Memorandumul din 24 august 2000

1. Acest memorandum - care completează și actualizează memorandumul din 26 iulie și scrisoarea suplimentară de intenție din 5 august 1999 - stabilește obiectivele și politicile economice ale Guvernului României pentru anul 2000, formulate într-un cadru pe termen mediu, în scopul aderării la U.E. După cum este descris mai jos, programul economic este cuprinzator ca domenii, incluzând politici pentru soluționarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum și a problemelor structurale din sectorul bancar și cel al întreprinderilor.

I. Performanta din cadrul programului

2. Programul economic pentru anul 1999 a înregistrat rezultate foarte favorabile în termenii ajustarii externe și ai stabilitatii financiare, creând astfel condițiile pentru reluarea creșterii economice și reducerea inflației în acest an. Datorită politicilor macroeconomice mai stricte și îmbunătățirii competitivitatii externe, se estimeaza ca deficitul contului curent s-a redus drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) în 1999, comparativ cu ținta inițială din program de 2,2 miliarde USD și cu un deficit de 3,0 miliarde USD (7,2% din P.I.B.) înregistrat în anul 1998. Aceasta evoluție favorabilă, precum și progresul în restructurarea bancară și eliminarea incertitudinii legate de rambursarile mari de datorie externa de la mijlocul anului au condus la condiții considerabil îmbunătățite pe piața valutară interbancara și pe cea monetara. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute ale statului s-au refăcut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la sfârșitul anului 1999, reflectand, în principal, cumpărările considerabile de către B.N.R. de pe piața interbancara, în timp ce rata medie lunară a deprecierii nominale a leului a scăzut drastic după luna martie 1999. Între timp ratele dobânzilor interbancare au scăzut semnificativ față de nivelurile lor din prima jumătate a anului 1999, în parte datorită sporirii încrederii pieței. Performanta externa deosebită a continuat în anul 2000: se estimeaza ca în primul trimestru al anului 2000 balanța comercială a fost aproape echilibrata, în timp ce rezervele oficiale au continuat sa crească, în ciuda unui vârf al serviciului datoriei.

3. În ceea ce privește producția și inflatia, evolutiile au fost mai puțin favorabile în anul 1999. Se estimeaza ca P.I.B. real a scăzut cu 3,2% în anul 1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul 1999 a fost ușor mai redus decât se aștepta în cadrul programului și acum se pare ca a atins limita minima, estimarile preliminare sugerand o creștere a P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al anului 2000. Inflatia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al cresterilor continue ale costurilor unitare cu forta de muncă și ale prețurilor administrate, s-a accelerat după corecția mare a cursului de schimb din ultima parte a anului 1998 și la începutul anului 1999. În ciuda condițiilor unei cereri scăzute, rata inflației exprimată ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55% la sfârșitul anului 1999, comparativ cu 41% la sfârșitul anului 1998. Evolutiile recente sunt mai incurajatoare; pe baza datelor la nivelul lunii martie 2000, rata anuală a inflației s-a redus de atunci la 49%.

4. Politicile macroeconomice au fost consolidate în mod considerabil în anul 1999 și au fost în linii mari în conformitate cu programul, în ciuda devierilor din câteva domenii. Concret, criteriile de performanță pentru politicile monetare și externe au fost respectate la sfârșitul lunilor iulie, octombrie și decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat efectiv, dar au fost intampinate probleme în domeniul disciplinei financiare la nivelul autorităților locale și al întreprinderilor de stat (spre exemplu, reducerea arieratelor interne) și în politica salariala (vezi tabelul nr. I).

