Decizia nr. 94/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Petru Nechifor în Dosarul nr. 3.479/30/2021* al Tribunalului Timiș - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.618D/2021.

2.

La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra copiilor după hotărâri judecătorești și a notelor scrise depuse la dosar, prin care autorul excepției solicită admiterea acesteia.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care arată că dispozițiile criticate stabilesc zilele câștigate prin muncă, instruire școlară sau formare profesională, considerate ca fiind executate de către deținut. Indică faptul că, potrivit

art. 96 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 , reducerea fracțiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale nu poate fi revocată. Cu toate acestea, în practică, aceste zile nu sunt luate în calcul, chiar Tribunalul Timiș pronunțând o sentință în acest sens, în care a statuat că aceste zile sunt un mod facultativ de evaluare a deținutului. Apreciază că astfel sunt încălcate prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (5) , potrivit cărora respectarea legilor este obligatorie.

4.

Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că principala critică a autorului excepției se referă la aplicarea, contrară

Constituției , a

art. 96 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 , precum și la modul de interpretare a dispoziției criticate de către judecător. Având în vedere caracterul general al normelor constituționale invocate și lipsa explicitării relației de contrarietate a dispozițiilor criticate față de acestea, apreciază că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că textul criticat reglementează clar condițiile și modalitatea de calcul cu privire la partea din pedeapsă considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale. Textul de lege este suficient de clar astfel încât ca destinatarul normei să își poată adapta conduita la exigențele impuse de lege. Prin acest text de lege legiuitorul a creat, în acord cu standardele europene, un cadru legal menit să faciliteze accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la instituția liberării condiționate, prin intermediul unei proceduri rapide, în cazul în care, pe lângă îndeplinirea altor condiții, persoana privată de libertate poate presta și muncă. Liberarea condiționată reprezintă un beneficiu, iar nu un drept al persoanei private de libertate, astfel că legiuitorul poate stabili într-o anumită marjă de apreciere criterii și condiții cu privire la acordarea acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.479/30/2021*, Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Petru Nechifor cu ocazia soluționării unei contestații la executare.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că aplicarea dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013

este „contrară legii și încalcă dispozițiile

Legii fundamentale “. Face referire la Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, apreciind că sunt încălcate normele de tehnică legislativă, ceea ce duce și la încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5) . În continuare, apreciind că nu este respectat principiul referitor la statul de drept, face referire la

Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011

și la

Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004 . Susține că respectarea legilor este o obligație fundamentală într-un stat de drept, iar orice acțiune a autorităților publice trebuie să fie subsumată acestui obiectiv. Ignorarea dispozițiilor legii reprezintă o încălcare a obligațiilor impuse prin prevederile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție . În caz contrar, se ajunge la afectarea securității raporturilor juridice, ceea ce echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal aplicabil. Așa fiind, dispozițiile

art. 96 din Legea nr. 254/2013

trebuie respectate și aplicate astfel cum au fost adoptate de legiuitor.

7.

Tribunalul Timiș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile

art. 96 din Legea nr. 254/2013

fiind în deplin acord cu prevederile constituționale invocate, acestea reglementând în mod clar condițiile și modalitatea de calcul cu privire la partea din pedeapsă ce va fi considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate. Conținutul normativ al dispoziției criticate este suficient de clar, precis și previzibil în așa fel încât destinatarul acesteia să își poată adapta conduita la exigențele impuse de legiuitor. În continuare, făcând referire la prevederile

art. 20 din Constituție , instanța judecătorească arată că nu pot fi identificate neconcordanțe între dispozițiile criticate și alte dispoziții legale, legiuitorul creând, în acord cu standardele europene, un cadru legal menit să faciliteze accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la instituția liberării condiționate, prin intermediul unei proceduri mai rapide în cazul în care, alături de îndeplinirea tuturor celorlalte condiții legale, persoana privată de libertate prestează muncă.

8.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Arată că autorul acesteia nu realizează o veritabilă excepție de neconstituționalitate, ci, în realitate, critică modalitatea generală de punere în aplicare a dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013 . Instanța de contencios constituțional a constatat că, în conformitate cu prevederile

art. 2 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 47/1992 , aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile

Constituției . Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale

art. 126 alin. (1)

și

(3) din Constituție . În ceea ce privește critica de neconstituționalitate care are ca obiect necorelarea dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013

cu prevederi din

Codul penal ,

Codul de procedură penală

și din

Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 , arată că în exercitarea controlului de constituționalitate Curtea Constituțională are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de

Legea fundamentală , iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 96 din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu următorul conținut:

(1)

Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează:

a)

în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;

b)

în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;

c)

în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă;

d)

în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar;

e)

în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;

f)

în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții brevetate, se consideră 20 de zile executate, indiferent de numărul lucrărilor științifice sau al invențiilor realizate, pentru întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite.

(2)

Reducerea fracțiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale nu poate fi revocată.

13.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5)

referitor la statul român și

art. 16 alin. (2)

referitor la egalitatea în drepturi.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la faptul că legiuitorul nu a respectat normele de tehnică legislativă, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5) . Totodată, apreciază că nu este respectat principiul referitor la statul de drept, iar ignorarea dispozițiilor legii reprezintă o încălcare a obligațiilor impuse prin prevederile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție . Susține că dispozițiile

art. 96 din Legea nr. 254/2013

trebuie respectate și aplicate astfel cum au fost adoptate de legiuitor.

15.

Totodată, Curtea observă că autorul excepției s-a limitat la a face trimitere la dispozițiile constituționale și convenționale pretins încălcate fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată sau să prezinte alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată. Așa fiind, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate. Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

16.

În același sens a statuat Curtea și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Petru Nechifor în Dosarul nr. 3.479/30/2021* al Tribunalului Timiș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.