciei Sabanejewia balcanica. După acestea numele valabil pentru populațiile din vestul țării, anterior atribuite lui balcanica, este Sabanejewia montana (Vladykov, 1925). Kottelat și Freyhof (2007) recomandă folosirea denumirii de Sabanejewia balcanica (Karaman, 1922). Considerăm că statutul speciei în momentul de față încă este instabil (la fel ca la cele mai multe specii din acest gen), din acest motiv recomandăm în continuare folosirea denumirii Sabanejewia balcanica (Filippi, 1865).

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 594 Cod Natura 2000: 5197

Denumirea științifică

Sabanejewia balcanica

Denumirea populară

Română: câră/fâță

Descrierea speciei

Specie cu o răspândire destul de largă în România. Telcean & Bănărescu (2002) îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.

Morfologie externă: Corpul de înălțime variabilă, moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar puternic, cele două ramuri divergente, ramura mare puternic curbată. Ochii apropiați; spațiul interorbital plan, egal, puțin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal cu o creastă adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei (când această înotătoare este culcată).

Colorit: Fondul alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Dorsal 10-14 (rareori 8-9 sau 15-16) pete; acestea sunt mai lungi decât late, lungimea lor e mai mare sau egală cu distanța dintre ele. Petele laterale în număr de 10-13 (rareori 8-9 sau 14); forma lor e variată.

Perioade critice

Reproducerea are loc primăvara, deseori până la mijlocul verii. În perioada de după reproducere (aproximativ 2-3 săptămâni) alevinii proaspăt eclozați cât și puietul sunt foarte sensibili astfel trebuie evitat orice perturbare a habitatului.

Cerințe de habitat

Trăiește în râuri începând de la munte până la șes; preferă fundul de prundiș, amestecat cu nisip, dar se întâlnește frecvent și în porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de frecvent se întâlnește și pe fund argilos, sub malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În râurile nisipoase cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipsește în râuri nămoloase (Bănărescu 1964). Nu întreprinde migrațiuni periodice. De obicei speciile răpitoare evită consumarea acestei specii din cauza prezenței spinului suborbitar puternic, astfel dușmanii naturali sunt puțini. Câteva exemplare pot fi consumate și de către pescărașul albastru (Alcedo atthis). Alte cerințe importante față de habitat:

- Prezența secțiunilor cu fund de prundiș, nisipos, argilos cu maluri verticale, rădăcini de salcie.

- Fără exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriș, balastru, etc.) din albiile minore

- Fără surse majore de poluare

- Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasboraparva, Ameiurus nebulosus

- Fără lucrări hidrotehnice (reprofilare/recalibrare ale albiei)

- Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată

Tabel 13. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Sabanejewia balcanica

Nr.

Informație/Atribut

Descriere

Specia

Sabanejewia balcanica

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Specie prezentă în majoritatea habitatelor lotice din sit. Este una dintre speciile comune din sit.

Statutul de prezență [temporal]

- rezident

Statutul de prezență [spațial]

- larg răspândită

Statutul de prezență [management]

- nativă

Abundență

- comună

Perioada de colectare a datelor din teren

mai 2018 - octombrie 2018

Distribuția speciei [interpretare]

La nivel de arie protejată specia a fost prezentă în majoritatea stațiilor de colectare de pe râul Târnava Mare, dar și în pârâul Scroafei, pe secțiunea acestuia aflată în interiorul ariei protejate.

Distribuția speciei [harta distribuției]

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

3.3.3.

Herpetofaună

Tabel 14. Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

Denumirea științifică

Triturus cristatus, Laurentus 1768

Denumirea populară

Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă.

Descrierea speciei

Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu marginea dreaptă.

Perioade critice

Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie.

Cerințe de habitat

Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.

Fotografii

Tabel 15. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Triturus cristatus

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren.

Statutul de prezență (temporal)

- rezident

Statutul de prezență (spațial)

- izolată

Statutul de prezență (management)

- nativă

Abundență

rară

Perioada de colectare a datelor din teren

mai-octombrie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Pe teritoriul sitului se găsesc foarte puține habitate prielnice speciei Triturus cristatus (bălți permanente sau semipermanente lipsite de pești). Au mai fost identificate două habitate potențiale prielnice speciei lângă localitatea Feliceni: Feliceni 5 (E 25.2707, N 46.2695), lângă localitatea Betești: Betesti 20 (E 25.8447, N 46.2913). În secțiunea aflată între Filiași și Vânători am identificat o serie de brațe moarte pe partea stângă a râului, dar majoritatea acestora sunt colmatate sau umplute. Eforturile de conservare trebuie direcționate la decolmatarea parțială a acestor habitate, neutilizabile din punct de vedere agricol și favorabile speciilor de amfibieni respectiv de o valoare ecologică ridicată.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 16. Date generale ale speciei Triturus vulgaris ampelensis

Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul Triturus. Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex. vulgaris și montandoni într-un gen aparte, Lissotriton. Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului Triturus.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

Denumirea științifică

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

Denumirea populară

Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi; Engleză: Transylvanian smooth newt;

Descrierea speciei

În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată Lissotriton vulgaris vulgaris. Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben.

Perioade critice

Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii - începutul primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai.

Cerințe de habitat

Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine.

Fotografii

Tabel 17. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris ampelensis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Triturus vulgaris ampelensis

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

Nu este cazul

Statutul de prezență (temporal)

rezident

Statutul de prezență (spațial)

izolată

Statutul de prezență (management)

nativă

Abundență

Perioada de colectare a datelor din teren

Mai - octombrie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Pe teritoriul sitului se găsesc foarte puține habitate prielnice speciei Triturus vulgaris ampelensis (bălți permanente sau semipermanente lipsite de pești). Au mai fost identificate două habitate potențiale prielnice speciei lângă localitatea Feliceni: Feliceni 5 (E 25.2707, N 46.2695), lângă localitatea Betești: Betesti 20 (E 25.8447, N 46.2913). În secțiunea aflată între Filiași și Vânători am identificat o serie de brațe moarte pe partea stângă a râului, dar majoritatea acestora sunt colmatate sau umplute. Eforturile de conservare trebuie direcționate la decolmatarea parțială a acestor habitate, neutilizabile din punct de vedere agricol și favorabile speciilor de amfibieni respectiv de o valoare ecologică ridicată.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 18. Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 638

Cod Natura 2000: 1193

Denumirea științifică

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Denumirea populară

Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă.

Engleză: Yellow-bellied toad

Descrierea speciei

Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali.

Perioade critice

Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de depunere a pontei fiind mai târzie decât la Bombina bombina, de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie.

Cerințe de habitat

Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre.

Fotografii

Tabel 19. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Bombina variegata

Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

Informații specifice speciei

S-au identificat 14 puncte de prezență pentru Bombina variegata în interiorul sitului.

Statutul de prezență (temporal)

rezident

Statutul de prezență (spațial)

izolată

Statutul de prezență (management)

nativă

Abundență

rară

Perioada de colectare a datelor din teren

Mai - octombrie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Pe teritoriul sitului specia a fost identificată în foarte puține habitate. Această observație se explică prin fluctuațiile extreme ale condițiilor hidrologice pe lunca râului Târnava Mare, secetă urmată de inundații în sezonul de reproducere în anul 2018, respectiv colmatarea unor habitate și prezența unei vegetații terestre abundente în cazul multor habitate de tip șanțuri. În mai multe cazuri am observat drumuri de țară pietruite care elimină formarea unor microdepresiuni de către utilaje, adesea favorabile speciei B. variegata.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

3.3.4.

Mamifere

Tabel 20. Date generale ale speciei Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355

Denumirea științifică

Lutra lutra

Denumirea populară

vidra

Descrierea speciei

Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest.

Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață.

Perioade critice

- primăvara devreme: în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni;

- perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus;

- iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul populației;

Cerințe de habitat

Ocupă țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau șes. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf). De regulă nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerințele pentru habitat sund direct corelate cu cerințele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaște, rațe sălbatice, lișițe, rozătoare acvatice (Ionescu et al. 2013).

Tabel 21. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Lutra lutra

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice speciei

Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Se impune menținerea numărului de indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului.

Statutul de prezență (temporal)

- rezident,

- odihnă și hrănire,

- iernare,

Statutul de prezență (spațial)

- larg răspândită

Statutul de prezență (management)

- nativă

Abundență

• prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii)

Perioada de colectare a datelor din teren

• noiembrie 2017 - februarie 2018

• aprilie 2018 - mai 2018 (optim)

Distribuția specie (interpretare)

Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 22. Date generale ale speciei Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Denumirea științifică

Myotis myotis

Denumirea populară

liliacul comun mare, liliac mare cu bot ascuțit, liliac mare cu urechi de șoarece

Descrierea speciei

Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi: 24.4-27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.

Perioade critice

În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj.

Cerințe de habitat

Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă. M. Blythii vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.

Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost.

Tabel 23. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Myotis myotis

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice speciei

Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis blythii. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic.

Această specie este caracteristică habitatelor forestiere; specia este prezentă în perioada de pasaj în habitatele de pe raza sitului, perimetrul acestuia constituind rută de migrație și loc de hrănire pentru această Myotis myotis.

Statutul de prezență (temporal)

- odihnă și hrănire / pasaj

Statutul de prezență (spațial)

- izolată

Statutul de prezență (management)

- nativă

Abundență

- prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii)

Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie - octombrie 2017

iunie - iulie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Specia a fost identificată într-un singur punct, în perioada de migrație. Punctul nu se află în limita sitului ROSCI0383, însă acesta este situat tot pe râul Târnava Mare.

Conform monitorizărilor noastre, specia nu este rezidentă în sit, însă poate fi întâlnită în perioada pasaj.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 24. Date generale ale speciei Myotis bechsteinii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1473

Cod Natura 2000: 1323

Denumirea științifică

Myotis bechsteinii, (Kuhl, 1817)

Denumirea populară

Liliacul cu urechi mari

Descrierea speciei

Liliac de talie mijlocie, are lungimea antebrațului între 39.0-47.1 mm. Spatele este maro - roșcat, urechile sunt foarte lungi (21- 26mm) și prezintă 9-11 pliuri transversale foarte bine delimitate. Tragusul este lung și ajunge până la jumătatea urechii .

Perioade critice

Coloniile de naștere sunt formate la începutul lunii aprilie. Nașterile au loc pe tot parcursul lunii iunie, de la începutul acesteia și până la începutul lunii iulie. Coloniile de creștere dispar la sfârșit de lună august.

Cerințe de habitat

Myotis bechsteinii zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în zone ripariene (Barataud 1999, Benda et al. 2003). Poate fi detectat de la 5 m distanță în păduri și de la 30 m în spații deschise. Zonele de hrănire sunt reprezentate de păduri, dar și de habitatele deschise din cadrul sau din jurul acestora.

Tabel 25. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis bechsteinii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Specia

Myotis bechsteinii

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Informații specifice speciei

Statutul de prezență (temporal)

- odihnă și hranire / pasaj

Statutul de prezență (spațial)

- izolată

Statutul de prezență (management)

- nativă

Abundență

- prezență certă (atunci când prezența speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii)

Perioada de colectare a datelor din teren

- Septembrie - octombrie 2017

- Iunie - iulie 2018

Distribuția specie (interpretare)

Specia a fost identificată într-un singur punct, în perioada de migrație. Punctul nu se află în limita sitului ROSCI0383, însă acesta este situat tot pe cursul râului Târnava.

Conform monitorizărilor noastre, specia nu este rezidentă în sit, însă poate fi întâlnită în perioada migrației sau hrănire.

Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Alte informații privind sursele de informații

A se vedea bibliografia.

Tabel 26. Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1545

Cod Natura 2000: 1324

Denumirea științifică

Rhinolphus hipposideros

Denumirea populară

liliac mic cu potcoavă

Descrierea speciei

Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a șeii este clar mai lungă decât proeminența superioară, terminându-se într-un vârf ascuțit - foto 1. Blana este moale și rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, și maronie, în cazul adulților.

Perioade critice

Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai - iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăpostește în peșteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor.

Cerințe de habitat

Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru Rhinolophus hipposideros. Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking și arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esențial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra pășunilor, la marginea pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a lungul gardurilor vii, deasupra tufărișurilor. Își folosește majoritatea timpului zburând aproape de vegetație. Habitatul de hrănire este puternic influențat de prezența cursurilor de apă. Mărimea coloniei crește funcție de proporția pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei. R. hipposideros evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un șirag de pomi sau de tufișuri, până la zona de hrănire.

Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găsește la distanța de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriți cu ajutorul emițătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de naștere -Țara Galilor.

Fotografii

Nu este cazul - specia nu a fost identificată în sit.

3.4.

Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

În timpul activităților de inventariere și cartare specii de ihtiofaună a fost identificată specia de pești listată Anexa II a Directivei Habitate Gobio kessleri.

Tabel 27. Date generale ale speciei Gobio kessleri

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

Codul speciei

Cod Eunis: 12060

Cod Natura 2000: 2511

Denumirea științifică

Gobio kessleri

Denumirea populară

Română: porcușor de nisip

Observații

Este o specie rezidentă, larg răspândită în sit.

Partea din amonte a sitului este limita distribuției superioare a speciei în râul Târnava Mare. Astfel La nivel de arie protejată specia a fost prezentă la nivelul fiecărei punct de colectare de pe râul Târnava Mare aflat în ”bucata” vestică a sitului cât și la nivelul unui punct de colectare din partea estică a sitului (în apropierea localității Aluniș). De asemenea, specia a fost prezentă pe secțiunea din sit a râurilor Scroafa și Feernic. Specia este comună în partea din aval a sitului și rară în partea din amonte a acestuia.

