Metodologia din 3 februarie 1976

Articolul 18

Au dreptul de inițiativa legislativa, potrivit legii:

a) Comitetul Central al Partidului Comunist Roman;

b) Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste din Republica Socialista România;

c) Consiliul de Stat;

d) Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, în domeniul sau de activitate;

e) Consiliul de Ministri;

f) comisiile permanente ale Marii Adunări Naționale, pentru problemele de competența lor;

g) un numar de cel puțin 35 deputati ai Marii Adunări Naționale;

h) alte organe prevăzute de lege.

Articolul 19

Proiectele de legi importante pentru dezvoltarea economica și sociala a tarii se supun dezbaterii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, înainte de a fi prezentate spre adoptare Marii Adunări Naționale.

Proiectele de legi și alte acte normative de importanța deosebită, initiate în domeniile de activitate ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, se analizeaza și se dezbat de către acest organ, care face propuneri, după caz, Consiliului de Stat sau Consiliului de Ministri.

Proiectele de acte normative initiate cu privire la politica financiară a statului sînt analizate și avizate, din insarcinarea Consiliului de Stat, de Curtea Superioara de Control Financiar.

Articolul 20

Consiliul Organizarii Economico-Sociale poate elabora proiecte de legi, decrete și alte acte normative referitoare la organizarea și perfectionarea administrației de stat, precum și a unităților economice și social-culturale, pe care le inainteaza Consiliului de Ministri.

Articolul 21

Organizațiile de masa și obstesti pot face propuneri și elabora proiecte de acte normative, care se inainteaza, în vederea exercitarii dreptului de inițiativa legislativa, fie Frontului Unității Socialiste din Republica Socialista România, de către organizațiile componente, fie Consiliului de Ministri, de către organizațiile ai caror reprezentanti sînt membri ai guvernului.

Articolul 22

Propunerile de proiecte de acte normative către Consiliul de Ministri se fac, potrivit legii, de către:

a) ministere și celelalte organe centrale de stat;

b) consiliile populare judetene și al municipiului București și comitetele lor executive.

Articolul 23

Propunerile de proiecte de instrucțiuni, ordine și alte acte normative, date în competența ministrilor și celorlalți conducatori ai organelor centrale ale administrației de stat, se fac de către:

a) membrii organului de conducere colectiva, cu privire la activitatea de care raspund;

b) directiile și celelalte compartimente organizatorice subordonate nemijlocit conducerii organelor centrale, pentru activitățile specifice.

Articolul 24

Masurile generale de conducere și organizare a intregii activități de stat, economice și sociale, de stabilire a liniei generale a politicii interne și externe a statului, pe baza Programului Partidului Comunist Roman, se iau prin legi, adoptate de Marea Adunare Naționala, unicul organ legiuitor în Republica Socialista România.

Articolul 25

În cazurile în care prin Constitutie sau legi se prevede că o anumita reglementare se adoptă prin lege, se vor elabora proiecte de legi.

De asemenea, se vor elabora proiecte de legi pentru reglementarea drepturilor banesti și a altor drepturi materiale, acordate ca retributie sau sub alta forma, precum și pentru reglementarile cu caracter penal.

Articolul 26

Proiectele de legi vor contine reglementari caracterizate printr-o cit mai mare stabilitate.

Atunci cînd este cazul, în proiectele de legi se vor determina cit mai precis limitele în care urmeaza a fi adoptate acte normative subordonate, de executare.

Articolul 27

Proiecte de decrete cu putere de lege se vor elabora în cazurile în care, potrivit prevederilor Constituției, Consiliul de Stat adopta norme cu putere de lege.

Articolul 28

Se pot elabora proiecte de decrete ale Consiliului de Stat și în cazurile în care, în exercitarea unor atribuții proprii prevăzute în Constitutie sau legi, Consiliul de Stat emite decrete care nu se supun aprobării Marii Adunări Naționale.

Articolul 29

Proiecte de decrete prezidentiale se elaboreaza în cazurile prevăzute de Constitutie și legi.

§.2. Cu privire la proiectele de acte normative emise de Consiliul de Miniștri și organele centrale ale administrației de stat, în baza și în vederea executării legii

Articolul 30

Consiliul de Ministri și organele centrale ale administrației de stat emit acte normative numai în baza unor prevederi cuprinse în Constitutie, legi sau decrete, în vederea luării masurilor necesare privind organizarea și asigurarea executarii legilor.

