Decizia nr. 449/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.649 D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele

Deciziei nr. 51 din 22 ianuarie 2019 . Se susține că fapta de tăiere ilegală de arbori în ipoteza în care valoarea prejudiciului produs depășește pragul egal cu de 5 ori prețul mediul al unui metru cub de masă lemnoasă constituie infracțiune doar în situația comiterii ei de două ori într-un interval de un an, aceasta fiind condiția care delimitează sfera contravenției care are ca element material fapta anterior menționată de cea a infracțiunii pentru care autorul excepției a fost trimis în judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.125/289/2018, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției inculpatului din cauza în care a fost invocată prezenta excepție sub aspectul comiterii infracțiunii de tăiere de arbori fără drept.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate reglementează o infracțiune al cărei conținut constitutiv este similar cu cel al contravenției prevăzute la

art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, singura deosebire dintre acestea constând în caracterul repetabil al acțiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute prin textul criticat. Se susține că acest paralelism legislativ poate determina dubla sancționare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, sau, dimpotrivă, se poate întâmpla ca tragerea la răspundere contravențională a unor astfel de persoane să le exonereze pe acestea de răspunderea penală. Se face trimitere la „criteriile Engel“, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 8 iunie 1976 pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragrafele 80-85, referitoare la criteriile potrivit cărora se poate stabili dacă o faptă constituie sau nu infracțiune. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la aceste aspecte.

6.

Se arată că instanțele din România au pronunțat soluții diferite în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepție, respectiv atât soluții de condamnare, cât și soluții de încetare a procesului penal.

7.

Un alt aspect învederat în susținerea excepției de neconstituționalitate este acela că majorarea prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior a determinat, de-a lungul timpului, două interpretări diferite la nivelul instanțelor. Astfel, unele instanțe au considerat că prejudiciul cauzat trebuie recalculat potrivit noului preț al metrului cub de masă lemnoasă, iar apoi raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta comisă constituie infracțiune; alte instanțe au apreciat că prejudiciul calculat sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta săvârșită constituie infracțiune. Se susține că cea de-a doua interpretare este contrară soluției și considerentelor

Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 , întrucât presupune crearea și aplicarea de către organele judiciare a unei lex tertia.

8.

Se susține, totodată, că această manieră de interpretare poate crea discriminare între persoane aflate în aceeași situație. În acest sens se arată că dacă două persoane taie în aceeași zi aceeași cantitate de arbori, fără drept, iar dintre acestea una este judecată anterior majorării prețului mediu al metrului cub de lemn și cealaltă ulterior acestei majorări, cea dintâi ar putea fi condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute prin textul criticat, în timp ce a doua ar putea fi achitată.

9.

Judecătoria Reghin opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor

art. 23 alin. (1) ,

(12)

și

(13) din Constituție , prin faptul că reglementează o infracțiune al cărei conținut constitutiv se suprapune cu cel al contravenției prevăzute la

art. 8 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 171/2010 , mai ales la anumite valori ale prejudiciului produs, singura diferență dintre acestea constând în caracterul repetitiv al faptei pe care îl implică elementul material al infracțiunii reglementate prin textul criticat. Se susține că această manieră de reglementare poate să determine atât o dublă sancționare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, cât și exonerarea de răspundere penală a unor astfel de persoane ca urmare a aplicării unei sancțiuni contravenționale de către un agent constatator.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, care au următorul cuprins:

Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: (...)

b)

cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la

lit. a) ; (...)

14.

Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (4)

cu privire la separația și echilibrul puterilor în stat, ale

art. 11 alin. (1)

și

(2)

referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale

art. 16 alin. (1)

cu privire la egalitatea în fața legii, ale

art. 20

cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 23 alin. (1) ,

(12)

și

(13)

referitoare la libertatea individuală și ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului, precum și dispozițiilor

art. 4 din Protocolul nr. 7 l a

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin a invocat o excepție de neconstituționalitate similară în Dosarul nr. 4.127/289/2018 al Judecătoriei Reghin, excepție care a fost soluționată de către Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate astfel ridicată.

16.

Prin

Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021 , paragrafele 27-30, Curtea a reținut, în esență, că din compararea dispozițiilor

art. 8 alin. (1) lit. a)

și

b) din Legea nr. 171/2010

privind stabilirea și sancționarea infracțiunilor silvice, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale

art. 107 alin. (1) lit. b)

și ale

art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008

s-a constatat că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracțiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenții, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor respective impune o dublă condiționare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an“) și cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenție („cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu a putut fi reținută „identitatea de obiect“ drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu s-a putut reține încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem.

17.

Tot prin

Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021 , precitată, cât privește criticile referitoare la aceleași texte de lege prin raportare la

art. 1 alin. (4)

privind statul român,

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului României,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării și care pun în discuție, în principal, punctele de vedere constituite în timp cu privire la aplicarea acestor texte și incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea a reținut că acestea se raportează exclusiv la modul de interpretare și aplicare a normelor legale și, prin urmare, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.

18.

Astfel, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate problematica punctelor de vedere care s-au constituit de-a lungul timpului, în contextul majorării prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în privința aprecierii întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de

art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, republicată

[chestiunea fiind în egală măsură aplicabilă și în privința infracțiunii prevăzute de

art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 ]. Faptul că unele instanțe au considerat că paguba cauzată prin săvârșirea infracțiunii ar trebui recalculată, după care comparată cu noul prag de la care fapta constituie infracțiune, iar alte instanțe au considerat că paguba calculată sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie comparată cu noul prag al prejudiciului de la care fapta constituie infracțiune reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.

19.

Curtea a observat în acest sens că Înalta Curte de Casație și Justiție, având de pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț, cu consecința dezincriminării în concret a infracțiunilor prevăzute de

art. 108

și

110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic , a statuat, prin

Decizia nr. 6 din 20 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, că, „având în vedere că prin

Legea nr. 4/2015

pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că pentru faptele aflate în curs de judecată se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de

art. 110 din Legea nr. 46/2008 , fie incidența dispozițiilor

art. 4 din Codul penal

și ale

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 , fie incidența dispozițiilor

art. 5 din Codul penal , după caz“.

20.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin decizia mai sus invocată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin și constată că dispozițiile

art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Reghin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.