Mărimea populației estimată: minim 3109 de exemplare. Clasa 5.: 1000-5000 de exemplare.

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

4.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

4.1.1.

Comunitățile locale

Tabel 28. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate

Județ

UAT

Procent din UAT

Procent din ANP

Harghita

Odorheiu Secuiesc

0.003

0.28

Harghita

Felicieni

0.10

15.04

Harghita

Cristuru Secuiesc

0.27

29.64

Harghita

Mugeni

0.15

13.24

Harghita

Secuieni

0.27

25.33

Harghita

Porumbeni

0.07

4.75

Mureș

Vânători

0.06

11.73

Tabel 29. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Județ

Localitate

Sexe

An de referință - ianuarie 2015

An de analizat - ianuarie 2018

Număr total

Prezența estimată în sit

Harghita

Odorheiu Secuiesc

Total

38794

38326

Masculin

18576

18231

Feminin

20218

20095

Harghita

Feliceni

Total

3282

3446

Masculin

1619

1704

Feminin

1663

1742

Harghita

Mugeni

Total

3607

3644

Masculin

1789

1824

Feminin

1818

1820

Harghita

Porumbeni

Total

1850

1881

Masculin

929

933

Feminin

921

948

Harghita

Cristuru Secuiesc

Total

10815

10798

Masculin

5266

5246

Feminin

5549

5552

Harghita

Secuieni

Total

2805

2833

Masculin

1413

1422

Feminin

1392

1411

Mureș

Vînători

Total

4297

4447

Masculin

2150

2213

Feminin

2147

2234

Total general

Total

65450

65375

Masculin

31742

31573

Feminin

33708

33802

Tabel 30. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Județ

Localitate

Sexe

An de referință - ianuarie 2015 (Total an 2014)

An de analizat - ianuarie 2018 (Total an 2017)

Harghita

Odorheiu Secuiesc

Total

363

341

Masculin

176

167

Feminin

187

174

Harghita

Feliceni

Total

Masculin

Feminin

Harghita

Mugeni

Total

Masculin

Feminin

Harghita

Porumbeni

Total

Masculin

Feminin

Harghita

Cristuru Secuiesc

Total

Masculin

Feminin

Harghita

Secuieni

Total

Masculin

Feminin

Mureș

Vânători

Total

Masculin

Feminin

Total general

Total

639

604

Masculin

319

291

Feminin

320

313

Tabel 31. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Județ

Localitate

Stabiliri / Plecări

Anul 2013

Anul 2016

Harghita

Odorheiu Secuiesc

Total

850

706

Stabiliri

1239

1033

Plecări

389

327

Harghita

Feliceni

Total

-6

-35

Stabiliri

Plecări

Harghita

Mugeni

Total

-22

-28

Stabiliri

Plecări

Harghita

Porumbeni

Total

-9

-3

Stabiliri

Plecări

Harghita

Cristuru Secuiesc

Total

-7

Stabiliri

205

Plecări

136

106

Harghita

Secuieni

Total

-33

-13

Stabiliri

Plecări

Mureș

Vânători

Total

-5

-12

Stabiliri

Plecări

Tabel 272. Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt.

Județ

Localitate

Utilități

Există

Harghita

Odorheiu Secuiesc

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Harghita

Feliceni

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Harghita

Mugeni

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Harghita

Porumbeni

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Harghita

Cristuru Secuiesc

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Harghita

Secuieni

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Mureș

Vânători

Apă

Canalizare

Stație epurare

Încălzire cu lemne

Încălzire cu gaze

Servicii de salubrizare (cât la sută din gospodăriile locuite au contract cu prestatorul de servicii de salubrizare)

100%

Comunicații - telefonie fixă

Comunicații - telefonie mobilă

Tabel 33. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

760

Porcine

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

1000

Ovine

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

1660

Păsări

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

42254

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

654

Porcine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

2000

Ovine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

2444

Păsări

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

15999

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

FELICENI

1460

Porcine

HARGHITA

FELICENI

1510

Ovine

HARGHITA

FELICENI

2630

Păsări

HARGHITA

FELICENI

13050

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

MUGENI

2010

Porcine

HARGHITA

MUGENI

2310

Ovine

HARGHITA

MUGENI

5705

Păsări

HARGHITA

MUGENI

14000

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Porcine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Ovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Păsări

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

SECUIENI

Nu există informații

Porcine

HARGHITA

SECUIENI

Nu există informații

Ovine

HARGHITA

SECUIENI

Nu există informații

Păsări

HARGHITA

SECUIENI

Nu există informații

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Porcine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Ovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Păsări

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Tabel 34. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

Nr. Societăți comerciale

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

301

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

2109

HARGHITA

FELICENI

HARGHITA

MUGENI

HARGHITA

PORUMBENI

HARGHITA

SECUIENI

MUREȘ

VÂNĂTORI

4.1.2.

Factorii interesați

Tabel 35. Factorii interesați

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Guvern și entități subordonate acestuia

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar și internațional

Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate

Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate

Agenția Naționala pentru Arii Naturale Protejate

Responsabilă cu asigurarea unui management adecvat si eficient al ariilor naturale protejate

Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate

Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate

Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști

Promovarea posibilităților de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Responsabilă pentru conservarea biodiversității

Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

Autorități regionale, locale și entități subordonate

Consiliile Județene Harghita și Mureș

Crearea infrastructurii - de transport, turistică etc - poate fi afectată de regimul de protecție

Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție.

Consiliile locale Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Mugeni, Simonești, Porumbeni, Feliceni, Vînători

Crearea infrastructurii - de transport, turistică, de gestionare a deșeurilor etc - poate fi afectată de regimul de protecție

Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție.

Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și Mureș

Responsabilă pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinătatea acestora. Responsabilă pentru conservarea biodiversității

Informarea comunităților locale asupra statului de protecție. Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate

Garda Națională de Mediu Harghita și Mureș

Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management

Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii

Constată faptele ce constituie contravenții și aplica sancțiunile contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului

Garda Forestieră Harghita și Mureș

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea raționala a resurselor forestiere

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere

Direcția pentru Agricultură Harghita și Mureș

Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Direcția Silvică Harghita și Mureș

Posibila implementare a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resurselor forestiere

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere

Instituții academice

Instituții academice Universitatea

Activitatea de cercetare practică în domeniul conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implică și practică în astfel de zone

Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate

Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate

Organizații non-guvernamentale

Protecția mediului

Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului

Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate

Sunt potențiali parteneri ai responsabilului cu managementul ariei naturale protejate în implementarea unor măsuri din planul de management

Dezvoltare umană, cultură și drepturi

Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție

Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate

Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale

Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit

Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Sectorul privat

Asociații ale fermierilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Ocolul Silvic Privat Odorhei

Posibila implementare a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea raționala a resurselor forestiere

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale

Proprietari și utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Camera de comerț

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale

Grupuri din sectorul de industrie

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Afaceri individuale și antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate

Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

4.2.

Utilizarea terenului

Tabel 36. Lista tipurilor de utilizări ale terenului în sit

Nr.

Clasă CLC*)

Suprafață totală ocupată [ha]

Ponderea din suprafața sitului [%]

Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării

192,73

Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

107,57

Pajiști ameliorate

17,93

Alte terenuri arabile

94,12

Păduri caducifoliate

13,44

Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale)

22,41

*) - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.

4.3.

Situația juridică a terenurilor

Tabel 37. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafața ANP [%]

Domeniul Public

Domeniul public al statului (DS)

Domeniul privat al statului (DPS)

Domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT)

Domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)

Total domeniul public (DP)

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)

proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)

Total proprietate privată (PP)

Proprietate necunoscută

Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

4.4.

Administratori, gestionari și utilizatori

Terenurile agricole din sit și din imediata apropiere al sitului sunt, după modul de folosință terenuri arabile și pajiști permanente, iar dintre acestea în tabelul de mai jos sunt redați proprietarii ale căror suprafețe se suprapun cu aria naturală protejată și sunt înscriși în baza de date APIA. Restul terenurilor sunt în albia râului și în administrarea Apelor Române.

Tabel 38. Informații privind administratorii/gestionarii:

Nr.

Id fermier

Nume

Comuna

Nr. bloc fizic

Cat Fol

Nr cult

Cult ....

Nr parcela

Administrația Națională Apele Române

Albie majoră

necunoscută

RO005 149768

Orban Bakk Emese

Feliceni

831972 86

PPn

0,14

23a

Fânețe utilizate individual

RO006 709715

Hodgyai Jozsef

Feliceni

831972 86

0,37

Fânețe utilizate individual

RO008 375482

Szente Karoly

Feliceni

831972 86

PPn

0,04

Fânețe utilizate individual

RO009 188603

Petras Antal Laszlo

Feliceni

831972 86

PPn

0,13

11a

Fânețe utilizate individual

RO251 781791

Szente Peter

Feliceni

831972 86

PPn

0,13

21a

Fânețe utilizate individual

RO251 815576

Marton Geza

Feliceni

831972 86

PPn

0,14

18a

Fânețe utilizate individual

RO251 871368

Nemeth Istvan

Feliceni

831972 86

0,42

Fânețe utilizate individual

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

0,93

plante de nutreț

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

0,93

triticale de toamna

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

0,93

cartofi târzii

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

0.93

porumb

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

0,93

cartofi târzii

RO252 056109

Orban Ferencz

Feliceni

831972 82

PPn

0,08

17a

fânețe utilizate individual

RO001 282768

Szasz Gaspar Attila

Secuieni

855823 39

0,76

37a

porumb

RO001 282768

Szasz Gaspar Attila

Secuieni

855823 39

0,53

38a

lucerna

RO008 275965

Bustya Ferenc

Secuieni

855823 39

0,91

14a

porumb

RO009 167439

Szasz Eva

Secuieni

855823 39

0,54

16a

lucerna

RO009 167439

Szasz Eva

Secuieni

855823 39

0,54

16b

porumb

RO009 167439

Szasz Eva

Secuieni

855823 39

0,30

62a

porumb

RO251 993045

Buzogany Lajos

Secuieni

855823 39

TAn

0,22

plante de nutreț

RO280 933936

Bokor Mihaly

Secuieni

855823 39

0,30

19a

porumb

RO010 209688

Ribesrousol aria SRL

83133

3,66

64a

4.5.

Infrastructură și construcții

Tabel 39. Tipuri de construcții

Nr. crt.

Județ

Localitate

Tip construcție

Număr total

Harghita

Toate localitățile din sit

clădire rezidențială, clădire individuală, construcții pentru captări de apă potabilă, baraje cu sau fără scări de pești, spital, sanatoriu, construcție industrială, etc

Harghita, Mureș

Toate localitățile din sit

Drum județean 137

Harghita, Mureș

Porumbeni, Vînători

Cale ferată Odorheiu Secuiesc - Vânători

În sit nu se regăsesc construcții, inclusiv rezidențiale.

4.6.

Patrimoniu cultural

În vecinătatea sitului se întâlnesc o serie de obiective ale patrimoniului cultural, enumerat în tabelul de mai jos.

Tabel 28. Patrimoniul cultural

Nr. Crt.

Denumire

Localitate

Localizare

Situl arheologic Aluniș - Kisvar

Sat Aluniș, comuna Mugeni

"Kisvar” / Cetățuia, dealul Leș, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuțiu și Porumbenii Mari

Situl arheologic Aluniș - Vagas

Sat Aluniș, comuna Mugeni

"Vagas”/Tăietura, la mijlocul pantei Dealului Leș

Situl arheologic Betești - Koleskert

Sat Betești; oraș Cristuru Secuiesc

"Koleskert - Egerto /Kereksas”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos și al vecinilor săi

Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Fenyo-alja

oraș Cristuru Secuiesc

"Fenyo-alja”

Situl arheologic Dejuțiu - Kerekhely

Sat Dejuțiu, comuna Mugeni

"Kerekhely” / Locul rotund

Situl arheologic Mugeni - Pagyvan

Sat Mugeni, comuna Mugeni

"Pagyvan”, terasă pe malul Târnavei Mari, aproape de confluența cu pârâul Beta

Situl arheologic Oțeni - Mihalyfalva

Sat Oțeni, comuna Feliceni

"Mihalyfalvi-ret”, terasă joasă a Târnavei Mari, între acest râu și platoul Bonta

Fortificația de la Porumbenii Mari - Var

Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni

"Var”, la NE de sat, la confluența Târnavei Mari cu pârâul Vargyas

Situl arheologic Porumbenii Mici - Galat / Omlas

Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni

"Galat - Omlas”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea Târnavei Mari

4.7.

Obiective turistice

Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Cristuru Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice naturale și antropice, orașul Odorheiu Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice antropice, comunele Porumbeni, Feliceni și Șimonești de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică.

În vecinătatea sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Soskut Furdo în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Cristuru Secuiesc. Băile au fost reamenajate în anul 2004 și dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foișor, podețe, alei etc.) care deservesc turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiționale, infrastructura turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existența acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât și fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

5.1.

Lista activităților cu potențial impact

5.1.1.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 29. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv

A05.01. Creșterea animalelor

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată atât asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, dar și asupra speciei Unio crassus în znele de adăpare a animalelor în râu prin distrugerea habitatelor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș

A.2

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului:

Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

De asemenea, speciile de lamelibranhiate (Unio) sunt excavate și distruse.

Habitatele caracteristice speciilor pentru care a fost desemnat situl ( de reproducere, de hrănire, etc) sunt afectate conducând la diminuarea populațiilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

A.2

Detalii

Această practică este des întâlnită și afectează habitatele acvatice din sit.

Prejudiciul creat de această presiune este și de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact asupra speciei vidră, a speciilor de ihtiofaună, lamelibranhiate.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

A.2

Detalii

Captări și praguri de fund sau de cădere:

Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații.

