Decizia nr. 593/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Are ca temei 1
- OUG nr. 90/2018 10 octombrie 2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor d…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 351/1/2018/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.052D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.371D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 34/35/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.371D/2019 la Dosarul nr. 3.052D/2019, care este primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, reglementarea modului de organizare ierarhică în cadrul Ministerului Public a diferitelor structuri de parchet fiind un atribut ce intră în marja de apreciere a legiuitorului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 1 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 351/1/2018/a1.1, și prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 34/35/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, modificate prin dispozițiile
art. 14 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019
privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor,
privind organizarea judiciară și
privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de reprezentantul Ministerului Public în cauze penale în care structurile de parchet competente au formulat căi de atac împotriva unei încheieri, respectiv a unei sentințe penale.
8.
În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, se arată că textul legal criticat contravine principiului controlului ierarhic și al legalității, deoarece permite procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) să declare sau să retragă căi de atac exercitate de alte parchete, deși procurorii din cadrul SIIJ nu participă la judecarea cauzei, iar procurorii din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau din cadrul altor parchete competente, care participă în aceste cauze, nu sunt subordonați procurorului-șef al SIIJ. Din perspectiva exigențelor de calitate a unei norme juridice, se susține că acest text creează confuzie cu privire la declararea și exercitarea căilor de atac, deoarece sunt posibile două interpretări, în sensul că titularul acestor acțiuni este fie SIIJ în exclusivitate, fie SIIJ alături de procurorii care participă la ședințele de judecată, ceea ce afectează rolul procurorului de ședință, caracterul liber al concluziilor procurorului și principiile legalității, imparțialității și controlului ierarhic sub care își desfășoară activitatea procurorii. Totodată, textul de lege criticat favorizează o practică neunitară în privința structurii de parchet competente să declare sau să retragă căi de atac. În acest sens, este indicată o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care instanța supremă apreciază că dispozițiile
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii.
9.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală prezintă o serie de elemente legale referitoare la înființarea și competența SIIJ, participarea procurorilor la cauzele de competența SIIJ, structura ierarhică a Ministerului Public și principiile pe baza cărora se desfășoară activitatea procurorilor și conchide că este necesară examinarea pe fond a cererii de sesizare de către autoritatea competentă - respectiv Curtea Constituțională.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile legale criticate fac parte din secțiunea 2^1 - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, introdusă prin
art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018
pentru modificarea și completarea
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, și au fost modificate prin dispozițiile
art. 14 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019
privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor,
privind organizarea judiciară și
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Prevederile legale criticate aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următoarea redactare:
–
Articolul 88
^8 alin. (1) lit. d) :
Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele: (...)
d)
exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
14.
Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale
art. 1 alin. (3)
și
(5),
invocate sub aspectul exigențelor de calitate a legii într-un stat de drept, ale
art. 131 -
Rolul Ministerului Public și ale
art. 132 alin. (1),
referitoare la principiile legalității, imparțialității și controlului ierarhic, potrivit cărora procurorii își desfășoară activitatea.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
au fost constatate ca neconstituționale prin
Decizia Curții Constituționale nr. 547 din 7 iulie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020.
16.
Ulterior pronunțării și publicării acestei decizii a Curții Constituționale, întreaga secțiune 2^1 (din care face parte și textul criticat în cauză) din
a fost abrogată, prin
art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022
privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022.
17.
În aceste condiții, Curtea observă că sunt incidente două cauze de inadmisibilitate prevăzute de
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ambele referitoare la obiectul excepției de neconstituționalitate.
18.
Prima, reglementată de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , se referă la condiția potrivit căreia, la data examinării sale în fața Curții, norma de reglementare primară trebuie să fie în vigoare, inclusiv prin raportare la efectele și incidența
Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 29 alin. (1)
și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
19.
Din această perspectivă, a condiției continuității efectelor juridice în cauza în care a fost ridicată excepția, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a
Legii nr. 49/2022 , dispozițiile de lege criticate, care reglementau una dintre atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), nu pot continua să producă efecte juridice după ieșirea lor din vigoare în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, întrucât noile dispoziții ale
sunt norme de imediată aplicare, începând cu data de 14 martie 2022. În acest sens,
art. 1 din Legea nr. 49/2022
prevede următoarele:
(1)
La data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția.
Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluționarea acestora.
Cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3.
Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile
art. 318,
art. 328,
art. 335
și
art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile
art. 304
și
art. 336-339 din Legea nr. 135/2010 , cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaționalizării Secției și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
20.
În ceea ce privește investigarea infracțiunilor din justiție, art. 3 din aceeași lege stabilește competența după calitatea persoanei, aceasta revenind, după caz, procurorilor anume desemnați fie din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel.
21.
Normele mai sus indicate demonstrează că prevederile
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
nu mai pot produce efecte juridice ulterior abrogării lor exprese, indiferent de stadiul soluționării cauzei ce intra în competența SIIJ. În aceste condiții, se constată lipsa incidenței în cauză a
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , ceea ce duce la concluzia că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
este inadmisibilă, întrucât nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, și anume aceea ca textul de lege care formează obiect al excepției să fie „în vigoare“.
22.
A doua condiție este cea prevăzută de
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, având în vedere
Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020 , precitată, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 .
23.
Fiind incidente simultan două cauze de inadmisibilitate ce vizează, în egală măsură, obiectul excepției de neconstituționalitate, se impune a fi aplicate criteriile de stabilire a ordinii de examinare a condițiilor de admisibilitate reglementate de
Legea nr. 47/1992 , astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudența Curții. Prin
Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, Curtea a reținut, la paragraful 19, că dispozițiile
art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992
„constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea în fața căreia se ridică excepția, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluționarea cauzei), precum și de obiectul excepției în sens de trăsături distinctive și definitorii ale normei care poate fi supusă controlului (caracterul său de act de reglementare primară, de a fi în vigoare și de a nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională în precedent)“.
24.
Astfel, ținând cont de jurisprudența sa, precum și de succesiunea logică a examinării condițiilor de admisibilitate ce țin de obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea va reține cu prioritate neîndeplinirea condiției de admisibilitate potrivit căreia instanța constituțională se pronunță asupra dispozițiilor de lege „în vigoare“, condiție prevăzută de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , astfel că prezenta excepție urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în același sens,
Decizia nr. 149 din 17 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 28 iunie 2022).
25.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarele nr. 351/1/2018/a1.1 și nr. 34/35/2017 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.