Decizia nr. 519/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.335D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că este inadmisibilă critica întemeiată pe
art. 16 din Constituție , deoarece autoarea excepției compară două norme juridice diferite ca aplicabilitate în timp, fiind nemulțumită că textul de lege criticat, spre deosebire de legislația anterioară în aceeași materie, nu mai include, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, și perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.572/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorica Mirela Dicu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unei hotărâri prin care Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins contestația formulată de autoarea excepției cu privire la o hotărâre prin care Comisia de organizare a concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a judecătorilor, organizat în perioada octombrie 2019-ianuarie 2020, i-a respins candidatura pe motivul neîndeplinirii condiției de vechime prevăzute de
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , prin eliminarea, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, a perioadei în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție generează o stare de discriminare între persoanele care, în virtutea acestei dispoziții, nu mai pot îndeplini condiția de vechime necesară pentru participarea la un concurs de promovare și persoanele care, anterior acestei reglementări, au beneficiat de această perioadă la calculul vechimii cerute de lege. Tratamentul juridic diferit se aplică aceleiași categorii de persoane aflate în aceeași situație, și anume judecătorilor și procurorilor în calitatea lor de foști auditori de justiție, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM) din aceeași promoție, iar modificarea legislativă care a generat acest tratament juridic diferit nu se poate justifica în mod obiectiv și rațional, din moment ce destinatarii normei au urmat aceeași formă de pregătire profesională, valorificată în trecut ca vechime necesară promovării în funcție. Prin reglementarea
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , legiuitorul a creat o normă imprevizibilă și o stare de incertitudine, sens în care se arată că aceeași perioadă este în continuare valorificată sub aspectul salarizării, nu însă și în planul condițiilor de promovare, în condițiile în care
art. 17 alin. (5)
din aceeași lege dispune că „perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror“.
6.
Întrucât măsura legală a renunțării la valorificarea perioadei în care judecătorul și procurorul au avut calitatea de auditori de justiție nu se poate justifica printr-un scop legitim, nu este necesară acestui scop și nici nu păstrează un just echilibru între drepturile și interesele aflate în concurs, autoarea excepției consideră că prevederile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
contravin și dispozițiilor
art. 53 din Constituție , referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
7.
Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar
art. 16 alin. (1)
și
art. 53 din Constituție , invocate în motivarea acesteia. Totodată, consideră că nemulțumirea autoarei excepției pleacă de la modalitatea în care CSM a interpretat și a aplicat, în cazul său, dispoziția legală criticată, aspecte care nu intră însă în sfera jurisdicției constituționale, ci în a celei de drept comun.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din analiza excepției rezultă că textul de lege indicat este criticat în redactarea ulterioară modificării prin
art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, acesta fiind următorul: „(2) La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.“
12.
Ulterior invocării excepției,
a fost abrogată și a fost înlocuită cu o nouă lege,
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere însă
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispozițiile de lege abrogate, dacă acestea continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va examina prevederile de lege în redactarea și în cadrul normativ indicate de autoarea excepției, respectiv dispozițiile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , modificate prin
art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 .
13.
În motivarea excepției sunt invocate normele constituționale ale
art. 16 alin. (1)
referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor și ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, Curtea observă că actuala reglementare privind statutul judecătorilor și procurorilor -
- menține aceeași soluție legislativă criticată în prezenta cauză,
art. 128 alin. (2) teza a doua
din legea menționată stabilind că la calculul vechimilor cerute de lege pentru promovarea efectivă sau pe loc a judecătorilor și procurorilor nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiție, cu precizarea că, potrivit
art. 294 alin. (2)
din aceeași lege, textul de lege menționat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.
15.
Anterior promulgării și intrării sale în vigoare,
a fost supusă controlului de constituționalitate, concretizat prin
Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate.
16.
Cu acel prilej, au fost criticate inclusiv actualele dispoziții ale
art. 128 din Legea nr. 303/2022 , alături de alte norme ( art. 133 - 141 ) din același act normativ referitoare la condițiile de promovare efectivă sau pe loc a judecătorilor și procurorilor, criticile formulate fiind raportate la prevederile
art. 124 alin. (3)
și ale
art. 1 alin. (3)
și
(5)
cu referire la
art. 148
și
art. 20 alin. (2) din Constituție
(paragrafele 101-108 din decizia mai sus menționată).
17.
Pentru a analiza aceste critici, Curtea a operat o distincție față de natura acestora și a observat că, în raport cu dispozițiile
art. 128 din actuala Lege nr. 303/2022 , criticile formulate au un caracter general, în timp ce față de alte texte din aceeași lege ( art. 132 ,
135
și
139 ), care reglementează stabilirea comisiilor de concurs pentru promovarea pe loc/efectivă, precum și probele de concurs în privința celor două forme de promovare, criticile au un caracter mai specific (paragraful 275).
18.
În esență, Curtea a stabilit că nu este competentă să compare diferitele condiții de acces la promovarea pe loc sau efectivă, deoarece stabilirea acestora este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care, în funcție de situația concretă a sistemului judiciar, stabilește modul de acces la cele două forme de promovare.
Constituția
nu reglementează criterii în funcție de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acționând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări. Evident, promovările se realizează prin concurs pentru a se asigura accesul persoanelor în cauză, judecători și procurori, la funcțiile de la instanțele și parchetele superioare într-un mod egal și nediscriminatoriu, în conformitate cu
art. 16 din Constituție , dar reglementarea in concreto a probelor de concurs pentru diversele categorii de promovări este o atribuție a legiuitorului (paragrafele 277 și 278).