Diguri:

Sectoarele pe care au fost efectuate îndiguiri și consolidări ale malurilor nu mai oferă condiții pentru formarea plajelor, habitate preferate de specia Unio crassus.

Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut.

5.1.2.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 30. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș

B.2

Detalii

Afectează habitatele caracteristice și populațiile de ihtiofaună, lamelibranhiate (Unio) precum și speciile dependente de apă-vidra.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement

B.2

Detalii

Această practică este des întâlnită, afectează toate speciile dependente de apă.

Prejudiciul creat de această amenințare este și de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

B.2

Detalii

Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități.

Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă.

5.2.

Hărțile activităților cu potențial impact

5.2.1.

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 31. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv A05.01. Creșterea animalelor

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Presiunea este difuză

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

Cod

Parametru

Descriere

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M)

C.4

Detalii

5.2.2.

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Tabel 32. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă: C01.01 Extragere de nisip și pietriș

Cod

Parametru

Descriere

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

Cod

Parametru

Descriere

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii

5.3.

Evaluarea impacturilor asupra speciilor

5.3.1.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Tabel 33. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A05.01. Creșterea animalelor

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele folosite pentru adăpare de către animale.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul (mici plaje cu sediment organic) și omorî exemplare de Unio crassus.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A07. Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele în care terenurile cultivate înaintează până în apropierea râului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În zonele în care terenurile agricole cultivate sunt situate în apropierea râului, utilizarea de tratamente agricole poate conduce la contaminarea apelor, afectând populațiile de Unio crassus.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01.01. Extragere de nisip și pietriș

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se exploatează materiale de construcție.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Exploatările de materiale de construcție conduc la modificarea structurii malurilor, îndepărtând zonele de plajă cu material organic, favorabile pentru specie.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.03. Depozitarea materialelor inerte (nereactive)

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele folosite de populația locală pentru depozitarea de deșeuri, în special cele de tipul materialelor de construcție.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În zonele cu acces facil la malurile Târnavei, populația locală depozitează deșeuri provenite de la demolări sau resturi din materiale de construcție neutilizate.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02.05.02. Modificarea structurii cursurilor de apă continentale

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care au fost efectuate regularizări ale cursului Târnavei sau ale afluenților acesteia.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Sectoarele pe care au fost efectuate îndiguiri și consolidări ale malurilor nu mai oferă condiții pentru formarea plajelor, habitate preferate de specie.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K02.03 . Eutrofizare (naturală)

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată în cadrul sitului în sectorul amonte de localitatea Tăureni.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Aportul de ape cu încărcare organică ridicată provenite din brațele moarte ale Târnavei conduc la o scădere a nivelului de oxigen dizolvat, generând condiții nevaforabile pentru populațiile speciei.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02.02. Colectare manuală

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se colectează scoici pentru consum.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În anumite areale ale sitului, populația locală colectează scoici pentru consum (de multe ori se colectează întreaga populație la nivel local).

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01. Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)

E.1

Specia

Unio crassus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea se manifestă punctual în cadrul sitului, în zonele locuite din preajma cursurilor de apă, fără existența unui sistem de canalizare.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Locuințele situate punctual în preajma corpurilor de apă care nu dispun de sisteme de canalizare centralizate sau individuale deversează produsele de canalizare direct în apele râurilor, conducând la creșteri locale ale încărcării organice, reducând cantitatea de oxigen dizolvat sub limitele de suportabilitate a le speciei.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02. Luare / prelevare de fauna (terestră): F03.02.03. capcane, otrăvire, braconaj

E.1

Specia

Barbus petenyi

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

De-a lungul cursului de râu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra populațiilor de mreană.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie

C01.01 Extragere de nisip și pietriș:

C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

• Informații publice

E.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului:

Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.

Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora.

Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări:

- Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia balcanica sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări. - O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.

Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei.

Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare.

Lucrările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure în râu.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor de ihtiofaună prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice:

J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Pe tot cursul râului Târnava

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.02 Înlăturarea de sediment:

J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice

J02.04 Modificări de inundare

J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale

J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării

J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

E.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe)

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.:

Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de hrană a speciilor de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Traficul pe drumurile de țară care reprezintă habitate de reproducere și coridoare de dispersie pentru Bombina variegata are un efect negativ prin uciderea directă a adulților și a larvelor. Presiunea este cea mai mare pe drumurile de țară majore, în special cele care sunt situate în zone cu pânza freatică ridicată și nu au fost întreținute în anii din urmă, deci sunt pline cu gropi.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

E.1

Specia

Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul sitului, unde există drumuri.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Drumurile de țară nepietruite reprezintă habitate foarte importante de reproducere și coridoare de dispersie pentru specia prioritară B. variegata. Îmbunătățirea acestor drumuri înseamnă de multe ori distrugerea habitatelor pentru această specie. În aceste cazuri este necesară crearea de habitate noi pentru B. variegata de-a lungul drumurilor de țară.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștinilor sau gropilor

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Reducerea volumului de apă prin umplere cu deșeuri menajere sau balast: Habitatele de reproducere ale tritonului cu creastă, fiind relativ mari și nefolosibile cu scop agricol, au fost văzute ca obstacol de agricultori cel puțin în ultimii 50-60 de ani, și au existat numeroase inițiative private de a le transforma în terenuri agricole. O modalitate pentru realizarea acestui scop este umplerea, inclusiv cu deșeuri menajere. Această activitate umană este foarte detrimentală speciei pentru că reduce perioada acvatică, reduce conținutul de oxigen prin procese de descompunere a materialelor organice și accelerează procesele de colmatare naturală.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K01.02 Colmatare

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Colmatarea naturală: Colmatarea microdepresiunilor este un fenomen natural, dar de cele mai multe ori se produce lent, în decursul a mai multe sute de ani. Este reprezentată de acumularea de resturi de vegetație și, schimbarea compoziției vegetației. În stadiile avansate de colmatare Typha latifolia sau Phragmites australis devin dominante respectiv apar tufe de Salix sp. care, prin umbrire, reduc producția primară planctonică a habitatului și prin urmare afectează negativ oferta trofică și structura habitatului. Deseori colmatarea naturală este accelerată de activități umane ca umplerea cu buruieni care rămân după culegerea cartofului, umplerea cu balast sau deșeuri.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02. Schimbari provocate de oameni in sistemele hidraulice (zone umede si mediul marin):

J02.04.02 Lipsa de inundații

J02.12.02 Diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare

E.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește de-a lungul cursului de râu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Medie (M)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Regularizarea Târnavei Mari în aval de Cristuru-Secuiesc și desecarea luncii: Regularizarea și Târnavei Mari a avut un efect negativ asupra faunei din zona studiată. Inundațiile au devenit mai rare dar mai mari, nivelul pânzei freatice a scăzut, iar vechile meandri ale râului au fost umplute. Prin urmare, numărul habitatelor de reproducere pentru amfibieni pe luncă, în special în secțiunea aval de Cristuru-Secuiesc a scăzut dramatic, o parte fiind fizic distrusă. Habitatele rămase au perioade acvatice reduse, apele de primăvară se retrag de obicei prea repede.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01.05 Păscut intensiv de animale mixte

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată difuz în cadrul sitului, în zonele folosite pentru adăpare de către animale.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01.01. Extragere de nisip și pietriș

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiunii speciei se regăsește în capitolul Anexe.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea este localizată punctual în cadrul sitului, în zonele în care se exploatează materiale de construcție.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Exploatările de materiale de construcție conduc la modificarea structurii malurilor, distrugând habitatele caracteristice speciei.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzut(S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.03 îndepărtarea lăstărișului

E.1

Specia

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, de-a lungul cursului de apă, în zonele cu vegetație foerestieră.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Pădurile de pe malul apelor curgătoare și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort.

Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere în migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

E.1

Specia

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Rhinolophus hipposideros

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

E.1

Specia

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

• Scăzută (S)

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor.

Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari.

Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus.

5.3.2.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

Tabel 34. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei:

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02. Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Unio crassus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Este localizată punctual în cadrul sitului, unde există condiții pentru construcția de locuințe (case de vacanță, extensii ale localităților).

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Scăzută (S)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Construcția de locuințe poate conduce la modificarea conformației malurilor și la modificarea regimului de curgere al afluenților, generând condiții improprii pentru stabilirea populațiilor speciei.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

F.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare:

Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie

C01.01 Extragere de nisip și pietriș

C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

F.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

• Informații publice

F.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului:

Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

F.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Ridicată (R)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.

F.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Lcurile piscicole de la Oțeni

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Ridicată (R)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

F.1

Specia

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe)

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Ridicată (R)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.:

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01.02 drumuri, autostrăzi

F.1

Specia

Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este localizată la nivelul sitului, unde există drumuri.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.

F.1

Specia

Triturus cristatus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește în zona Oțeni.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această activitate este răspândită în multe zone ale țării, și se observă și în zona studiată, de exemplu lacurile de pescuit de la Oțeni. Crearea de heleștee reprezintă o amenințare pentru T. cristatus în cazul în care acestea sunt creat pe locul unui habitat existent.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

F.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește de-a lungul cursului de râu.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Ridicată (R)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Sunt afectate habitatele de reproducere ale speciilor vizate. Această activitate umană este foarte detrimentală speciei pentru că reduce perioada acvatică, reduce conținutul de oxigen prin procese de descompunere a materialelor organice și accelerează procesele de colmatare naturală. În plus reprezintă o poluare estetică și reduce valoarea habitatelor pentru scopuri educative-turistice.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

M01. Schimbarea condițiilor abiotice: M01.02. secete și precipitații reduse

F.1

Specia

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Toate habitatele sunt expuse efectelor aridizării, mai ales cele cu adâncime mică și neavând o sursă permanentă de apă.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Ridicată (R)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Aridizarea zonei este o amenințare pentru toate speciile de amfibieni, dar în special pentru B. variegata. În cazul perioadelor secetoase, trebuie asigurat că un număr minim de habitate au destulă apă. Acest lucru se poate asigura prin astuparea șanțurilor de desecare, îndepărtarea deșeurilor și a balastului din habitate, crearea de noi habitate.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A04.01.05 Păscut intensiv de animale mixte

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

De-a lungul cursului de râu.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Alterarea habitatelor

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F02.03 Pescuit de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Scăzută (S)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul exercitat de pescari.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.03 îndepărtarea lăstărișului

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

F.1

Specia

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Pădurile de pe malul apelor curgătoare și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp. Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

F.1

Specia

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

• Medie (M)

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari.

Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

6.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie.

Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare.

6.1.1.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei

Tabel 35. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Unio crassus Phillipsson, 1788

Cod Eunis: 361

Cod Natura 2000: 1032

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Clasa 5 (între 1000 și 5000 de indivizi)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu există un plan de management anterior.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Aproximativ 3000 exemplare.

Specia nu a fost identificată în sit în urma campaniilor de sfârșitul anilor 90, drept pentru care este de luat în calcul ipoteza unei recolonizări de dată recentă.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Nu este cazul.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ” >” - mai mare

Dacă avem de-a face cu o recolonizare de data recentă, cel mai probabil o populație mai mare este necesară pentru stabilizare.

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• "FV" - favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”+” - se îmbunătățește

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbus petenyi

Cod Eunis - 443

Cod Natura 2000 - 5266

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Mărimea populației estimată: minim 72523 de exemplare Clasa 8.: 50000-100000 de exemplare

Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 19,72 de ex./100 mp

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, clasa „C”

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel național

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

72523 de exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal,

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

Rata juvenililor din cele 20 stații de colectare prezintă o medie de 67,175%.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă,

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă,

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rhodeus amarus

Cod Eunis - 582

Cod Natura 2000 - 5339

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Mărimea populației estimată: minim 2840 de exemplare. Clasa 5.: 1000-5000 de exemplare

Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 1,28 de ex./100 mp. Situl nu este un habitat ideal pentru Rhodeus amarus, zona reprezentând limita superioară a răspândirii naturale a speciei, nefiind prezentă la ora actuală în partea/bucata estică a sitului.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, clasa „C”

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

Aproximativ 5000 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”» ” - mult mai mare

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Deviază mult de la normal;

Specia a fost identificată la nivelul a 8 stații de colectare, însă exemplare juvenile au fost identificate doar la nivelul a 4 stații de colectare (din cele 20 stații de colectare). Zona reprezintă limita superioară a răspândirii naturale a speciei, de aceea nu este un habitat ideal pentru această specie.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”U1” - nefavorabilă - inadecvată,

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă,

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Sabanejewia balcanica

Cod Eunis - 594

Cod Natura 2000 - 5197

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Mărimea populației estimată: minim 17282 de exemplare Clasa 7.: 10000-50000 de exemplare

Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 4,7 de ex./100 mp

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, clasa „C”

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

• nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

17000-18000 de exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare/extrapolare pe baza datelor existente și pe baza celor colectate din teren.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

• ”≈” - aproximativ egal,

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

• structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

Din totalul de 20 stații, la 7 stații nu s-au identificat exemplare juvenile. Totuși bazat pe faptul că exemplarele juvenile sunt foarte greu de identificate, considerăm că structura populației nu deviază de la normal.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”FV” - favorabilă,

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”0” - este stabilă,

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus cristatus

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

200-500

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă.

Multe habitate potențiale au fost uscate din cauza secetei. În cazul acestora în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Iftime probabil zeci de mii 0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1500 de exemplare

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Prin estimări

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”-” - se înrăutățește

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

200-500

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă. Multe habitate potențiale au fost uscate din cauza secetei. În cazul acestora în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Iftime probabil zeci de mii

0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1500 de exemplare

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Prin estimări

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15.