5. Criteriile de performanță de la sfârșitul lunilor iulie, octombrie și decembrie 1999 privind activele externe nete și activele interne nete ale B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectand o slabire a performantei fiscale în decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental a fost depășit la sfârșitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din P.I.B. În cursul anului plafonul a fost în mod confortabil respectat la sfârșitul lunii octombrie, în timp ce la sfârșitul lunii iulie fusese ușor depășit, devierea fiind explicata prin emiterea mai devreme a titlurilor de stat pentru restructurarea Băncii Agricole. Cu toate acestea, poziția mai slabă a fost compensata de întârzierea efectivă a unor cheltuieli programate cu restructurarea bancară pentru anul 2000, astfel încât deficitul bugetar a atins numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), în conformitate cu ținta noastră (aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Aceasta performanta fiscală a fost în conformitate cu o imbunatatire a soldului primar de 3% din P.I.B. față de anul 1998. Reflectand evolutiile de mai sus, B.N.R. a fost în măsura sa sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depășirea creșterii programate pentru activele externe nete, asigurând astfel ca tintele indicative pentru masa monetara și baza monetara să fie atinse sau numai ușor depășite.

6. Totuși eforturile noastre de intarire a disciplinei financiare la nivel de întreprindere au obținut un succes limitat. Concret, trei criterii de performanță - privind arieratele interne și preluarea/garantarea creditelor bancare acordate întreprinderilor - nu au fost respectate la sfârșitul lunilor iulie, octombrie și decembrie 1999.

7. Criteriul de performanță privind cheltuielile cu salariile în sectorul de stat (buget de stat, regii autonome, companii naționale și 24 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfârșitul lunii iulie, dar a fost încălcat la sfârșitul lunilor octombrie și decembrie 1999 din cauza revizuirii, în sensul majorării, a datelor pe 1998 care au format baza pentru politica salariala pentru regiile autonome și companiile naționale, precum și a cresterilor salariale mari în sectorul bugetului de stat. În general, creșterea salariala din întreaga economie a persistat la niveluri mai mari decât cele tintite, agravand declinul ocupării forței de muncă în cursul anului trecut.

8. Dificultățile în administrarea garanțiilor de stat executate pentru împrumuturile garantate de stat, acordate anterior întreprinderilor, au dat naștere la arierate la plățile externe pentru o scurta perioada, astfel încât criteriul de performanță permanent privind neacumularea de arierate la plățile externe către creditorii oficiali nu a fost respectat în perioada august-decembrie 1999.

9. Preconditia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele din tutun fabricate în România nu a fost realizată la timp din cauza respingerii neașteptate a ordonanței Guvernului de către Parlament. Totuși, la aflarea acestei întârzieri, Guvernul a instituit această măsură printr-o ordonanța de urgență.

II. Obiectivele și politicile economice pentru anul 2000 și în continuare

A. Strategia de baza și obiectivele

10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem ca eforturile noastre ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea performantei de inflație și producție, consolidand în același timp ajustarea externa considerabila de anul trecut. În consecința, în anul 2000 deficitul contului curent va fi proiectat sa rămână, în linii mari, neschimbat în raport cu P.I.B.; pe baza intrărilor de capital prevăzute de la creditorii oficiali și privati, aceasta va fi în conformitate cu o creștere a rezervelor valutare ale statului, până la sfârșitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD până la echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. După scăderea de 3,2% în 1999 se asteapta ca P.I.B. real sa înregistreze o creștere pozitiva de 1,3% în anul 2000, pentru prima data în ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta îmbunătățirea recenta a exporturilor și desprinderea cererii interne de limita sa minima. În cele din urma, vom urmări reducerea inflației exprimate ca IPC pe 12 luni, la aproape 27% până la sfârșitul anului 2000, comparativ cu 55% la sfârșitul anului 1999. Scăderea inflației va reflecta în parte o rata mult mai redusă a deprecierii leului față de anul trecut, când a fost efectuată o depreciere reală corectiva mare; iar aceasta ar cere în mod critic ca, în linii mari, creșterea salariului nominal să fie incetinita corespunzător cu inflatia proiectata.