Aceste acte normative nu pot adauga sau contraveni principiilor și dispozițiilor din legile și decretele pe baza și în vederea executarii cărora sînt adoptate.

Articolul 31

Proiecte de hotărîri cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se elaboreaza, pentru realizarea atribuțiilor ce-i revin, potrivit Constituției, legilor și decretelor, pentru aducerea la indeplinire a politicii interne și externe a partidului și statului.

În hotărîrile cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se va indica actul normativ superior pe baza și în vederea executarii caruia au fost adoptate.

Articolul 32

Instrucțiuni, ordine și alte acte cu caracter normativ ale ministrilor și celorlalți conducatori ai organelor centrale ale administrației de stat se emit numai în temeiul unor prevederi exprese cuprinse în legi, decrete sau hotărîri ale Consiliului de Ministri.

Asemenea acte se mai pot emite, în mod excepțional, în temeiul art. 84 din Constitutie, dar numai în cazul în care actul de nivel superior reclama existenta unui act de executare, care să-i asigure o aplicare unitara.

În instrucțiuni, ordine și alte asemenea acte cu caracter normativ trebuie să se indice actul normativ superior pe baza și în vederea executarii caruia au fost emise.

Articolul 33

Instrucțiunile, ordinele și alte asemenea acte normative vor fi semnate numai de ministri sau, după caz, de presedintii ori ceilalti conducatori ai organelor centrale ale administrației de stat.

Articolul 34

Instrucțiunile, ordinele și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, la domeniul sau ramura de activitate a organului central emitent.

Prin ele se stabilesc măsuri tehnico-organizatorice, detalieri și concretizari ale dispozițiilor legale superioare, precum și indrumari necesare în vederea executarii intocmai a acestora.

Articolul 35

În cazul în care actul normativ de nivel superior prevede elaborarea unor instrucțiuni, ordine sau alte asemenea acte normative, acestea vor fi adoptate în termen util pentru a nu crea dificultati în executarea actului normativ superior.

§.3. Cu privire la actele normative adoptate de organele locale ale puterii de stat și organele locale ale administrației de stat

Articolul 36

În conformitate cu dispozitiile Constituției și legilor, consiliile populare adopta, în exercitarea atribuțiilor lor legale, hotărîri pentru reglementarea unor activități de interes local.

Articolul 37

La elaborarea deciziilor comitetelor executive sau birourilor executive ale consiliilor populare - care se adoptă numai pe baza și în vederea executarii legii - trebuie să se aiba în vedere caracterul lor de acte subordonate față de actele normative emise de organele superioare ale puterii sau administrației de stat, precum și ale consiliilor populare care le-au ales.

Deciziile vor cuprinde, de regula, dispozitii cu caracter tehnico-organizatoric sau de concretizare a aplicarii unei norme juridice superioare, precum și sarcini pentru organele și unitatile subordonate.

Articolul 38

Ori de cite ori hotărîrea consiliului popular sau decizia comitetului executiv ori a biroului executiv se emite în temeiul unui alt act normativ decit legea de organizare și functionare a consiliilor populare, se va menționa și acel temei legal.

Articolul 40

Proiectul de act normativ se elaboreaza, potrivit cu importanța și complexitatea relatiilor sociale supuse reglementarii, pe baza unor studii sau altor lucrari documentare, care să urmareasca asigurarea concordantei reglementarilor juridice cu cerințele dezvoltării vietii economice și sociale.

Articolul 41

Pentru stabilirea conceptiei și orientarilor ce urmeaza a fi promovate pe cale legislativa, activitatea de documentare va avea la baza hotărîrile de partid referitoare la ramura sau domeniul de activitate în care urmeaza a se initia proiectul.

Articolul 42

Studiile și celelalte lucrari documentare vor fi intocmite de specialisti, cadre cu pregatire și experienta profesionala în ramura sau domeniul de activitate la care se referă viitoarea reglementare. Din colectivele de intocmire a acestor lucrari vor face parte, în mod obligatoriu, juristi.

În functie de importanța și natura problemelor, la elaborarea materialelor documentare se va asigura și participarea unor cadre din invatamint, din institutele de cercetari sau din alte institutii specializate în problemele ce fac obiectul documentarii.