Structura populației speciei

nu există date privind structura populației

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”-” - se înrăutățește

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Cod EUNIS: 638

Cod Natura 2000: 1193

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

200-500

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună, în cazul habitatelor care au conținut apă.

Din cauza secetei din primăvară, respectiv inundațiile de la începutul verii, nu poate fi considerat ca un sezon prielnic speciei, habitatele acesteia fiind bălți temporare, foarte sensibile la cantitatea de precipitații. În cazul multor habitate în perioada de cercetare nu a fost posibilă evaluarea populațiilor. S-a recurs la extrapolări pe baza datelor existente.

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Iftime probabil zeci de mii

0-2%

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea este realizată pentru prima dată.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

1500 de exemplare

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Prin estimări

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”>” - mai mare

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15.

Structura populației speciei

Raportul între sexe și raportul juvenili/adulți nu deviază de la normal

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

• ”-” - se înrăutățește

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758,

Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) a cărei teritoriu include și suprafața sitului

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

9 -12 indivizi.

Pentru anul 2018, având în vedere că teritoriul unei familii este de aprox 5km, am estimat conform datelor culese existența a mimim 3 familii de vidre (mascul+femelă+pui) cu un posibil de 4 familii.

Clasa 1 (10 - 50 indivizi)

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu există plan de management anterior.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

între 10-15 indivizi - Minim 3 familii ( 9 indivizi din specia vidră/ adult + pui)

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în două perioade (Perioada. noiembrie 2017 - martie 2018 și Perioada aprilie - iunie 2018) am identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul minim de indivizi, l-am considerat ca fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimi populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 8 transecte de referință amplasate pe râul Târnava Mare.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

”≈” - aproximativ egal

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15.

Structura populației speciei

structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

”FV” - favorabilă

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul -

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

A.3.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Clasa 1 (între 10 și 50 de indivizi)

A.4.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Necunoscută

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.7.

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național.

A.8.

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

La acest moment nu există date care să confirme o populație rezidentă cuprinsă în interiorul ariei NATURA2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiul Secuiesc și Vânători.

Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri caducifoliate).

Habitul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia Myotis myotis migrează în lungul râurilor, respective râul Târnava Mare.

A.9.

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.10.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.11.

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.12.

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14.

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15.

Structura populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.16.

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

Necunoscută

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.17.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.18.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis bechsteinii

Cod Eunis: 1473

Cod Natura 2000: 1323

(Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II)

A.2

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Clasa 1 (între 10 și 50 de indivizi)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Necunoscută

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

La acest moment nu există date care să confirme o populație rezidentă cuprinsă în interiorul ariei NATURA2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiul Secuiesc și Vânători.

Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri caducifoliate). Habitul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri.

Specia Myotis bechsteinii migrează în lungul râurilor, respective râul Târnava Mare.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

Necunoscută

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Tabel 48. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Specia

Favorabilă

Nefavorabilă

- Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Unio crassus

Barbus petenyi

Sabanejewia balcanica

Lutra lutra

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]

ȘI

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)

Orice altă combinație

Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică)

ȘI mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populației ca favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Rhodeus amarus

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)

Orice altă combinație

mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU

structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)

Orice altă combinație

structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)

Orice altă combinație

structura pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

6.1.2.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabel 36. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Unio crassus Phillipsson, 1788

Cod Eunis: 361

Cod Natura 2000: 1032

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2,5 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există plan de management anterior.

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

2 - 2,5 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”0” - stabilă

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• "FV" - favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Barbus petenyi

Cod Eunis - 443

Cod Natura 2000 - 5266

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit - calcule proprii, aproximative)

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

35-40 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal,

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă,

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă,

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Rhodeus amarus

Cod Eunis - 582

Cod Natura 2000 - 5339

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

22,18 ha (suprafața râului Târnava Mare în partea/bucata vestică a sitului - calcule proprii, aproximative)

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

20-25 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ” ≈” - aproximativ egal,

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• medie

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă,

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă,

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Sabanejewia balcanica

Cod Eunis - 594,

Cod Natura 2000 - 5197

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit - calcule proprii, aproximative)

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima dată.

B.6

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

35-40 ha

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal,

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă,

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă,

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Triturus cristatus

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2 ha habitate de reproducere active

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aproximativ 10 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018.

Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”» ” - mult mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”'

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• rea

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U2” - nefavorabilă - rea

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”-” - se înrăutățește

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

2 ha habitate de reproducere active

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Aproximativ 10 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018.

Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”» ” - mult mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• rea

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U2” - nefavorabilă - rea

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”-” - se înrăutățește

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Cod EUNIS: 638

Cod Natura 2000: 1193

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

0,08 habitate de reproducere active-

0,3 ha estimat habitate de reproducere în ani cu precipitație medie

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - inventarieri complete pentru anul de studiu 2018; însă din cauza secetei, urmate de inundații, multe habitate potențiale nu erau ocupate

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

1-2 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Inventarieri complete pentru habitatele ocupate în 2018.

Suprafața habitatelor a fost măsurată pe teren.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”» ” - mult mai mare

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”'

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• rea

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”'

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”U2” - nefavorabilă - rea

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”-” - se înrăutățește

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758,

Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare.

Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Lungime habitat format din râul Târnava Mare - aprox. 30 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respective întreaga lungime a râului Târnava Mare.

Suprafața adecvata a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarele componenta majora: cursurile principale de râuri - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

• ”≈” - aproximativ egal,

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

• bună (adecvată)

Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optime.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

”Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată”

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”FV” - favorabilă,

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire.

Parametri

Descriere

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia prefer păduri de stejar și fag.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”x” - necunoscută

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis bechsteinii

Cod Eunis: 1473

Cod Natura 2000: 1323

(Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

• medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia prefer păduri de stejar și fag.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”x” - necunoscută

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

• ”0” - este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei

Nu este cazul

Tabel 50. Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Specia

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Unio crassus

Barbus petenyi

Rhodeus amarus

Sabanejewia balcanica

Lutra lutra

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Orice altă combinație

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei

Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei ca favorabilă sau nefavorabilă - rea sau nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere.

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Orice altă combinație

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei

Orice altă combinație

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este în mod clar insuficientă de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei SAU

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este rea și în mod cert nu asigură supraviețuirea pe termen lung a speciei

6.1.3.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabel 51. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Unio crassus Phillipsson, 1788

Cod Eunis: 361

Cod Natura 2000: 1032

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”+” - crescătoare

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”>” - mai mare

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”0” - stabilă

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• "FV" - favorabile

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• "FV" - favorabile

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Scăzut

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbus petenyi

Cod Eunis - 443

Cod Natura 2000 - 5266

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă,

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal,

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă,

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal,

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile,

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rhodeus amarus

Cod Eunis - 582

Cod Natura 2000 - 5339

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”-” - descrescătoare,

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”» ” - mult mai mare,

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• U2 - perspective inadecvate

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă,

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal,

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”U1” - nefavorabile - inadecvate,

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Ridicat - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Sabanejewia balcanica

Cod Eunis - 594

Cod Natura 2000 - 5197

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă,

C.4

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal,

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă,

C.7

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal,

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile,

C.10

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus cristatus

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”+” - crescătoare,

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”+” - crescătoare,

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Scăzut

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus vulgaris ampelensis

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

În cazul implementării planului de management în curs de elaborare, mărimea populației poate crește

• ”+” - crescătoare,

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ” ≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”+” - crescătoare,

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Scăzut

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Cod EUNIS: 638

Cod Natura 2000: 1193

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

În cazul implementării planului de management în curs de elaborare, mărimea populației poate crește

• ”+” - crescătoare,

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”≈” - aproximativ egal

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”+” - crescătoare,

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ”≈” - aproximativ egal

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile

În cazul aplicării unor măsuri de management adecvate

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Scăzut

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758,

Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

• ”0” - stabilă,

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

• ”>” - mai mare

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

• FV - perspective bune

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

• ”0” - stabilă,

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

• ” ≈” - aproximativ egal,

Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

• FV - favorabile,

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

• ”FV” - favorabile,

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

• Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire.

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat caracteristic, propice unei populații rezidente.

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Pentru exemplarele aflate în pasaj sau hrănire:

• Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, afectând viabilitatea pe termen lung a speciei;

În zilele noastre principalii factori de amenințare pentru aceste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor, folosirea pesticidelor.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis bechsteinii

Cod Eunis: 1473

Cod Natura 2000: 1323

(Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj/hrănire.

C.3.

Tendința viitoare a mărimii populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.4.

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.5.

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.6.

Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

C.7.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat propice unei populații rezidente.

C.8.

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Nu a fost identificat habitat caracteristic, propice unei populații rezidente.

C.9.

Perspectivele speciei în viitor

Nu este cazul.

Specia nu a fost identificată ca rezidentă în perimetrul sitului.

C.10.

Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Pentru exemplarele aflate în pasaj sau hrănire:

• Mediu- impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, afectând viabilitatea pe termen lung a speciei;

Tabel 52. Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Specia

Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Unio crassus

Barbus petenyi

Sabanejewia balcanica

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegata

Lutra lutra

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

Necunoscute

Rhodeus amarus

La fel cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

Necunoscute

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Valoarea actuală a parametrului

Tendință viitoare a parametrului

Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului

Perspective

Figura

La fel cu/deasupra VRSF

+ (crescător)

> (deasupra VRSF)

Bune

La fel cu/deasupra VRSF

= (stabil)

=/> (la fel/deasupra VRSF)

Bune

La fel cu VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Deasupra VRSF

- (descrescător)

» /=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

+ (crescător)

>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)

Bune

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

= (stabil)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Sub VRSF

- (descrescător)

< (sub VRSF)

Inadecvate

Rele

Necunoscute

+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)

X (necunoscute)

Necunoscute

Sub VRSF la fel/deasupra VRSF

X (necunoscute)

Necunoscute

VRF = Valoarea de Referință Favorabilă

În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoare:

Figura 1

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

Tabel 53. Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]

● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

pe baza matricii:

●

Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Specia

Favorabile

Nefavorabile - inadecvate

Nefavorabile - rele

Necunoscută

Unio crassus

Barbus petenyi

Sabanejewia balcanica

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegate

Lutra lutra

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Rhodeus amarus

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Ambii parametri în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau amândoi parametri în stare rea

Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Tabel 54. Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Specia

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Unio crassus

Barbus petenyi

Sabanejewia balcanica

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegate

Lutra lutra

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă- rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

Rhodeus amarus

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10] SAU

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile - rele SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10]

ȘI

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată

Orice altă combinație

Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C10]

perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile- rele SAU

viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

6.1.4.

Evaluarea globală a speciei

Tabel 55. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Unio crassus Phillipsson, 1788

Cod Eunis: 361

Cod Natura 2000: 1032

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• "FV" - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”+” - se îmbunătățește

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul.

D.6.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Barbus petenyi

Cod Eunis - 443

Cod Natura 2000 - 5266

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă,

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă,

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Rhodeus amarus

Cod Eunis - 582

Cod Natura 2000 - 5339

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”U1” - nefavorabilă - inadecvată

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă,

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Sabanejewia balcanica

Cod Eunis - 594

Cod Natura 2000 - 5197

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”FV” - favorabilă,

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”0” - este stabilă,

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus cristatus

Cod EUNIS: 814

Cod Natura 2000: 1166

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”+” - se îmbunătățește

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

• nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Starea de conservare actuală și viitoare a speciei și a habitatelor este nefavorabilă, dar în cazul aplicării unor măsuri de management adecvate, și anume restaurarea habitatelor, perspectivele speciei se vor îmbunătăți.

Parametru

Descriere

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

Cod EUNIS: 17205

Cod Natura 2000: 4008

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.7.

Starea globală de conservare a speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

D.8.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”+” - se îmbunătățește

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

D.9.

Starea globală de conservare necunoscută

• nu este cazul

D.10.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

Cod EUNIS: 638

Cod Natura 2000: 1193

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”U2” - nefavorabilă - rea

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

• ”+” - se îmbunătățește

Cu condiția aplicării unor măsuri de management adecvate

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

• nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Starea de conservare actuală este nefavorabilă, dar în cazul aplicării unor măsuri de management adecvate, și anume crearea de habitate de-a lungul coridoarelor de dispersie în zonele cu o sursă de apă continuă, perspectivele speciei se vor îmbunătăți.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758

Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• FV” - favorabilă,

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis

Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324

Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”x” - necunoscută

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Myotis bechsteinii

Cod Eunis: 1473

Cod Natura 2000: 1323

(Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II)

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

• Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire.

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

D.3.

Starea globală de conservare a speciei

• ”x” - necunoscută

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de conservare necunoscută

Nu este cazul

D.6.

Informații suplimentare

Nu este cazul

Tabel 56. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

( ) Starea de conservare din punct de vedere al populației [A.15.]

( ) Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

( ) Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Starea de conservare globală

Specia

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Unio crassus

Barbus petenyi

Sabanejewia balcanica

Lutra lutra

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Rhodeus amarus

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Triturus cristatus

Triturus vulgaris ampelensis

Bombina variegate

Toți cei trei parametri sunt în

stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Myotis myotis

Myotis bechsteinii

Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut și ceilalți în stare favorabilă

Orice altă combinație

Unul sau mai mulți parametri în stare rea

Doi sau mai mulți parametri evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

6.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

Nu este cazul.

6.3.

Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl

1032 Unio crassus

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clase de mărime populației

Cel puțin 300

Cel puțin clasa

(1000- 5000 indivizi)

Densitatea populațională

Număr indivizi/ m

Trebuie definită în termen de ani

Nu sunt disponibile date cu privire la acest parametru, trebuie documentat în termen de 2 ani.