11. Pe partea de politici vom menține politici monetare și fiscale restrictive, consolidand în același timp implementarea politicilor în domeniile disciplinei financiare și politicii salariale, în vederea soluționării problemelor persistente ale inflației ridicate și scaderii producției. Pentru a pune bazele unei cresteri sustenabile, intentionam sa redresam slabiciunile structurale prin continuarea restructurării sectorului bancar și accelerarea privatizării și lichidării întreprinderilor.

12. Pe termen mediu - în conformitate cu obiectivele noastre cheie de aderare la U.E. și realizarea unei cresteri puternice și sustenabile - intentionam sa facem noi progrese în stabilizarea economiei și soluționarea rigidităților structurale. Concret, intentionam sa limitam deficitul contului curent, în linii mari, la niveluri care ar putea fi finanțate de fluxuri de capital care nu creează datorie, în conformitate cu o reducere constanta a datoriei externe în P.I.B. și a ratelor serviciului datoriei. De asemenea, intentionam sa facem un progres constant în următorii cativa ani pentru reducerea ratei inflației la niveluri mai apropiate de cele existente în U.E. Realizarea acestor obiective va necesita implementarea susținută a politicilor fiscale și monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat și intensificarea eforturilor pentru avansarea în continuare a privatizării și restructurării băncilor și întreprinderilor.

B. Politica fiscală

13. Pentru a sprijini reducerea inflației și a elibera resurse financiare pentru sectorul privat, tintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donații și venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. în anul 2000, nemodificat față de anul 1999. Aceasta este însoțită de reforma fiscală care are ca scop reducerea distorsiunilor provocate de facilitățile economice, reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea răspunsului de oferta al economiei. O asemenea ținta de deficit bugetar va fi în conformitate cu un excedent primar (definit aici ca excluzând cheltuielile cu dobânda și restructurarea bancară) de 2,1% din P.I.B. (față de 2,6% din P.I.B.), precum și cu o reducere drastica a contractării de datorie interna noua echivalenta cu aproape 0,1% din P.I.B. în anul 2000 (comparat cu împrumutul net estimat de pe piața interna de 1,75% din P.I.B. în anul 1999). Ținta va continua să fie monitorizata pe baza creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.

14. Pe partea de venituri am implementat o reforma fiscală pe scara larga, în scopul micsorarii ratelor de impozitare, largirii bazei impozabile și reducerii distorsiunilor, implicând o reducere a poverii fiscale asupra economiei cu 1% din P.I.B. În domeniul impozitării directe am introdus: a) o noua lege a impozitului pe profit, cu o rata de impozitare de 25% (redusă de la 38%) și o alocație fiscală pentru investiții de 10% (micsorand colectarile din venituri cu 1,25% din P.I.B., luând în considerare rata preferentiala de 5% pentru activitățile de export); b) o noua lege pentru impozitul pe venitul global, care largeste baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea venitului din pensiile mari și prin corectarea venitului impozabil minim pentru erodarea trecută din inflație (reducand veniturile cu 0,75% din P.I.B.); și c) solicitarea prin care convențiile civile (precum și contractele de muncă) ale angajaților să facă obiectul tuturor contribuțiilor de asigurări sociale (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe baza neta). În domeniul impozitării indirecte am adoptat o rata uniforma de 19% pentru a înlocui precedentele rate de 11% și 22%, anuland în același timp exceptari selectate de la plata T.V.A. pentru liber-profesionisti și asociațiile familiale, combustibilii de tipul M și P, precum și pentru consumul casnic de energie termica și electrica (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la import de la 4% la 2%, în conformitate cu angajamentele la Organizația Mondială a Comerțului (reducand veniturile cu 0,1% din P.I.B.). În cele din urma am largit baza de impozitare pentru toate accizele și am majorat accizele pentru alcool (crescand veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).