Colectivele pentru intocmirea lucrărilor de documentare vor fi desemnate de conducătorii organelor ce urmeaza a elabora proiectul de act normativ.

Articolul 43

Studiile și celelalte materiale documentare se vor întocmi pe baza unor cercetari stiintifice și investigatii social-economice, de natura să ofere mai multe variante organelor care urmeaza sa adopte actul normativ, cuprinzind toate elementele necesare unei fundamentari temeinice a optiunii.

Articolul 44

În studii se vor analiza efectele de ordin social, economic și politic ale legislației în vigoare, stabilindu-se insuficientele sau neajunsurile ei și necesitatea unei noi reglementari, cu aratarea efectelor previzibile ale solutiilor preconizate.

Studiile vor cuprinde concluzii desprinse din cercetarea stiintifica și practica aplicarii dreptului, din tara noastra, din celelalte state socialiste și din alte tari.

Articolul 45

În vederea definitivarii concluziilor reținute în studii, vor fi consultate - inca din etapa de documentare - și organele care, potrivit legii, vor avea de avizat proiectele de acte normative.

Articolul 46

Studiile și celelalte lucrari documentare vor sta la baza stabilirii conceptiei noilor reglementari.

Concluziile reținute în studii - cuprinzind liniile directoare și principalele măsuri propuse pentru noua reglementare - vor fi supuse, spre dezbatere, organului de conducere colectiva, care se va pronunță asupra propunerilor.

Articolul 47

În cazul proiectelor de coduri și de alte acte normative importante, se vor elabora, pe baza studiilor intocmite, teze prealabile care să reflecte principiile, noile orientari și principalele solutii ale reglementarilor preconizate.

După definitivarea lor, pe baza observatiilor și propunerilor Consiliului Legislativ, tezele vor fi inaintate, spre aprobare, conducerii superioare de partid și de stat.

După aprobarea tezelor, organele insarcinate cu elaborarea proiectelor vor proceda la intocmirea acestora, prin colectivele menționate la art. 42.

Articolul 48

Intocmirea proiectului va fi precedata de alcatuirea unui plan în care se vor preciza succesiunea logica a principalelor părți structurale, solutiile preconizate, precum și conceptele juridice care vor fi folosite de noua reglementare.

Articolul 49

Proiectele de acte normative vor trebui sa conțină reglementari complete, prin luarea în considerare a diferitelor ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se, după caz, fie enumerarea situațiilor avute în vedere, fie formularea sintetica a acestora, fie formulari cadru sau de principiu.

Articolul 50

În elaborarea proiectelor de acte normative se vor folosi cele mai adecvate constructii juridice și procedee de tehnica legislativa, pentru ca textele sa reflecte cu exactitate solutiile de fond desprinse din studii.

Se va avea în vedere, totodata, folosirea unei terminologii unitare, care să satisfaca și cerința unui sistem de informatica legislativa.

Articolul 51

În cazul în care în actul normativ se prevede - în vederea executarii lui - elaborarea unor alte acte normative subordonate, proiectele acestora vor fi intocmite concomitent cu proiectul actului normativ de baza.

De asemenea, actele normative care, prin obiectul reglementarii lor, se afla în strinsa legătură se vor întocmi, de regula, în acelasi timp, spre a se evita reglementarile necorelate sau fragmentare și a se preveni paralelismele.

Articolul 52

După intocmire, proiectul de act normativ, insusit de organul de conducere colectiva, se trimite spre avizare organelor interesate.

Proiectele de acte normative se trimit la avizare insotite de expunerea de motive. La cererea organelor cărora li se cere avizul, se vor trimite și studiile sau alte lucrari documentare care au stat la baza propunerilor de reglementare.

Articolul 53

Proiectele de legi, de decrete și de hotărîri ale Consiliului de Ministri se vor aviza, după caz, de către:

a) ministerele și celelalte organe centrale cărora prin diferite acte normative li s-a dat în mod expres asemenea atributie;

b) ministerele și celelalte organe centrale cu rol coordonator în problemele ce fac obiect de reglementare în proiectul de act normativ;

c) ministerele și celelalte organe centrale cărora li se stabilesc, prin proiect, atribuții și sarcini, ori a caror activitate are contingenta cu viitoarea reglementare;

d) comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, pentru problemele ce intereseaza direct activitatea acestora.