Distribuția speciei

Lungimea secțiunii de râu unde specia este prezentă (km)

Trebuie definită în termen de ani

Suprafața habitatului

Cel puțin 5

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 1-5 ha. Trebuie definită și cartată precis.

Conectivitate longitudinală a cursului de apă

Număr element de fragmentare

Pe secțiunea de râu în sit nu sunt cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat cu ROSCI0227. În amonte structura albiei râului nu corespunde cerințelor ecologice ale acestei specii.

Hidromorfologie cu structură natural (complexă)

Numărul meandrelor/ km

Cel puțin 1

O meandrare accentuată se observă pe secțiunea Secuieni-Vânători unde vechile meandre ale râului nu au fost umplute. O parte din cursul râului a fost puternic modificată în anii 1980. Trebuie analizate modalitățile prin care diversitatea structurală a albiei poate fi restaurată.

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organic și inorganici)

Clasa de calitate apei

Clasa de calitate I

în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale.

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologic (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton)

Clasa de calitate apei

Clasa de calitate I

Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate în b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

Barbus petenyi (Barbus petenyi)

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Clasa de mărime

Număr indivizi

Cel puțin clasa 8

Cel puțin 75.000

Conform planului de management

Mărimea populației estimată: minim 72523 de exemplare.

Clasa 5: 50000-100000 de exemplare.

Densitate populație

Număr indivizi/mp

Cel puțin 19,72

Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 19,72 de ex./100 mp.

Compoziția pe clase de vârstă a populației

Proporția de juvenil/adulți în populație

Nu deviază de la normal

Trebuie definită în termen de 2 ani

Structura populației pe clase de vârstă, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal; Procentul juvenililor din cele 20 stații de colectare prezintă o medie de 67,175%.

Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei

Cel puțin 26

Suprafața habitatului speciei: 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit.

Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei

Cel puțin 26

Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km

Conectivitate longitudinală cursului de apă

Număr elemente de fragmentare

Pe secțiunea de râu în sit nu sur cunoscute elemente de fragmentare. În aval situl este imediat învecinat c ROSCI0227. În amonte structura albie râului nu corespunde cerințele ecologice ale acestei specii.

Hidromorfologie cu structură natural (complexă)

Numărul meandrelor/km

Cel puțin 1

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale micro-poluanți organici și inorganici)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II-a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV- a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

Specii de pești invazive

Prezență/absență

Absență

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

5339 Rhodeus amarus (boarță)

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clasa de mărime

Cel puțin 7500

Cel puțin clasa 6 (5000-10000 exemplare)

Mărimea populației estimată: minim 2840 de exemplare.

Clasa 5: 1000-5000 de exemplare

Densitate populație

Număr indivizi/mp

Cel puțin 1,28

Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potențial

Cel puțin 13

Suprafața habitatului: 22,18 ha (suprafața râului Târnava Mare în partea/bucata vestică a sitului.

Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei

Cel puțin 13

Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km

Conectivitate longitudinală cursului de apă

Număr element de fragmentare

Prezența și abundența speciilor scoici importante pentru ciclul de viață al speciei în aria de distribuție

Număr specii de pești gazdă

Număr indivizi/100 mp apă

Cel puțin 1

Trebuie definit în termen de 2 an

Specia Unio crassus este prezentă p secțiunile joase ale râului în sit. Trebui documentată detaliat în termen de 2 an

Hidromorfologie cu structură natural (complexă)

Numărul meandrelor/km

Cel puțin 1

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organici și inorganici)

Clasa de calitate apei

Clasa de calitate I

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton)

Clasa de calitate apei

Clasa de calitate I

Specii de pești invazive

Prezență/absență

Absență

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

5197 Sabanejewia balcanica

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clasa de mărime

Cel puțin 17282

Cel puțin clasa 7

Mărimea populației estimată: minim 17282 de exemplare

Clasa 7: 10000-50000 de exemplare

Densitate populație

Număr indivizi/mp

Cel puțin 4,7

Densitatea medie a speciei la nivel de arie protejată: 4,7 de ex./100 mp. structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. Din totalul de 20 stații, la 7 stații nu s-au identificat exemplare juvenile. Totuși bazat pe faptul că exemplarele juvenile sunt foarte greu de identificate, considerăm că structura populației nu deviază de la normal.

Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potențial

Cel puțin 26

Suprafața habitatului speciei: 36,78 ha (suprafața râului Târnava Mare din sit

Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei

Cel puțin 26

Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metri pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 26 km

Conectivitate longitudinală a cursului de apă

Număr elemente de fragmentare

Hidromorfologie cu structură naturală (complexă)

Numărul meandrelor/km

Cel puțin 1

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico- chimici (regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale, micro-poluanți organici și inorganici)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

1193 Bombina variegata

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clasa de mărime a populației

Cel puțin 3000

Cel puțin clasa 5

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500.

Suprafața habitatului

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 795 mp habitate de reproducere active- 3000 mp estimat habitate de reproducere în ani cu precipitație medie.

Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp)

Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit)

Număr habitate de reproducere/kmp

Număr total

Cel puțin 2/km, 4/kmp

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani..

Tendința numărului habitatelor de reproducere

% schimbare

Stabilă sau crescătoare

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75%

Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

1166 Triturus cristatus

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clasa de mărime a populației

Cel puțin 750

Cel puțin clasa 4

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 exemplare.

Suprafața habitatului

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 20.000 mp habitate de reproducere active.

Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp)

Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit)

Număr habitate de reproducere/kmp

Număr total

Cel puțin 2/km, 4/kmp

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Tendința numărului habitatelor de reproducere

% schimbare

Stabilă sau crescătoare

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75%

Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Lissotriton (Triturus) vulgaris ampelensis

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Clasa de mărime a populației

Cel puțin 750

Cel puțin clasa 4

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 200-500 exemplare.

Suprafața habitatului

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 20.000 mp habitate de reproducere active.

Distribuția speciei în sistemul de caroiaj european ETRS89 cu dimensiuni variabile în funcție de mărimea sitului (spre exemplu 1 kmp)

Numărul de cvadrate ETRS89 în care este prezentă specia

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Densitatea și număr total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoză) în arealul de distribuție a speciei în sit)

Număr habitate de reproducere/kmp

Număr total

Cel puțin 2/km, 4/kmp

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Tendința numărului habitatelor de reproducere

% schimbare

Stabilă sau crescătoare

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m față de acestea

% din acoperirea suprafeței

Cel puțin 75%

Nu sunt date suficiente referitoare la acest indicator, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

1323 Myotis bechsteinii

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Cel puțin 50 exemplare

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată între 10 și 50 de indivizi (clasa 1).

Starea de conservare din punct de vedere al populației nu a fost evaluată, dat fiind faptul că specia nu este rezidentă în sit. Această abordare trebuie analizată, dat fiind faptul că datele sugerează că specia utilizează în mod regulat situl pentru hrănire și pentru migrație.

Număr total de exemplare din coloniile de vară și de hibernare

Număr indivizi

Trebuie definită în termen de 2 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Distribuția speciei în aria protejată

Număr cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia

Trebuie definită în termen de 3 ani

Arbori maturi cu scorburi

Număr/Ha

Cel puțin 7

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire

m/kmp

Cel puțin 500

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Volum lemn mort

mc/Ha

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Suprafața pădurilor mature de foioase sau mixte, cu substrat semi- deschis în jurul habitatelor de hrănire

Cel puțin 800

Conform datelor din planul de management al ariei naturale protejate pe teritoriul AP se regăsesc aproximativ 300 ha de păduri cu vârste peste 100 de ani și în jur de 500 ha de păduri cu vârste între 80-100 ani.

Suprafața habitatelor de hrănire - pășuni și fânețe din apropierea pădurilor

Cel puțin 8036 ha

Conform datelor furnizate în planul de management al ariei naturale protejate suprafețele de pajiști însumează cca 8036 ha. (din care cca 6514 sunt pășuni conform formularului standard)

Suprafața pajiștilor cu arbori sau a livezilor bătrâni în jurul habitatelor de reproducere și de adăpost

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Adăposturi/colonii de reproducere/hibernare cu parametru optim (temperatură și umiditate)

Număr adăposturi/colonii

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

1324 Myotis myotis

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Cel puțin 50 exemplare

Conform monitorizărilor noastre specia nu este rezidentă pe teritoriul sitului, fiind întâlnită în perioada de pasaj / hrănire.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată între 10 și 50 de indivizi (clasa 1).

Număr total de exemplare din coloniile de vară și de hibernare

Număr indivizi

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Distribuția speciei în aria protejată

Număr cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia

Trebuie definită în termen de 3 ani

Habitatul propice este mic și dispersat, fiind de aproximativ 14 ha (3% din sit reprezentat de păduri de foioase). Habitatul nu prezintă caracteristici sustenabile fiind format din lăstăriș, sălcii, arini, etc., în general arbori tineri. Specia migrează în lungul râurilor, respectiv râul Târnava Mare.

Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire

m/kmp

Cel puțin 500

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Volum lemn mort

mc/Ha

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Suprafața habitatelor de hrănire - păduri mature

Cel puțin 800

Suprafața pajiștilor cu arbori sau a livezilor bătrâni în jurul habitatelor de reproducere și de adăpost

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

Adăposturi/colonii de reproducere/hibernare cu parametru optim (temperatură și umiditate)

Număr adăposturi/colonii

Trebuie definită în termen de 3 ani

Nu sunt disponibile date referitoare la acest parametru, acesta se va defini prin studii realizate în termen de 3 ani.

1303 Rhinolophus hipposideros - Specia nu a fost identificată în sit.

1355 Lutra lutra (vidră)

Parametru

Unitate de măsură

Valoare țintă

Informații suplimentare

Mărime populație

Număr indivizi

Număr familii

Cel puțin 20

Cel puțin 3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 9 -12 indivizi. Pentru anul 2018, având în vedere că teritoriul unei familii este de aprox 5km, am estimat conform datelor culese existența a mimim 3 familii de vidre (mascul+femelă+pui) cu un posibil de 4 familii.

Clasa 1 (10 - 50 indivizi).

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată minim 3 familii ( 9 indivizi din specia vidră/ adult + pui), reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Aprecierea mărimi populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 8 transecte de referință amplasate pe râul Târnava Mare.

Suprafața habitatului potențial în sit/lungime de râu cu prezența speciei

Cel puțin 6212

Cel puțin 44,5

Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei. Lungime habitat format din râul Târnava Mare este de aproximativ 30 km, reprezentând valoarea efectivă a habitatului speciei în aria protejată și la limita ei.

Lungimea vegetației ripariene cu o lățime medie de cel puțin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apă în fiecare secțiune de 500 m

Cel puțin 42

Sectoarele de râu care prezintă vegetație ripariană cu o lățime de minim 3 metrii pe ambele maluri ale râului, însumează o lungime de cca 42 km.

Conectivitate longitudinală a cursului de apă

Număr elemente de fragmentare

Acest parametru este important în special pentru pești care reprezintă sursa de hrană primară a speciei. Pe secțiunea de râu în sit nu sunt cunoscute elemente de fragmentare majore.

Hidromorfologie cu structură natural (complexă)

Numărul meandrelor/km

Cel puțin 1

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico chimici (regimul de oxigen, nutrienți,

salinitate, metale micro-poluanți organic și inorganici)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

În bazinul hidrografic Mureș Situația în lungul râurilor se prezintă astfel: din totalul de 2690 de km monitorizați, 737de km (27.4%) s-au încadrat în clasa I, 1361km (50.6%) în clasa a II-a, 333 km (12.4 %) in clasa III-a , 186 km (6.9 %) in clasa IV-a si 73 de km (2.7 %) în clasa V (Raport național pe calitatea apelor 2009). Pe secțiunea superioară a Târnavei Mari sursele de poluare sunt limitate la apele menajere inadecvat tratate sau apele menajere care ajung în sistemul de canalizare al apelor pluviale.

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologic (macronevertebrate, fitobentos, fitoplancton)

Clasa de calitate a apei

Clasa de calitate I

Din lungimea totala de 2586 km de râuri monitorizate in b.h. Mureș, 888 km reprezentând 34,34 % s-au încadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte bună, 1564 km reprezentând 60,48%, in clasa a II- a de calitate - starea ecologică bună, 13 km reprezentând 0,50 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologică moderată, 44 km reprezentând 1,70 % in clasa a IV-a de calitate - stare ecologică slabă si 77 km reprezentând 2,98 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologică proastă.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

7.1.

Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism.

7.2.

Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități

7.2.1.

Obiectiv general

Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:

Tabel 37. Obiectivele generale ale planului de management

Nr. crt.

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ)

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

OG 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ.

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității.

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile.

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

7.2.2.

Obiective specifice

Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.

Tabel 38. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management

Nr. crt.

Cod

Tema de bază

Obiectiv general

Obiectiv specific

Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ)

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ.

OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

OS 6 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități

Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile.

OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

7.2.3.

Măsuri specifice/măsuri de management

Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

Tabel 39. OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/amenințare

1.1.1

Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de: -nevertebrate: Unio crassus

Montare panouri informative despre Unio crassus în zonele/habitatele caracteristice speciei: cca 10 panouri în zona caracteristică speciei (de-a lungul cursului Târnava Mare).

F03.02.01 colectare de animale

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

Interdicția va fi mediatizată prin afișarea ei pe panouri și alte metode de conștientizare a publicului.

Este important ca în urma campaniei să se diminueze practica colectării Unio crassus pentru consum.

Capturarea în scop științific se va face cu acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate și în conformitate cu legislația în vigoare.

Excepție fac acțiunile întreprinse de cercetători cu avize speciale din partea Academiei Române.