15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 și nr. 241 care prevedeau o varietate de facilități fiscale; aceste legi fuseseră suspendate în anul 1999 și, dacă ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000, ar fi micșorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. în anul 2000. De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 67 la 15 mai 2000. Pentru a înlocui acest sistem de facilități discretionar, costisitor și distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit și în prezent introducem în etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile de echipamente tehnologice pentru investiții proprii, de care vor beneficia în primul rând întreprinderile mici și mijlocii, precum și doi mari noi investitori, iar într-o etapa ulterioară - în funcție de cat de suficiente sunt resursele bugetare - toate întreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata T.V.A. pentru investitori și rezolvam problema de baza a perioadelor excesiv de lungi pentru procesarea rambursarilor de T.V.A.

16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas către un sector public mai sustenabil, cu o reducere tintita a ponderii cheltuielilor totale în P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public civil va suferi o reducere considerabila: bugetul prevede o reducere de 22.700 de posturi; în plus, planificam reducerea personalului din sectoarele apărare/ordine publică/siguranța naționala cu 22.000 până la sfârșitul anului 2000; și am făcut cresteri salariale suplimentare la ministere, condiționate de reducerea personalului acestora. În domeniul cheltuielilor materiale și de funcționare asteptam sa putem genera economii ca rezultat al închiderii a 3 agenții guvernamentale. În ceea ce privește subvențiile, am oprit programul cupoanelor pentru motorina pentru agricultura și am limitat suma totală a cupoanelor agricole la 4,3 trilioane lei; am redus subvențiile bugetare pentru metroul din București cu 36% în termeni reali; vom închide 425 km de linii locale de cale ferată neprofitabile și 366 de stații C.F.R. și vom reduce 123 de perechi de trenuri pe distanta scurta până la sfârșitul lunii mai 2000 (ceea ce ne permite sa reducem subvențiile pentru calea ferată cu aproximativ 8% în termeni reali); proiectam ca cheltuiala cu subvențiile pentru diferențele de preț să fie diminuată cu 40% în termeni reali din cauza încetării subventionarii pentru depozitarea graului și importul de pesticide. Cu privire la transferuri, ne asteptam ca în anul 2000 cheltuielile către Fondul pentru pensiile de stat sa insumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat către o mai buna repartizare a cheltuielilor sociale, urmând recomandarea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru cheltuielile cu protecția copilului și a persoanelor cu handicap, reprezentând o creștere reală de 10%. În general, ponderea transferurilor sociale în P.I.B. va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% în 1999. Guvernul a decis, de asemenea, sa anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finanțate prin venituri alocate, care în trecut au ingreunat foarte mult o repartizare mai rațională a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la achizițiile publice, auditul și controlul intern, care ar trebui sa reducă cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru întreprinderile de stat, inclusiv prin injectii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept garanții pentru împrumuturile de la băncile comerciale, va fi evitat de acum înainte, reflectand nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune utilizări. Acest angajament reprezintă un criteriu de performanță în cadrul Aranjamentului stand-by.

17. În ceea ce privește politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, sa facem pasul dificil în vederea modificării legislației din trecut pentru a depăși implicatiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat cerința de a plati prime de vacanta în sectorul public civil, am modificat dreptul general de acordare a plăților compensatorii dat prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 98, pentru a preveni orice alte plati către noi solicitanți; începând cu data de 20 iulie vom inceta plățile de ajutor de șomaj tehnic pentru personalul din industria de apărare; am revizuit noua lege a pensiilor de stat, astfel încât sa limitam creșterea implicata în rata de înlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor sa continue în limitele cadrului bugetar existent).

18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizari în ceea ce privește noile aranjamente privind veniturile și împărțirea sarcinilor între bugetul de stat și bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru orfelinate și la arieratele autorităților locale către utilitatile de termoficare. Ca răspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale sa aloce sumele fixe desemnate pentru orfelinate; a înființat Agenția de Protecție a Copilului care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte cheltuieli ale autorităților locale; a eliberat imediat în anul 1999 400 miliarde lei ca subvenții pentru încălzire și a alocat în acest scop 1,2 trilioane lei în bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finanțelor și Ministerul Funcției Publice vor conduce împreună un grup pentru studierea problemei arieratelor atât ale, cat și către autoritățile publice locale și utilitatile locale. Până la 30 iunie vom implementa recomandările acestui grup, în consultare cu personalul F.M.I.