Articolul 54

Organele care elaboreaza proiectele de acte normative sînt obligate sa ia avizul Ministerului Justiției ori de cite ori proiectele intocmite:

a) au contingenta cu domeniul de activitate al acestui minister sau cu activitatea instanțelor judecătorești, notariatelor de stat și compartimentelor juridice din unitatile socialiste;

b) modifica sau deroga de la prevederile codurilor a caror elaborare a fost coordonata de acest minister;

c) conțin dispozitii penale ori stabilesc contraventii;

d) privesc conventiile de asistența juridica, conventiile consulare și orice alte conventii internationale, în măsura în care intereseaza activitatea Ministerului Justiției.

Articolul 55

Organele care avizeaza vor examina proiectele de acte normative, în principal, prin prisma specialitatii activității pe care o desfășoară, exprimindu-și acordul prin avizul unic.

Articolul 56

Avizul unic reprezinta punctul de vedere comun al organelor care avizeaza proiectul de act normativ, format ca urmare a conlucrarii, pe baza programului legislativ și a planurilor de măsuri, inca din faza de documentare prealabila și de conceptie, continuata în toate celelalte etape, astfel incit proiectul să fie, în momentul avizarii, rezultatul unei activități coordonate a organelor care-l avizeaza și a celor care au sarcina de a-l elabora.

Avizul unic se materializeaza în formula "Avizam favorabil proiectul", urmata de semnaturile conducătorilor organelor care avizeaza, inclusiv Consiliul Legislativ. Formula de avizare se inscrie pe expunerea de motive care insoteste proiectul.

Articolul 57

Dacă, în urma discutarii proiectului cu organele care avizeaza, vor ramine unele divergente, acestea vor fi consemnate pe expunerea de motive sau - atunci cînd sînt necesare dezvoltari - intr-o nota separata.

Articolul 58

În cazul în care proiectele de instrucțiuni, ordine și de alte acte normative ale ministrilor și conducătorilor celorlalte organe centrale ale administrației de stat intereseaza și alte organe centrale sau comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, ele vor fi trimise și acestora spre avizare.

Articolul 59

Proiectele hotărîrilor consiliilor populare sau deciziilor comitetelor executive și ale birourilor executive ale consiliilor populare care se referă la probleme ce intereseaza și alte organe de stat, centrale sau locale, se vor inainta, pentru avizare, și acestor organe.

Articolul 60

În toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative Consiliul Legislativ trebuie să desfasoare o activitate permanenta de indrumare metodologica, sa sprijine organele care intocmesc proiectele, atit cu privire la fundamentarea juridica a acestora, cit și sub aspectul tehnicii legislative, acordind asistența tehnica necesară.

În cazul actelor normative importante, în colectivul de intocmire a proiectelor vor fi inclusi și membri ai Consiliului Legislativ.

Actele normative de importanța deosebită vor fi elaborate cu participarea și sub indrumarea directa a Consiliului Legislativ.

Articolul 61

Consiliul Legislativ examineaza în colegiul științific proiectele de acte normative, în conformitate cu dispozitiile legii sale de organizare și functionare și potrivit procedurii privitoare la avizul unic.

Articolul 62

În cazul în care proiectelor de acte normative ce au fost avizate de către Consiliul Legislativ li se aduc - înainte de adoptare - unele modificari de natura a schimba fondul reglementarii ori solutiile preconizate, sau se schimba substantial structura proiectului, se va cere în mod obligatoriu Consiliului Legislativ un nou aviz privind toate aceste modificari.

Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și organelor care avizeaza potrivit art. 53 și 54.

Articolul 63

După avizarea de către organele interesate și definitivarea lor, proiectele de legi, de decrete și de hotărîri ale Consiliului de Ministri, insusite de organele de conducere colectiva ale ministerelor și celorlalte organe centrale sau locale, se inainteaza Secretariatului General al Consiliului de Ministri. Proiectele vor fi insotite de expunerea de motive - inclusiv avizul unic - și de întreaga documentatie care a stat la baza lor.

Secretariatul General al Consiliului de Ministri verifica și pregătește proiectele primite, în vederea prezentarii lor Consiliului de Ministri. Proiectele care nu indeplinesc cerințele prevăzute la alin. 1 vor fi restituite, pentru completare, organelor care le-au elaborat.