F03.02.01 colectare de animale

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de:

- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

- mamifere: Lutra lutra

Montare de bariere, panouri informative. Montarea barierelor și a panourilor informative se va realiza pe toate drumurile de acces.

Prin regulamentul sitului vor fi stabilite amenzi pentru pătrunderea cu ATV-uri, motociclete de tip enduro, astfel activitatea off-road fiind total interzisă pe teritoriul sitului.

Administratorul va realiza patrulări pentru identificarea și sancționarea celor care practică aceste sporturi în interiorul sitului.

Cu excepția personalului autorizat ce desfășoară activități economice în sit.

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de:

- nevertebrate: Unio crassus

- pești: Barbuspetenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica

- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

- mamifere: Lutra lutra

Măsura se va aplica de-a lungul cursurilor de apă din sit: râul Târnava Mare și afluenții.

Se vor monitoriza cursurile de apă și se vor identifica sursele de poluare: depozitare ilegală de deșeuri, deversări de ape menajere, și se vor sesiza autoritățile abilitate: Apele Române, APM, Garda de Mediu.

H01 Poluarea apelor de suprafață

E03.03. Depozitarea materialelor inerte (nereactive)

E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere

1.1.5

Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură. Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți.

Crearea de lacuri noi pentru pescuit, piscicultură sau pentru case de vacanțe trebuie monitorizate. Funcționarea lor trebuie să țină cont de necesitățile ecologice a speciilor protejate din sit.

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: J02.01.01 “polderizare” - îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.

1.1.6

Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi

Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor din aria protejată.

Trebuie interzis pescuitul ilegal. Cursurile de apă trebuie monitorizate frecvent de personalul administratorului sitului.

F03.02. Luare/prelevare de fauna (terestră): F03.02.03. capcane, otrăvire, braconaj

1.1.7

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra

Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate - coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcțiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcții în sit în planurile de urbanism.

E01.02 Urbanizare discontinue

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

1.1.8

Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra.

În zonele în care accesul la râu este facil, de regulă utilizate pentru adăpare de vaci sau de cai, animalele pot degrada habitatul.

Interzicerea adăpatului în afara zonelor special amenajate.

A04.01.05 Pascut intensiv de animale mixte

1.1.9

Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri - infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina bombina

Căile de acces sunt principalii vectori de pătrundere a impactului uman în sit. Se vor evalua toate solicitările /proiectele care privesc dezvoltarea infrastructurii de transport pe suprafața sitului. Dezvoltările viitoare trebuie să îmbine propunerile de investiții cu necesitățile de menținere a speciilor în stare de conservare favorabilă. Vor fi monitorizate căile de acces și modul de utilizare al acestora.

D01.02 drumuri, autostrăzi

1.1.10

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii condițiilor de habitat favorabile speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

Deoarece speciile de chiroptere menționate ca reproducătoare în sit, au fost identificate ca folosind situl în perioada de migrație sau în timpul rutelor de zbor, măsurile propuse au rolul de a conserva situl la stadiul actual în acest scop și se referă la întreaga suprafață a acestuia.

Se vor inventaria arborii scorburoși care pot adăposti colonii de lilieci în timpul migrației. Aceștia vor fi marcați și vor fi excluși de la exploatare. În cazul în care vor rămâne izolați sau sunt în pericol să fie doborâți de vânt, zăpadă sau putregai se vor realiza adăposturi artificiale care vor fi montate în pădurile ripariene din imediata vecinătate.

Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale în arboretele care nu conțin arbori bătrâni, scorburoși. Se recomandă amplasarea unui număr de 25-30 de adăposturi artificiale/ha.

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:

B02.03 îndepărtarea lăstărișului;

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

1.1.11

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

Nu se permite transformarea pădurilor ripariene alcătuite în prezent din specii caracteristice tipului natural fundamental în păduri cu specii alohtone (de ex. salcâm sau stejar roșu) sau necaracteristice condițiilor ecologice (de ex. pin).

Măsura va fi implementată prin întâlniri de lucru cu specialiști Romsilva și acțiuni de conștientizare a populației.

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Notă: Activitate (A)/Măsură restrictivă (R)

Tabel 40. OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/ amenințare

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

Se vor planta specii de arbori: salcie, arin, astfel încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel puțin 50%.

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

1.2.2

Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciei de ihtiofaună: Sabanejewia balcanica și a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii și menținerii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica

Se va interzice tăierea arborilor și arbuștilor din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit: râului Târnava Mare și a afluenților acestuia, cu excepția speciilor invazive, precum salcâmul, amorfa.

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

Se va interzice crearea obstacolelor mai înalte de 18- 20 cm în calea deplasării speciei.

Dacă acestea vor fi necesare, pentru asigurarea deplasări speciei în amonte și în aval se vor amenaja canale bypass, iar unde aceasta nu este posibilă, trebuie amenajate scări de pești funcționale., în conformitate cu nevoile ecologice ale fiecărei specii.

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare/îndepărtarea sedimentelor limnice

J02.04 Modificări de inundare

J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale

J02. 10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării

J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane

1.2.4

Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

Se va interzice, dezvoltarea de noi platforme de extragere a nisipului și pietrișului din sit, altele decât cele existente în prezent și care sunt reglementate.

C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș

C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

1.2.5

Asigurarea unui debit corespunzător sezonului, fără oscilații semnificative pe cursul de râu Târnava Mare pentru asigurarea habitatelor optime speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica și speciei Unio crassus.

Deși presiunea vine din afara sitului, ea are un impact asupra speciilor de pești prezente în sit.

Construirea de către beneficiarul MHC-ului a unui canal baypass la nivelul barajului în vederea asigurării unui debit optim pentru speciile de pești (un debit cât mai asemănător sezonului, luând în considerare condițiile meteorologice), conform Autorizației de Mediu, nr. 251 din 26 septembrie 2013, cap. VII. Program de conformare: măsuri pentru reducerea efectelor prezente și viitoare ale activității asupra mediului.

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

1.2.6

Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni (Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata) prin evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor vizate.

Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate -coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului.

Realizarea construcțiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcții în sit în planurile de urbanism.

E01.02 Urbanizare discontinue:

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement

1.2.7

Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității îmbunătățirii stării de conservare pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata.

Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatelor acvatice, în special a acelor temporare, precum rigolele de pe marginea drumurilor și văile de torent.

Măsurile de management aplicate vor fi în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor: pasaje de trecere, oprirea temporară a lucrărilor până la eclozare, săparea de șanțuri pentru degajarea mormolocilor.

Astfel, în zonele identificate ca fiind propice pentru speciile de amfibieni, vor fi construite rigole cu curgere lentă și alveole special construite pa latura din aval a drumului. Acest lucru va favoriza speciile de amfibieni să își depună pontele în zone ferite de traficul ce va fi realizat de către cei care exploatează resurse, sau au acces cu mijloace de transport motorizate în zonele de reproducere a speciilor de amfibieni.

Monitorizarea anuală bălților de reproducere vulnerabile în raport cu activitățile de exploatare a resurselor. În cazul în care se identifică un potențial impact semnificativ asupra unora dintre habitatele de reproducere acestea vor fi recreate în imediata apropiere iar amfibienii vor fi relocați urmând toate procedurile legale.

Monitorizarea anuală a bălților de reproducere temporare și în anii secetoși, când există pericolul ca larvele și/sau mormolocii să fie afectați, se vor realiza lucrări de îmbunătățire a nivelului apei în aceste bălți.

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

J02.01.03 umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau gropilor

Notă: Activitate (A)/Măsură restrictivă (R)

Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității

Tabel 41. OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/amenințare

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus

Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe suprafața ROSCI, de-a lungul cursului de apă.

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

Activitatea trebuie efectuată pe cursul râului Târnava Mare și afluenții acestuia.

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus.

Activitatea trebuie efectuată pe întreaga suprafață a sitului.

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra.

Activitatea trebuie efectuată pe malurile râului Târnava Mare și ale afluenților acestuia.

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis.

Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafața ROSCI.

Tabel 42. OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru ale specii de interes comunitar identificate în sit

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

Presiune/amenințare

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

Specia a fost identificată cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de pești de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.

Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru aceste specii.

Tema 3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

Tabel 43. OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management.

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul

sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

Proiectele, planurile și programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor criteriu și asupra habitatului acestora. Se va urmări acordarea de avize pozitive doar acelor proiecte și planuri sau programe, de orice tip, care sunt în conformitate cu prevederile regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor. De asemenea, se va ține cont și de impactul asupra celorlalte specii de interes conservativ listate la subcapitolul 3.4 al acestui Plan de Management.

Tabel 44. OS 6 Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

3.6.1

Identificarea de surse de finanțare

Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management.

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din această activitate fiind alocate implementării planului de management.

Tabel 45. OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică.

Tabel 46. OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicați în managementul sitului.

3.8.2

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management.

Tabel 47. OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

Administratorul va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare

3.9.2

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare.

Tema 4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului

Tabel 48. OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului.

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

Se realizează un site web de prezentare a ariei natural protejate

4.10.4

Realizarea de panouri informative

Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management.

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului Natura 2000.

Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

Tabel 49. OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al resurselor.

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință.

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede.

Tabel 50. OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

Asigurarea uniformității între planul de management și planurile de urbanism - PUG, PUZ aparținând localităților incluse sau adiacente sitului. Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice locale menționate vor include în piesele grafice/desenate și limitele ariilor naturale protejate pentru care s-a realizat prezentul plan de management.

Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

Tabel 51. OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

Cod MS

Tip MS

Titlu MS

Descriere MS

6.13.1

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor.

- Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn și acoperite cu stuf, conform tradițiilor locale.

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autoritățile și factorii interesați cheie pentru administrarea și promovarea destinației ecoturistice. Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare, cu meșteri și fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale și de promovare.

6.13.3

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare și conștientizare a localnicilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile și comunitățile lor.

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică și impactul pe care acestea îl au asupra mediului.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

8.1.

Planul de activități

Tabel 52. Planificarea în timp a activităților

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica,, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.5

Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.6

Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.7

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Lutra lutra

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.8

Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.1.9

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.10

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

1.1.11

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

MG 2/OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

1.2.2

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

1.2.4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

1.2.5

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM, Beneficiar MHC

1.2.6

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

1.2.7

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, APM

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG-uri

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanțare

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.8.2

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

3.9.2

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.4

Realizarea de panouri informative

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Apele Române, ANPA

MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Cele 7 Administrații publice locale

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Medie

Admin

ONG-uri, Universități

6.13.3

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

ONG -uri, Administrațiile publice locale

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

Mare

Admin

Administrațiile publice locale

8.2.

Estimarea resurselor necesare

Tabel 53. Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a responsabilului cu managementul ariei naturale protejate)

Resurse financiare estimate

Alocare subprogram

Total (zile/om)

Denumire

Cantitate

Total (RON)

Sursa fonduri

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl

1.1

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus

Panouri informative

Buc

45.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

12/an//pers

2 pers 60/pers

Total =120

Verificări în teren

76.800 + 4.950 = 81.750

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

Bariere

Panouri informative

Buc

25.000 + 22.500 = 47.500

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață - râul Târnava Mare și afluenții și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica, amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

40/an/pers

2 pers

Total= 300

Verificări în teren

200

192.000 + 16.500 = 208.500

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.5

Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole

16/an/pers

2 pers

Total= 160

Verificări în teren

102.400 + 6.600 = 109.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.6

Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi

16/an/pers

2 pers

Total= 160 (concomitent cu pct. 1.1.5)

Verificări în teren

Aceleași ca la pct. 1.1.5

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.1.7

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra

10/an/pers

2 pers

Total = 100

Analize în teren

64.000 + 4.125 = 68.125

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

1.1.8

Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra.

Aceleași ca la pct 1.1.7

Analize în teren

Aceleași ca la pct 1.1.7

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

1.1.9

5/an/pers

2 pers

Total = 50

Analize în teren

Combustibil

32.000 + 500 = 32.500

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

1.1.10

20/pers

2 pers

Total = 40

Studiu inventariere arbori scorburosi

Combustibil

Adăposturi

artificiale

Buc

250

25.600 + 500= 31.100

150.000

Total = 181.100

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

1.1.11

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

5/an/pers

1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru combustibil

16.000 + 825 = 16.825

Fonduri proprii administrator

Sp 13

Total MG 1.1

795

n/a

790.300

n/a

1.2

Măsură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

60/pers

1 pers

Elaborare studiu combustibil

Plantări arbori

Buc

38.400 + 1.600 = 40.000

300.000

Total = 340.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 16

1.2.2

30/pers

1 pers

Elaborare Metodol + combustibil

Lucrări de îndepărtare specii invazive

19.200 + 800 = 20.000

120.000

Total = 140.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 16

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

5/an/pers

1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru

16.000

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.2.4

5/an/pers

(1 pers)

Total = 25

Întâlniri de lucru

16.000

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.2.5

Elaborare studiu/SF

Realizare lucrări

Buc

130.000 + 700.000 = 830.000

Fonduri europene nerambursabile

Sp 16

1.2.6

5/an/pers

1 pers

Total = 25

Întâlniri de lucru combustibil

16.000 + 825 = 16.825

Fonduri proprii administrator

Sp 13

1.2.7

5/an/pers

2 pers

Total= 50

Lucrări de realizare șanțuri/rigole

Unelte specifice

235.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 16

Total MG 1.2

215

n/a

1.453.825

n/a

Total obiectiv general 1

1010

n/a

2.244.125

n/a

Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

2.3

Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus

45/an/pers

1 pers

Total = 45

Monitorizare

Echipam specifice teren

47.800

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 12

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

45/an/pers

2 pers

Total = 180

Monitorizare

Echipam specifice teren

Autorizație pescuit științific

126.200

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 12

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus

45/an/pers

2 pers

Total = 180

Monitorizare

Echipam specifice teren

123.200

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 12

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra.