19. În ciuda acestor reforme cuprinzatoare și determinante, Guvernul recunoaște ca acestea reprezintă numai un punct de pornire către un program pe termen mediu care tinteste o poziție bugetară mai sustenabila. Suntem în mod special ingrijorati de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, în care o rata de dependenta în creștere a necesitat întotdeauna contribuții și cheltuieli mai mari. În acest sens, reforma noastră cuprinzatoare va tinti reducerea în mod constant a ratei de contribuție în următorii ani. Aceasta va necesita în mod considerabil o creștere a vârstei de pensionare și o revizuire a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel încât sa-l facă mai puțin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politica de cheltuieli mai rațională, vom întreprinde în scurt timp, cu asistența Băncii Mondiale, o analiza a cheltuielilor publice. Ne asteptam, de asemenea, ca menținerea unui excedent primar în acest an sa reducă povara cheltuielilor cu dobânzile în anul următor și asteptam sa folosim acest câștig pentru o reducere a deficitului bugetar. În eforturile noastre îndreptate către reforma sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente și initiativele legislative curente, conform cerințelor bugetare și într-o modalitate acceptabilă Băncii Mondiale - după cum am procedat când am modificat legea pensiilor de stat recent promulgată, care acum prevede o limita pentru rata de înlocuire și majorează varstele minime de pensionare începând cu anul 2001.

C. Politica monetara și a cursului de schimb

20. Tintele de politica monetara pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o reducere drastica a inflației și cu o acumulare mare a rezervelor valutare și se vor baza pe premisa unei viteze de rotație a masei monetare în linii mari neschimbate de la an la an. Poziția avută în vedere pentru politica cursului de schimb, însoțită de un control strict al creșterii salariale, va servi la păstrarea recentelor câștiguri în competitivitatea externa, contribuind în același timp la o stabilizare a asteptarilor pieței și la rate mai scăzute ale dobânzii în termeni reali. Implementarea programului monetar va continua să se bazeze pe luarea drept ținta a activelor interne nete ale băncii centrale. În cazul unor presiuni de majorare neașteptate pe rezerve și/sau curs de schimb, B.N.R. se va angaja în intervenția de sterilizare, în vederea atingerii tintei indicative pentru baza monetara, asa cum s-a făcut începând de la mijlocul anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregatita să-și mențină activele interne nete sub nivelul din program în cazul unor presiuni neașteptate de reducere pe rezerve și/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb al leului.

21. B.N.R. intenționează să se bazeze din ce în ce mai mult pe instrumentele de piața. În contextul cerințelor mari de sterilizare, precum și al injectiilor de lichiditate în curs la Banca Agricolă, B.N.R. a crescut în perioada noiembrie-decembrie 1999 rezerva minima obligatorie pentru depozitele în lei cu încă 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minima obligatorie pentru depozitele în valută a rămas nemodificata la 20%) pentru a reduce dependenta sa masiva de operațiunile de atragere de depozite - comparativ cu o rezervă minima obligatorie unificata de 15% în iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe costurile de intermediere B.N.R. a decis sa ajusteze lunar remunerarea asupra volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentară (15%) pe baza diferiților indicatori de piața. În plus, intentionam sa ne abtinem de la alte cresteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei și, într-adevăr, să le reducem gradual și să le unificam cu cele pentru depozitele în valută imediat ce condițiile pieței monetare se imbunatatesc suficient. Între timp, în conformitate cu recomandările Departamentului de politica monetara și curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfârșitul lunii martie 2000 un set de reglementări pentru operațiuni pe piața creditului. Aceste reglementări: a) vor clarifica statutul juridic al operațiunilor de credit, inclusiv facilitățile de credit Lombard, și vor defini garanțiile eligibile; b) vor defini și vor clarifica procedurile de licitație pentru operațiunile de atragere de depozite; și c) vor defini tranzacțiile de răscumpărare și răscumpărare inversa, swap și cumpărări și vânzări directe de titluri de stat. Reglementările ar trebui sa faciliteze dezvoltarea în continuare a pieței monetare interbancare, a pieței secundare pentru titlurile de stat și utilizarea în mai mare măsura de către B.N.R. a instrumentelor de piața pentru operațiunile monetare. Intentionam, de asemenea, sa trecem de la atragerea de depozite bilateral la licitarea de depozite (cu licitații de depozite care se asteapta sa crească la cel puțin 30% din totalul depozitelor existente până la sfârșitul lunii iunie 2000), ca o modalitate de creștere a eficientei acestor operațiuni și, de asemenea, de extindere a utilizării tranzacțiilor repo și repo invers - în special luând în considerare ca cerințele de sterilizare se asteapta sa rămână mari în cursul anului 2000. Mai mult, rata Lombard a B.N.R. va rămâne la un nivel semnificativ mai mare decât dobânda pieței interbancare.