Articolul 64

Proiectele de legi, decrete și hotărîri inaintate Consiliului de Ministri se examineaza în prealabil de către viceprim-ministri, fiecare pentru domeniul sau de activitate, și - după rezolvarea, pe cit posibil, a eventualelor divergente - se supun Consiliului de Ministri.

Articolul 65

Proiectele de legi sau decrete cu privire la care Consiliul de Ministri a hotarit să-și exercite dreptul de inițiativa legislativa se vor inainta, după caz, Marii Adunări Naționale sau Consiliului de Stat.

Articolul 66

În cazul în care dreptul de inițiativa legislativa cu privire la unele proiecte de legi sau decrete este exercitat de alte organe decit Consiliul de Ministri, proiectele vor fi inaintate, după caz, Marii Adunări Naționale sau Consiliului de Stat, de către organele initiatoare.

Articolul 67

Pentru asigurarea participării oamenilor muncii la procesul de elaborare a actelor normative, unele proiecte, în functie de importanța lor sociala, vor putea fi supuse dezbaterii publice înainte de adoptarea lor de către organele de stat competente.

Dezbaterea publică a proiectelor se realizează: prin organizarea de discutii în adunări ale oamenilor muncii; prin folosirea mijloacelor de informare în masa (presa, radio, televiziune); cu prilejul consfatuirilor organizate cu specialistii și oamenii muncii care lucreaza în ramurile sau domeniile de activitate la care se referă proiectele; în orice alte forme prin care cetatenii pot aduce o contribuție la perfectionarea proiectelor.

Articolul 68

Observatiile și propunerile facute în cadrul dezbaterilor vor fi examinate de către organele care au elaborat proiectul, împreună cu organele care l-au avizat, atunci cînd este cazul.

Concluziile desprinse din analiza observatiilor primite, ca urmare a dezbaterilor, vor fi prezentate, împreună cu propunerile de imbunatatire a proiectului, organelor competente, pentru a fi avute în vedere la adoptarea acestuia.

Articolul 70

Proiectul de act normativ are, de regula, urmatoarele părți: titlu; preambul și formula introductiva, cînd este cazul; dispozitii sau principii generale; dispozitii de continut; dispozitii finale și dispozitii tranzitorii.

Articolul 71

Titlul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie să fie scurt, sa exprime în mod sintetic obiectul reglementarii.

În cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completeaza sau se abroga un act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numărul și anul publicarii acelui act, adaugindu-se - cînd este cazul - cuvintele: "cu modificările ulterioare".

Articolul 72

Preambulul - folosit în cazul unor reglementari mai importante - constituie o introducere, succinta, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea și finalitatea actului normativ.

Articolul 73

Formula introductiva contine indicarea precisa a dispozițiilor constitutionale sau ale actului normativ superior pe care se sprijina proiectul.

Articolul 74

Dispozitiile generale determina obiectul, scopul și sfera relatiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzind totodata și unele prevederi de natura sa orienteze întreaga reglementare.

Dispozitiile generale nu trebuie reluate în celelalte părți structurale ale proiectului, în afară de cazul în care sînt strict necesare pentru înțelegerea unor dispozitii de continut, cu care formeaza un tot unitar.

La elaborarea codurilor sau a altor reglementari de mare intindere, unele părți structurale cu o pondere deosebită în economia proiectului pot cuprinde, și ele, subdiviziuni introductive continind dispozitii generale.

Articolul 75

În cazul unor reglementari de importanța deosebită, în locul"dispozițiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se intemeiaza întreaga reglementare.

Articolul 76

Dispozitiile de continut cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ.

În actele normative avînd mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispozitiile de continut vor fi grupate în aceste subdiviziuni, în functie de obiectul reglementarii și sub titulatura corespunzătoare.

Dacă în cuprinsul actului normativ este prevăzută realizarea anumitor activități, reglementarea va urma ordinea logica a desfășurării lor; se va avea în vedere, în special, ca dispozitiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispozitiile cuprinzind sancțiuni penale sau administrative să fie grupate în ultima parte.

Se pot folosi anexe - ca părți complementare - pentru a se evidentia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau altele asemenea, conținutul unor norme juridice.

Tot astfel, pot constitui anexe ale unui act normativ reglementarile care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.

Articolul 77

În dispozitiile finale se determina data intrarii în vigoare, dacă aceasta nu are loc pe data publicarii, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum și masurile necesare pentru punerea în aplicare a reglementarii.

În proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicarii sau data încetării aplicarii; în acest fel de acte nu se vor insera dispozitii cu caracter permanent.

Articolul 78

În cazul în care prin noua reglementare sînt afectate raporturi sau situații juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în intregime efectele pînă la data intrarii în vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispozitii tranzitorii corespunzătoare, care să precizeze dacă acelor raporturi sau situații li se va aplica în continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevăzută în noul act normativ.

Dispozitiile tranzitorii pot fi reunite, cînd este cazul, cu dispozitiile finale, intr-o subdiviziune unica, intitulata "dispozitii finale și tranzitorii".

Articolul 79

Elementul structural de baza al proiectului de act normativ îl constituie articolul. Pentru identificare, articolele se numeroteaza cu cifre arabe. În cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte, articolele se vor numerota cu cifre române, pastrindu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.

Articolul 80

Fiecare articol cuprinde, de regula, o dispoziție de-sine-stătătoare.

Articolul 81

În cazul codurilor, articolele pot fi prevăzute cu note marginale, ca modalitate de sintetizare a textelor, spre a usura folosirea lor.

Articolul 82

Articolele pot fi formate din mai multe alineate. Se recomanda ca un articol sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.

Pentru o mai precisa identificare, alineatele pot fi numerotate cu cifre arabe puse între paranteze.

Articolul 83

În articolele care cuprind enumerari, acestea se vor nota cu cifre arabe sau cu litere, evitindu-se pe cit posibil folosirea liniutelor, în special în cazul în care unele părți ale textului ar putea sa formeze obiect de trimitere.

Articolul 84

În cuprinsul unui act normativ, articolele pot fi grupate, în functie de amploarea reglementarii și tinind seama de legătură organica dintre norme, în paragrafe, secțiuni, capitole și titluri. În cazul codurilor sau al altor reglementari de mare intindere, titlurile se pot grupa în "părți" sau în "cărți".

Articolul 85

Pentru evitarea unor repetari, se pot folosi dispozitii de trimitere, fără ca prin aceasta să se creeze dificultati în cunoasterea și aplicarea textelor.

Nu se poate face trimitere la o norma care, la rindul ei, face trimitere la alta norma.

Se pot face trimiteri la unu sau mai multe articole dintr-un act normativ sau la intregul act normativ.

Articolul 86

În cuprinsul dispozitiei de trimitere se va arata titlul actului la care se face trimitere, numărul acestuia și data publicarii, iar cînd trimiterea se face la anumite dispozitii din acel act, se vor indica și numerele articolelor.

Cînd se face trimitere la un act ce a fost între timp modificat sau, după caz, și republicat, este necesar să se faca mențiune despre aceasta.

Articolul 87

Instituirea acelorasi norme în doua sau mai multe acte normative, incriminarea, în legi penale speciale, a unor fapte în acelasi mod incriminate în legi generale, precum și orice alte asemenea paralelisme, vor trebui evitate.

În cazul în care, pentru a accentua rolul educativ al reglementarii și a usura cunoasterea și aplicarea acesteia, se impune evocarea unor norme existente, se va face trimitere la ele în termeni generali, conținutul textelor putind să fie redat în subsolul paginii.

Articolul 88

În proiecte trebuie să fie identificate toate dispozitiile legale contrare noii reglementari și să se prevada expres abrogarea lor.

Actele normative prevăzute a se abroga, total sau parțial, vor fi menționate în ordine cronologica, incepind cu legile și decretele.

Abrogarea poate fi dispusa numai printr-un act de acelasi nivel sau de nivel superior.

În mod excepțional, în cazul în care, datorita complexității reglementarilor, nu ar putea fi indicate toate dispozitiile legale contrare, se va putea adauga, la sfirsitul enumerarii actelor normative abrogate direct, formula de abrogare generica "și orice alte dispozitii contrare".

Articolul 89

În toate cazurile în care adoptarea unui act normativ de nivel superior atrage abrogarea unui act normativ de nivel inferior care nu a fost abrogat în mod direct, organul competent va lua măsuri de identificare și abrogare directa a acestui act.

Articolul 90

În cazul în care, ca o consecința a evolutiei relatiilor sociale, un act normativ a incetat, practic, sa mai fie aplicat, organele competente vor propune, de asemenea, abrogarea lui expresa.