19.
În același sens, al opțiunii ce intră în sfera proprie de apreciere pe care o are legiuitorul cu referire la stabilirea condițiilor de acces la un concurs de promovare, este și
Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021
referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea
privind organizarea judiciară, precum și a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021. Astfel, Curtea a luat act de faptul că, până la adoptarea
Legii nr. 242/2018 , vechimile necesare promovării/numirii în funcție luau în calcul atât perioada cât procurorul a fost auditor de justiție, cât și perioada dintre absolvirea cursurilor Institutului Național al Magistraturii și numirea în funcția de judecător/procuror stagiar, pentru ca după adoptarea
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
să elimine această perioadă din calculul vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare în funcțiile de execuție (paragraful 57). Prin urmare, Curtea a observat că, începând cu anul 2018, legiuitorul, prin modificarea realizată la
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , a pus accent pe ideea de vechime efectivă în funcție pentru promovarea în funcțiile de execuție, vechime pe care a dimensionat-o în sens ascendent, și a abandonat, în același timp, sistemul în care se cumulau atât vechimea efectivă ca judecător/procuror, cât și cea realizată ca auditor de justiție (paragraful 59).
20.
În prezenta cauză, Curtea reține că autoarea excepției critică soluția legislativă cuprinsă în
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
întrucât aceasta este diametral opusă celei anterioare, care permitea valorificarea vechimii ca auditor de justiție sub aspectul condițiilor de vechime necesare promovării pe loc sau efective a judecătorilor și procurorilor. Or, Curtea observă că, în vechea sa reglementare, anterioară modificării prin
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, conținea o soluție [instituită inițial prin
art. I pct. 68 al titlului XVII din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin introducerea
alin. (1^1) la art. 44 al
Legii nr. 303/2004 , în forma sa inițială] potrivit căreia în calculul vechimii se lua în discuție și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Această soluție legislativă a fost însă eliminată ca urmare a constatării neconstituționalității sale prin
Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, Curtea Constituțională constatând că aceasta instituie un tratament privilegiat și nejustificat în favoarea avocaților, contrar
art. 16 alin. (1) din Constituție .
21.
Dincolo de acest aspect, Curtea reține, în raport cu considerentele de principiu cuprinse în paragrafele 277 și 278 din
Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022 , și în paragrafele 57 și 59 ale
Deciziei nr. 514 din 14 iulie 2021 , precitate, că stabilirea condițiilor de acces la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor la instanțe sau parchete superioare nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, atât timp cât dispozițiile reglementate în acest sens de legiuitor se aplică în mod egal tuturor destinatarilor acestor norme, fără privilegii și fără discriminări. A calcula sau a nu calcula durata cursurilor de formare profesională ca auditor de justiție la vechimea efectivă cerută de lege pentru participarea la un concurs de promovare a judecătorilor și procurorilor constituie un aspect care este de resortul legiuitorului, iar opțiunea acestuia poate varia în timp, de la o reglementare la alta, fără ca niciuna dintre acestea să poată fi socotită neconstituțională prin simpla lor comparare.
22.
Cât privește condiția asigurării egalității de tratament sub aspectul accesului la promovare, Curtea constată că prevederile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 , în redactarea criticată, nu instituie privilegii sau discriminări pentru nicio categorie de persoane. Aprecierea egalității de tratament se operează însă prin prisma principiului tempus regit actum, și nu prin comparația cu reglementări anterioare, care, dintr-o perspectivă subiectivă, pot avea un caracter mai mult sau mai puțin favorabil.
23.
De altfel, analizând comparativ reglementările referitoare la durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție, se observă o anumită dinamică. Astfel, dacă în forma sa inițială,
prevedea în acest sens o durată de 2 ani [ art. 15 alin. (3)] , menținută și ulterior republicării sale din anul 2005 [ art. 16 alin. (3)] , prin
s-a instituit o durată de 4 ani, cu aplicabilitate începând cu anul școlar 2019-2020, pentru ca această ultimă lege să fie abrogată prin
Legea nr. 303/2022 , lege care stabilește, în prezent, o durată de 3 ani pentru efectuarea cursurilor de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii [ art. 25 alin. (3)] . Prin urmare, posibilitatea legiuitorului de a modifica durata acestor cursuri impune și posibilitatea de a o lua sau a nu o lua în considerare atunci când reglementează condiții de vechime pentru accesul judecătorilor și procurorilor la promovare. La rândul său, vechimea în funcția de judecător și/sau procuror poate fi efectivă, adică în exercitarea concretă a funcției de judecător și/sau procuror, începând cu gradul de judecător/ procuror stagiar, după promovarea examenului de absolvire a INM, așa cum
o impune în prezent, la
art. 192 lit. e)
și
art. 196 alin. (3) lit. b) , drept criteriu pentru soluționarea cererilor de transfer și a cererilor de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și/sau din funcția de procuror în funcția de judecător, sau poate fi vechime în funcția de judecător sau de procuror, după caz, așa cum se consideră perioada (variabilă în timp) în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a INM [ art. 27 alin. (8) din Legea nr. 303/2022
sau
art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 , în redactarea criticată de autoarea excepției]. Toate aceste variații de reglementare nu au relevanță constituțională, în sensul că intră în marja de apreciere a legiuitorului, care poate opta diferit, în funcție de rațiuni relevante la un moment dat, atât timp cât respectă principiul egalității de tratament, garantat de
art. 16 din Constituție .
24.
În considerarea argumentelor mai sus expuse, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate formulate și va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
25.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificate prin
art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.