D. Politica de venituri și disciplina financiară

22. Implementarea stricta a politicii de venituri din sfera sectorului de stat (buget de stat, regii autonome, companii naționale și 33 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii tintei de inflație și a protejării câștigurilor din competitivitatea externa de cost.

● După cum s-a discutat mai sus, legea bugetului limitează cheltuielile cu salariile în bugetul de stat și Fondul special pentru învățământ la 35.182 miliarde lei în anul 2000, care ar reprezenta o creștere de 56% în termeni nominali și o creștere de 12,5% în termeni reali pe baza ratei inflației proiectate. Plata cresterilor salariale recent anunțate - inclusiv creșterile pentru învățământ și lucrătorii altor sectoare bugetare, ca urmare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 - va depinde strict de disponibilitatea fondurilor în cadrul acestui plafon pentru cheltuielile cu salariile. Personalul din sectorul public civil va fi redus din nevoia de a garanta ca majorările salariale efectuate nu vor conduce la încălcarea alocațiilor bugetare. Am prevăzut deja în buget reduceri medii anuale ale personalului din sectorul public civil de 22.700 (circa 4,5%), inclusiv pentru personalul nedidactic de 10.500 la Ministerul Educației Naționale; planificam încă o reducere de 12.500 a personalului din Ministerul Educației Naționale în septembrie. Personalul din sectoarele apărare/ordine publică/siguranța naționala va fi redus cu circa 22.000 până la sfârșitul anului. Alte reduceri de personal pot să aibă loc în continuare în contextul restructurării ministerelor; și ar fi, de asemenea, necesar să se efectueze cresteri mai mari de salarii pentru funcționarii publici, alții decât cei din învățământ, față de limitele minime cuprinse în Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/2000.

● Introducem un sistem de "avertizare din timp" al monitorizarii salariilor, care să stea la baza controlului cresterilor salariale din sectorul bugetar. Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale vor monitoriza împreună, lunar, cheltuiala salariala pe fiecare minister pentru a se asigura ca cheltuielile cu salariile nu depășesc fondul de salarii alocat acelui minister. Fiecare ordonator de credite și fiecare agenție vor avea plafonul lor specific pentru cheltuielile salariale lunare, în conformitate cu alocația bugetară, în cadrul căreia trebuie acoperită orice creștere salariala. Acest sistem va fi supravegheat de primul-ministru și de Guvern.

● Totalul fondului de salarii pentru regiile autonome și companiile naționale va fi strict limitat la de patru ori nivelul acestuia din trimestrul IV 1999 și va fi ajustat în sensul scaderii în concordanta cu reducerile de personal care nu contribuie la creșterea productivitatii muncii, spre exemplu, ca urmare a depășirii resurselor unei activități pentru care personalul a fost transferat la alte întreprinderi. Aceasta reprezintă o scădere de 9,5% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflației proiectate. Bugetele pe anul 2000 ale regiilor autonome și companiilor naționale, care urmează să fie aprobate de Guvern, vor fi în conformitate cu aceasta linie directoare și vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și de ministerele responsabile.