85/an/pers

1 pers

Total = 85

Monitorizare

Echipam specifice teren

64.400

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 12

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis.

60/an/pers

2 pers

Total = 240

Monitorizare

Echipam specifice teren

163.600

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 12

Total MG 3

730

n/a

525.200

n/a

2.4

Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

120/pers

2 pers

Total = 240

Studii teren

Echipam specifice teren

Autorizație pescuit

Studii birou

163.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 11

Total MG 4

240

n/a

163.000

n/a

Total obiectiv general 2

970

n/a

688.200

n/a

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

3.5

Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

48/an/pers

2 pers

Total = 480

Patrulare combustibil

Nr litri

240

3500

307.200 + 22.750 = 329.950

Fonduri proprii administrator

Sp 13

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

40/an/pers

Total = 200

Documente emise

128.000

Fonduri proprii administrator

Sp 13

Total MG 5

680

n/a

457.950

n/a

3.6

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanțare

20/an/pers

1 pers

Total= 100

Documente

64.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

80/an/pers

2 pers

Total= 800

Documente

512.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

15/an/pers

1 pers

Total= 75

Documente

48.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

Total MG 6

975

n/a

624.000

n/a

3.7

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

20/an/pers

1 pers

Total= 100

Documente

64.000

Fonduri proprii administrator

Sp 43

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

Echipam IT

Birotica

Autoturism

Buc

20.000 + 60.000 + 490.000 = 570.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 41

Total MG 7

100

n/a

634.000

n/a

3.8

Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

10/an/pers

1 pers

Total= 50

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 42

3.8.2

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

10/an/pers

4 pers

Total= 200

Instruire/curs

96.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 44

Total MG 8

250

n/a

128.000

n/a

3.9

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

10/an/pers

1 pers

Total= 50

Rapoarte

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 14

3.9.2

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

10/an/pers

1 pers

Total= 50

Rapoarte

32.000

Fonduri proprii administrator

Sp 14

Total MG 9

100

n/a

64.000

n/a

Total obiectiv general 3

2105

n/a

1.907.950

n/a

4.10

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Realizarea Strategiei și Planului de acțiune

Buc

72.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 43

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

Broșuri

Pliante

Afișe

Agende

Banner

Buc

1000

200

400

9.000

4.500

3.000

7.200

19.600

Total = 43.300

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 32

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

Site web

Buc

72.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 32

4.10.4

Realizarea de panouri informative

Panouri, indicatoare

Buc

47.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 32

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

Întâlniri

87.500

Fonduri proprii administrator

Sp 32

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

15/an/pers

1 pers

Atelier

1 zi

combustibil

48.000 + 620 = 48.620

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 33

Total MG 10

n/a

370.420

n/a

Total obiectiv general 4

n/a

370.420

n/a

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

5.11

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Întâlniri de lucru combustibil

32.000 + 300 = 32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000 + 300 = 32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000 + 300 = 32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

Total MG 11

150

n/a

96.900

n/a

5.12

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Întâlniri combustibil

32.000 + 300 = 32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 43

Total MG 12

n/a

32.300

n/a

Total obiectiv general 5

n/a

129.200

n/a

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

6.13

Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Măsură prevăzută la pct. 4.10.4

Sp 32

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Parteneriate combustibil

32.000 + 300 = 32.300

Fonduri proprii administrator

Sp 32

6.13.3

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

10/an/pers

1 pers

Total = 50

Întâlniri comunicare combustibil

32.000 + 1.000 = 33.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 32

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

10/an/pers

2 pers

Total = 100

Controale/ verificări în teren combustibil

64.000 + 4.125 = 68.125

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

10/an/pers

2 pers

Total = 100

Controale/verificări în teren combustibil

64.000 + 4.125 = 68.125

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

Sp 13

Total MG 13

300

n/a

201.550

n/a

Total obiectiv general 6

n/a

201.550

n/a

TOTAL

n/a

5.541.445

n/a

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

9.1.

Raportări periodice

Tabel 54. Raportări periodice

Nr. Crt.

Denumire

Moment raportare

Activități incluse în raportare

Trimestru

Raportare anul 1

Activități finale

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.3, Activitatea 4.10.1.

Raportare intermediară din anul 1

Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.1, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.4, Activitatea 4.10.6

Raportare intermediară din anul 1

Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.5, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

Raportare anul 2

Activități finale

Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.2.1, Activitatea 1.2.5, Activitatea 6.13.1

Raportare intermediară din anul 2

Activitatea 1.2.7, Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.5, Activitatea 2.4.1, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6.

Raportare intermediară din anul 2

Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

Raportare anul 3

Activități finale

Activitatea 2.3.1, Activitatea 2.3.4, Activitatea 2.4.1, Activitatea 4.10.4.

Raportare intermediară din anul 3

Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6.

Raportare intermediară din anul 3

Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

10.

Raportare anul 4

Activități finale

Activitatea 2.3.2, Activitatea 2.3.3, Activitatea 2.3.5

11.

Raportare intermediară din anul 4

Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6.

12.

Raportare intermediară din anul 4

Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

13.

Raportare anul 5

Activități finale

Activitatea 1.2.7, Activitatea 4.10.2, Activitatea 4.10.6.

14.

Raportare anul 5

Activități finale

Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.2.2, Activitatea 1.2.3, Activitatea 1.2.4, Activitatea 1.2.6, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.6.3, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 3.9.1, Activitatea 3.9.2, Activitatea 4.10.3, Activitatea 4.10.5, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 5.11.3, Activitatea 5.12.1, Activitatea 6.13.2, Activitatea 6.13.3, Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.

9.2.

Urmărirea activităților planificate

Tabel 70. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total (RON)

Sursa fonduri

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

1.1

MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus

45.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii admin

100%

Panouri informative despre specii realizate

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

76.800

4.950

81.750

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii admin

100%

60 verificări în teren realizate

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

47.500

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

100%

Montare de bariere, panouri informative

1.1.4

192.000

16.500

208.500

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri proprii admin

100%

200 verificări în teren realizate

1.1.5

Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole

102.400

6.600

109.000

Fonduri europene neramb

Fonduri proprii admin

100%

80 verificări în teren realizate

1.1.6

Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi

Fonduri europene neramb

Fonduri proprii admin

100%

80 verificări în teren realizate

1.1.7

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciei Lutra lutra

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb

Fonduri proprii admin

100%

50 analize în teren realizate

1.1.8

Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra.

Fonduri europene neramb

Fonduri proprii admin

100%

50 analize în teren realizate

1.1.9

32.000

500

32.500

Fonduri europene neramb

Fonduri

publice

100%

5 analize în teren realizate

anuale

1.1.10

25.600

500

150.000

181.100

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 Studiu inventariere arbori scorburosi realizat

250 buc Adăposturi artificiale

1.1.11

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

16.000

825

16.825

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

Total MG 1.1

790.300

n/a

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total (RON)

Sursa fonduri

1.2

Măsură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

38.400

1.600

300.000

340.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

100%

1 studiu

plantări elaborat

2 campanii plantări realizate

1.2.2

19.200

800

120.000

140.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

100%

1 metodologie elaborată

1 campanie de îndepărtare specii invazive

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

16.000

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

1.2.4

16.000

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru realizate

anuale

1.2.5

830.000

Fonduri europene nerambursabile

100%

1 studiu/ SF realizat

lucrări realizate cf SF

1.2.6

16.000

825

16.825

Fonduri proprii administrator

100%

5 întâlniri realizate

anual

1.2.7

235.000

Fonduri europene nerambursabile

Fonduri publice

100%

Lucrări de realizare șanțuri/rigole

Realizate anual

Total MG 1.2

1.453.825

Total obiectiv general 1

2.244.125

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total (RON)

Sursa fonduri

2.3

Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus

28.800

19.000

47.800

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 campanie de monitorizare

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

115.200

11.000

126.200

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

2 campanii de monitorizare

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus

115.200

7.000

123.200

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

2 campanii de monitorizare

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra.

54.400

10.000

64.400

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 campanie de monitorizare

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis.

153.600

10.000

163.600

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

2 campanii de monitorizare

Total MG 3

525.200

2.4

Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

153.600

9.400

163.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 Studiu inventariere și cartare

1 studiu evaluare stare de conservare

1 studiu presiuni

1 set măsuri conservare

Total MG 4

163.000

Total obiectiv general 2

688.200

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total (RON)

Sursa fonduri

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

3.5

Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

307.200

22.750

329.950

Fonduri proprii admin

100%

240 patrule periodice

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

128.000

Fonduri proprii admin

100%

40 documente emise

Total MG 5

457.950

Activitate

Resurse Umane

Resurse Materiale

Resurse financiare estimate

Procent îndeplinire

Rezultate

Observații

Cheltuieli

Total (RON)

Sursa fonduri

3.6

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanțare

64.000

Fonduri proprii admin

100%

50 documente analizate

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

512.000

Fonduri proprii admin

100%

5 cereri de finanțare elaborate

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

48.000

Fonduri proprii admin

100%

25 cereri evaluate

Total MG 6

624.000

3.7

Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

64.000

Fonduri proprii admin

100%

25 documente

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

20.000

60.000

490.000

570.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

Echipamente achiziționate

Total MG 7

634.000

3.8

Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

32.000

Fonduri proprii admin

100%

Personal management sit asigurat

3.8.2

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

96.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

5 cursuri instruire realizate

Total MG 8

128.000

3.9

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

32.000

Fonduri proprii admin

100%

10 rapoarte elaborate

3.9.2

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

32.000

Fonduri proprii admin

100%

10 rapoarte elaborate

Total MG 9

64.000

Total obiectiv general 3

1.907.950

4.10

Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

72.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 Strategie și Plan de acțiune realizate

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

9.000

4.500

3.000

7.200

19.600

43.300

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

Material informative realizate și distribuite

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

72.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

1 site web realizat și actualizat

4.10.4

Realizarea de panouri informative

47.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

10 panouri și indicatoare informare sit

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

87.500

Fonduri proprii admin

100%

25 întâlniri realizate

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

48.000

620

48.620

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

15 activități educative realizate

Total MG 10

370.420

Total obiectiv general 4

370.420

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

5.11

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

Total MG 11

96.900

5.12

Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG, respectiv PUZ

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 întâlniri de lucru

Total MG 12

32.300

Total obiectiv general 5

129.200

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

6.13

Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Măsură prevăzută la pct. 4.10.4

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

32.000

300

32.300

Fonduri proprii admin

100%

5 parteneriate

6.13.3

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

32.000

1.000

33.000

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

25 întâlniri comunicare

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

50 Controale/ verificări în teren

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

64.000

4.125

68.125

Fonduri europene neramb

Fonduri publice

100%

50 Controale/ verificări în teren

Total MG 13

201.550

Total obiectiv general 6

201.550

TOTAL

n/a

5.541.445

n/a

9.3.

Indicarea activității realizate

Tabel 55. Activități planificate:

Nr MS

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

MG 1/OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice

1.1.1

Menținerea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate: Unio crassus

1.1.2

Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate: Unio crassus și amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

1.1.3

Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

1.1.4

Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -nevertebrate: Unio crassus, pești: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica,,- amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, mamifere: Lutra lutra

1.1.5

Menținerea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Sabanejewia balcanica prin monitorizarea amenajărilor piscicole

1.1.6

Interzicerea pescuitului ilegal în vederea menținerii populațiilor de pești: Barbus petenyi

1.1.7

Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Lutra lutra

1.1.8

Evitarea degradării habitatelor favorabile speciilor Unio crassus și Lutra lutra.

1.1.9

1.1.10

1.1.11

Menținerea calității pădurilor ripariene printr-un management durabil în vederea asigurării unui habitat favorabil pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis bechsteinii

MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit

1.2.1

Îmbunătățirea stării de conservare a speciei de ihtiofaună Rhodeus amarus prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.

1.2.2

1.2.3

Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica

1.2.4

1.2.5

1.2.6

1.2.7

OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității

MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit

2.3.1

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Unio crassus

2.3.2

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de ihtiofaună: Barbus petenyi, Rhodeus amarus, Sabanejewia balcanica.

2.3.3

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus

2.3.4

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru specia Lutra lutra.

2.3.5

Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de chiroptere: Myotis bechsteinii, Myotis myotis.

MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit

2.4.1

Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar Romanogobio (Gobio) kessleri

OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ

MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management

3.5.1

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului

3.5.2

Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții

MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management

3.6.1

Identificarea de surse de finanțare

3.6.2

Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.

3.6.3

Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor

MG 7/OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

3.7.1

Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management

3.7.2

Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management

MG 8/OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului

3.8.1

Asigurarea de personal implicat în managementul sitului

3.8.2

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități

3.9.1

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

3.9.2

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.10.1

Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.10.2

Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare

4.10.3

Realizarea site-ului web al sitului

4.10.4

Realizarea de panouri informative

4.10.5

Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management

4.10.6

Organizarea de activități educative cu tânăra generație

OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile

MG 11/OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

5.11.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice

5.11.2

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

5.11.3

Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora.

MG 12/OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului

5.12.1

Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ

OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului

MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil

6.13.1

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

6.13.2

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

6.13.3

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

6.13.4

Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice

6.13.5

Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului

10.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Ahlen I., Baagoe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.

Barataud M., 1999. Ballades dans l'inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.

Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București.

Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-237.

Bilașco, Ștefan, Cocean, Pompei, Nicula, Gabriel, Drăgan, Magdalena (2013) Condiționarea morfometrică a pretabilității de amenajare teritorială în Bazinul Văii Arieșului. Geographia Napocensis Anul VII, nr. 1.

Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.

Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. "Gr. Antipa", București, 260 p.

Cliveț, Claudia Loredana (2012), Bazinul Șieului. Studiu de geomorfologie aplicată. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Danila G., 2014, Evaluarea și conservarea efectivelor de vidră Lutra lutra L: un studiu de caz în aria naturală protejată "Moldova superioară", Bucovina Forestieră 14: 185-194.

Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie "Emil Racovița", București, 521 p.

Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p.

Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006

Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Garcia-Paris, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape'ndice 1. Nomenclatura: lista de sino'nimos y combinaciones. In M. Garcia-Paris, A. Montori, and P. Herrero, Fauna

Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589-602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientffica.

Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg.

Guttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis - Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Saugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123-207.

Haupt M., 2005 - Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p.

HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi/Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf.

Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România.

Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, București

Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg.

Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among Barbuspeloponnesius, Cyprinidae populations from Greece and two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi. Cybium, 17: 229240.

Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364-375. Kotlik P., Tsigenopoulos C.S., Rab P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of B. petenyi .Folia Zoologica. 51: 277-240.

Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation - an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth Internațional Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p.

Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter Lutra lutra in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p.

Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297-1306.

Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 - Carnivora. Editura Academiei Române, București

Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.

Obrist M. K., Boesch R., Fluckiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322.

Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.

Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 211 p.

Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola" 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundația Carpați Raport proiect "Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România", 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundația Carpați, Universitatea Transilvania Brașov - Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și S.C. Natural Net S.R.L.

Reti, Kinga-Olga (2009), Diferențierea sistemului environmental în structuri urbane cu stări critice în Bazinul Târnavei. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time- expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.

Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys: conservations implications. Ecography 26: 197-209.

Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.

Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.

Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165-179.

Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267-286.

***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Odorhei, nr. 20, L-35-XIV, Institutul de Geologie și Geofizică, București.

***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Tîrgu Mureș, nr. 19, L-35-XIII, Institutul de Geologie și Geofizică, București.

***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Odorhei, L-35-XIV, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București.

***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Tîrgu Mureș, L-35-XIII, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București.

11.

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

11.1.

Regulamentul sitului ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători

Capitolul I REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ

Modul de avizare a activităților, proiectelor și planurilor

Articolul 1

(1)

Unitățile administrativ teritoriale de pe raza sitului Natura 2000 ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători sunt: Feliceni, orașul Cristuru Secuiesc, Mugeni, municipiul Odorheiu Secuiesc, Porumbeni și Secuieni din județul Harghita și Vânători din județul Mureș.

(2)

Derularea oricăror activități, proiecte sau planuri care pot genera un impact asupra "ariei naturale protejate" (atât în interiorul cât și în vecinătatea acesteia), vor fi supuse avizării de către administratorul ariei naturale protejate.

(3)

Avizarea oricăror planuri/proiecte/activități de pe suprafața ariei naturale protejate se face conform prevederilor

art. 28 alin (10) al OUG nr. 57/2007

cu modificările și completările ulterioare și prevederilor legale în vigoare privind evaluarea impactului asupra mediului.

(4)

Pentru analiza documentațiilor depuse în vederea obținerii avizului și pentru emiterea avizului, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate poate percepe tarife, în conformitate cu prevederile legale.

(5)

Respectarea deciziilor, a condițiilor de eliberare și a termenelor de aplicare a avizelor responsabilului cu managementul ariei naturale protejate este obligatorie pentru beneficiarii acestora, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate având obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din avizul în vigoare și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul avizului.

Articolul 2

Persoanele fizice sau juridice, care obțin avizul administratorului ariei naturale protejate pentru realizarea de activități, proiecte, planuri în cadrul ariilor, au obligația să respecte prezentul Regulament, să nu modifice sau deterioreze habitatele, flora, fauna sau să aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor terenurilor și clădirilor situate în aria naturală protejată.

Articolul 3

(1)

Aria naturală protejată va fi evidențiată în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism, în planurile cadastrale și în cărțile funciare, precum și în sistemul informatic de identificare a parcelelor.

(2)

Modificarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la

alin. (1)

se fac cu avizul administratorului ariei natirale protejate, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management.

(3)

Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la

alin. (1)

modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrațiilor publice locale menționate la

alin. (1)

vor include în piesele grafice/desenate și limitele ariilor.

Articolul 4

Pentru terenurile din aria naturală protejată, deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul și de acordare a compensațiilor se stabilește prin hotarâre a Guvernului.

Articolul 5

În cadrul "ariei naturale protejate sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale, în condițiile prevăzute de lege și cu avizul administratorului.

Accesul, regulile de vizitare și turismul

Articolul 6

Circulația cu mijloace motorizate în afara drumurilor publice este permisă numai pe trasee special amenajate și delimitate.

Articolul 7

În aria naturală protejată sunt permise activități de turism și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare.

Articolul 8

Perturbarea liniștii în aria naturală protejată, prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, etc.) este strict interzisă. Orice depășire a nivelului de zgomot de maximum 45 dB de către o sursă antropică constituie o abatere de la prezentul Regulament, a celui care generează zgomotul.

Articolul 9

Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

Articolul 10

(0)

Camparea pe teritoriul ariei se reglementează astfel:

(1)

Camparea este permisă în locurile amenajate de deținătorii de terenuri cu avizul administratorului.

(2)

Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (ferigi, mușchi, etc.) sub corturi este interzisă.

(3)

Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai pentru personalul administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei cu aprobarea administratorului, în situația în care sarcinile primite o impun.

Articolul 11

(0)

Aprinderea focului pe teritoriul ariei se reglementează astfel:

(1)

Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop în perimetrele permise pentru campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare. Se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.

(2)

Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru facerea focului.

(3)

Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier și în zonele cu vegetație forestieră din afara fondului forestier, cu excepția locurilor special amenajate de către administratorii terenului. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se permite doar utilizarea lemnului adus de turiști sau a primusului.

Articolul 12

Organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri de orice fel, care presupun accesul pe teren în zona ariei naturale protejate se face numai cu avizul administratorului. Pentru obținerea Avizului, programul acestor acțiuni se trimite în timp util, în scris, la responsabilul cu managementul ariei naturale protejate, care va emite aprobare scrisă, cu precizarea condițiilor și a eventualelor excepții de la prevederile prezentului Regulament.

Articolul 13

Vizitatorii trebuie să achite, după caz, tarifele stabilite în conformitate cu prevederile legale de către administratorul ariei naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Tarifele practicate sunt afișate în locul de acces în sit sau sunt comunicate persoanelor interesate la cerere.

Articolul 14

Administratorul monitorizează turismul pe teritoriul ariei naturale protejate, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.

Construcții și activități antropice

Articolul 15

Realizarea de construcții noi în afara zonelor de intravilan stabilite și aprobate prin Planurile Urbanistice este permisă numai în condițiile legii, cu avizul administratorului.

Articolul 16

(1)

Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul administratorului.

(2)

Administratorul are dreptul să verifice existența autorizației de construcție, precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

Gospodărirea și exploatarea pajiștilor

Articolul 17

Terenurile agricole din perimetrul ariei, evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor.

Articolul 18

(1)

Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale aprobate cu avizul administratorului ariei naturale protejate, iar folosirea și exploatarea acestora se fac cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectând reglementare perioadelor și condițiilor de pășunat, aprobate prin regulamentul de pășunat valabil pe întreg teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale.

(2)

Pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor, membri ai colectivității locale sau care au sediul social pe teritoriul localității respective, încheie contracte de închiriere prin atribuire directă.

(3)

Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face numai cu avizul administratorului.

Articolul 19

Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări:

să nu fie arate, discuite, scarificate;

se interzice schimbarea categoriei de folosință, fără aprobarea administratorului;

să nu fie incendiată vegetația ierboasă fără acordul responsabilului cu managementul ariei naturale protejate;

să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor, prin drenare, desecare;

să fie îndepărtate speciile de plante exotice invazive;

să fie păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;

să fie păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor.

Articolul 20

Administratorul ariei naturale protejate monitorizează activitatea de pășunat în cadrul ariilor, pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.

Cultivarea terenurilor arabile

Articolul 21

Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:

să nu fie construite clădiri sau alte construcții, fără aprobarea administratorului;

să nu fie incendiată vegetația ierboasă, miriștile și resturile vegetale fără acordul administratorului;

să fie îndepărtate speciile de plante exotice invazive;

să fie păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;

să fie păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;

să fie păstrată o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice (râuri, pâraie) sau umede (mlaștini, brațe moarte).

Activități științifice

Articolul 22

(1)

Cercetarea științifică în aria naturală protejată va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului acestora, cel de conservare a habitatelor și speciilor protejate.

(2)

În baza rezultatelor temelor de cercetare desfășurate, acceptate și avizate de forurile științifice abilitate, responsabilul cu managementul ariei naturale protejate propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariei naturale protejate.

Articolul 23

Activitatea de cercetare științifică, inclusiv realizarea studiilor de impact sau a altor tipuri de documentații, pe teritoriul ariei naturale protejate se desfășoară cu notificarea prealabilă și avizul administratorului.

Articolul 24

(1)

Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul administratorului ariei naturale protejate prin încheierea unui contract de cercetare.

(2)

Administratorul sprijină logistic, la solicitare și în măsura posibilităților, și cu informații proprii activitatea de cercetare. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția Responsabilului cu managementul ariei naturale protejate un raport de cercetare. Administratorul poate folosi rezultatele cercetării doar în scopul conservării și dezvoltării patrimoniului natural al ariei naturale protejate.

Protecția factorilor de mediu

Articolul 25

(0)

Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate se reglementează astfel:

(1)

Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul ariei naturale protejate.

(2)

Deșeurile rezultate din activitățile de turism și/sau vizitare a ariei naturale protejate se evacuează de pe teritoriul acestora, de către cei care le-au produs, urmând a fi depuse la stațiile sau punctele de colectare amenajate.

(3)

Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor.

(4)

Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.

(5)

Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor.

Articolul 26

(1)

Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației naturale.

(2)

Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.

Articolul 27

Colectarea de specii de floră, faună sălbatică în scopul comercializării se poate face numai de persoane autorizate conform legii și cu acordul scris al administratorului.

Articolul 28

Se interzice folosirea substanțelor chimice periculoase pe teritoriul ariei naturale protejate.

Articolul 29

Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

Articolul 30

Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți, etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate.

Articolul 31

Se interzice prelevarea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate, fără acordul scris al administratorului ariei naturale protejate.

Capitolul IV SANCȚIUNI

Articolul 32

Încălcarea dispozițiilor prezentului Regulament atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, contravențională, sau penală, conform legislației în vigoare. Încălcările se vor constata și sancționa conform legislației în vigoare.

Articolul 33

Încălcarea prevederilor prezentului Regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

Articolul 34

Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește" și cu OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 35

Cuantumul amenzilor este cel stabilit prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

Articolul 36

(1)

Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către personalul autorizat al administratorului și persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

(2)

Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.

Articolul 37

Prevederile articolului precedent se completează cu dispozițiile Ordonanței nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 38

Aplicarea prezentului Regulament se face de către administratorului ariei naturale protejate și de către personalul organelor statului cu competențe în zonă.

Capitolul V DISPOZIȚII FINALE

Articolul 39

Personalul administratorului, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces pe terenurile din cuprinsul ariei naturale protejate, indiferent de formă de proprietate.

Articolul 40

Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de administratorului ariei naturale protejate, pentru a asigura gospodărirea eficientă al ariilor.

Articolul 41

Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul administratorului în activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe.

Articolul 42

Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al administratorului.

Articolul 43

Administratorul ariei naturale protejate are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului Regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.

Articolul 44

În cazul producerii unor fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, focare de infecții etc.) instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a administratorului, care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Articolul 45

(1)

Regulamentul va fi pus la dispoziția publicului interesat și a autorităților publice locale, de către administrator.

(2)

Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea administratorului, în acord cu prevederile legislației în vigoare, prin argumentarea schimbărilor propuse, prin implicarea și consultarea tuturor factorilor interesați și cu avizarea acestuia de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

(3)

Propunerile privind modificarea și adaptarea prezentului Regulament pot fi depuse la administratorului, sub formă scrisă, de către toți factorii interesați prin argumentarea solidă și reală a propunerilor înaintate.

1.2.

Fotografii

Unio crassus colectat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan

Triturus vulgaris ampelensis identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan

Triturus cristatus identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan

Bombina variegata identificat în cadrul ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători - Foto: Petrițor Galan

Exemplare de Barbus (meridionalis) petenyi identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila

Exemplare de Romanogobio(Gobio) kessleri identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila

Rhodeus (sericeus) amarus identificat în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila

Exemplare de Sabanejewia balcanica identificate în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Nagy Andras Attila

Exemplar de Lutra lutra identificat în timpul evaluărilor în râul Târnava Mare - Foto: Ramon Jurj

1.3.

Hărți

1.3.1.

Harta localizării și limitelor

1.3.2.

Harta administrativă

1.3.3.

Harta geologică

1.3.4.

Harta solurilor

1.3.5.

Harta hidrografică

1.3.6.

Harta hipsometrică

1.3.7.

Harta pantelor

1.3.8.

Harta expoziției versanților

1.3.9.

Harta temperaturilor medii

1.3.10.

Harta precipitațiilor

1.3.11.

Harta ecosistemelor

11.3.12.

Hărțile distribuției speciilor

11.3.13.

Harta impacturilor asupra speciilor

11.3.14.

Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate

11.3.15.

Harta construcțiilor și perimetrului construit

11.3.16.

Harta obiectivelor turistice

11.3.17.

Harta utilizării terenurilor

11.3.18.

Harta juridică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.