Articolul 91

Abrogarea unui act normativ, care contine reglementarea generală intr-o anumita ramura sau într-un anumit domeniu de activitate, nu implica și abrogarea actelor normative speciale. Ori de cite ori se are în vedere și abrogarea actelor normative speciale, aceasta se va dispune în mod expres.

Articolul 92

Modificarea expresa a unor reglementari în vigoare se face prin acte normative de acelasi nivel cu actele ce urmeaza a fi modificate.

Cînd modificarea adusa unui act de nivel superior atrage modificarea unui act de nivel inferior, organul care a emis actul de executare va lua măsuri de modificare expresa a acestui act.

Articolul 93

Modificarea unor prevederi dintr-un act normativ se poate face numai dacă prin aceasta nu se afectează conceptia generală a actului normativ sau caracterul unitar al acestuia. În caz contrar, reglementarea supusă modificarii urmeaza a fi abrogata în intregime și inlocuita cu o noua reglementare, care să preia ceea ce ramine valabil din vechea reglementare și sa adauge elementele noi, care se dovedesc necesare.

Articolul 94

În cazul modificarii unui act normativ care a mai fost modificat anterior, modificarea ulterioară se va referi la actul de baza, mentionindu-se și modificarea anterioara, precum și, dacă este cazul, data republicarii.

Articolul 95

Dispozitiile destinate sa inlocuiasca textele vechi trebuie să se integreze în mod armonios în actul ce urmeaza a fi modificat, pastrind stilul și terminologia acestui act.

Articolul 96

Dacă se modifica un numar mare de articole dintr-un act normativ, este indicată republicarea acestuia, măsura ce se va dispune prin actul normativ modificator.

Cu ocazia republicarii se vor actualiza denumirile unor organisme, localități și altele asemenea, care au fost schimbate între timp prin alte acte normative.

Republicarea se face, de regula, odata cu publicarea actului modificator.

Articolul 97

Completarea unui act normativ se face fie prin introducerea de noi alineate la articolele existente, fie prin introducerea unor noi articole. Fiecare nou articol va avea, de regula, numărul articolului caruia îi urmeaza, insotit de un indice, pentru diferentiere.

Completarea unui act normativ se va face cu asigurarea unității de conceptie a acestuia.

Regulile tehnice privind modificarea se aplică în mod corespunzător și în caz de completare.

Articolul 98

Cînd se stabilesc norme derogatorii față de o anumita reglementare, se va folosi formula "prin derogare de la prevederile...".

Articolul 99

Proiectele trebuie să fie redactate în forma prescriptiva - proprie activității de reglementare juridica a relatiilor sociale -, într-un stil concis, clar și precis, care să excluda orice echivoc.

Articolul 100

Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele în înțelesul lor curent din limba română moderna. Neologismele se vor folosi numai dacă sînt de larga circulatie.

Atunci cînd este necesar, se vor intrebuinta termeni de specialitate consacrati în ramura sau domeniul de activitate la care se referă reglementarea.

Articolul 101

În cuprinsul proiectelor actelor normative se vor utiliza aceiasi termeni cînd este vorba de aceleasi notiuni.

Terminologia folosita în proiectele actelor normative de executare nu trebuie să se indeparteze de cea folosita în actele normative de baza.

Dacă unii termeni folositi în proiectele de acte normative pot avea mai multe intelesuri sau dacă au alt înțeles decit cel obisnuit, se va arata în text sensul ce trebuie să li se dea, pentru a se asigura interpretarea corecta a actului normativ.

Articolul 102

La redactarea proiectelor se va asigura aplicarea intocmai a normelor ortografice, a tuturor regulilor gramaticale.

Articolul 103

Proiectele de legi, decrete și hotărîri ale Consiliului de Ministri - iar atunci cînd este cazul, și celelalte acte normative - vor fi insotite de expuneri de motive, care vor arata succint:

a) cerințele care justifica interventia normativa, cu o referire speciala la insuficientele reglementarilor în vigoare;

b) esenta și finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;

c) efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmarite, în functie de obiectul reglementarii;

d) efectele pe care noua reglementare le are asupra reglementarilor existente.

Articolul 104

Expunerea de motive care insoteste proiectul de act normativ va fi semnata de ministrul sau conducatorul organului care a elaborat proiectul, precum și de conducătorii organelor care l-au avizat potrivit procedurii avizului unic.