● O politica salariala mult mai restrictiva pentru regiile autonome și companiile naționale, comparativ cu sectorul bugetului de stat, ar trebui, de asemenea, sa reducă disparitatea mare dintre salarii, care a apărut între cele doua sectoare. La sfârșitul anului 1999 și începutul anului 2000 salariile brute lunare în regiile autonome și companiile naționale au fost în medie de 3,7 milioane lei, în timp ce salariile în administrația publică, în învățământ și în sectoarele de sănătate și asistența socială au fost în medie de 2,1 milioane lei.

● Fondurile de salarii în anul 2000 ale celor 33 de societăți comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate la de patru ori nivelul estimat al acestora în trimestrul IV 1999; aceasta ar reprezenta o creștere nominală de 10% și o scădere de 21% în termeni reali pe baza ratei inflației proiectate. Evolutiile salariale în aceste întreprinderi cu pierderi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.).

În consecința, intentionam sa limitam fondul de salarii nominale în sectorul de stat, monitorizat la 32.480 miliarde lei în ianuarie-iunie, 45.572 miliarde lei în ianuarie-septembrie și 62.095 miliarde lei în ianuarie-decembrie 2000. Aceasta reprezintă o creștere nominală de 40% și o creștere de 1% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflației proiectate ca medie anuală.

23. Luam câteva măsuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din economie, în special pentru arieratele la cele 3 mari utilități - PETROM, ROMGAZ și CONEL - și la buget. Primul set de măsuri este legat de continuarea reformelor pentru întărirea disciplinei salariale și financiare în regiile autonome și companiile naționale ale căror bugete sunt aprobate de Guvern și în cele 33 de întreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari pierderi. În acest scop vom implementa o noua ordonanța până la sfârșitul lunii mai 2000, care prevede înlocuirea contractelor de management cu durata nelimitată existente cu contracte cu termen fix, și vom condiționa plata de prime și beneficii de îndeplinirea criteriilor financiare, condiția-cheie între acestea fiind reducerea arieratelor.

● Pentru fiecare dintre aceste întreprinderi bugetul de venituri și cheltuieli va include un program pentru reducerea arieratelor și tinte anuale pentru reducerea costurilor și creșterea productivitatii muncii. Programul reducerii arieratelor pentru fiecare întreprindere va include tinte trimestriale, în conformitate cu ținta de reducere anuală a arieratelor. Pentru regiile autonome și companiile naționale ca grup și pentru cele 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca grup tintele vor fi în conformitate cu limitarea arieratelor la nivelul lor de la sfârșitul lunii aprilie 2000.

● Fondurile de salarii vor fi restructurate față de sistemul actual, în care primele și beneficiile sunt în general la fel de mari sau chiar mai mari decât salariile de baza. Pentru majoritatea angajaților salariile de baza vor rămâne la nivelurile curente avute în vedere, dar primele și beneficiile obișnuite vor fi limitate la 50% din fondul salariilor de baza. Soldul primelor și beneficiilor obișnuite va fi transferat către un fond de premiere în funcție de performanțe, iar acestea și vor fi acordate doar la sfârșitul anului fiscal, strict pe baza criteriilor de performanță, care vor include realizarea unui progres privind reducerea arieratelor de la și către întreprindere.

● Pentru directori, salariul de baza al unui director de întreprindere va fi restrictionat la salariul unui subsecretar de stat; salariile de baza ale directorilor subordonați vor fi corelate cu cel al directorului general, iar primele și beneficiile vor fi acordate ca și pentru majoritatea angajaților. Noua ordonanța prevede că în cazul unei cresteri a arieratelor peste ținta lor trimestriala fondul lunar de salarii pentru conducere (inclusiv salariul de baza, prime și beneficii obișnuite) să fie imediat redus cu suma creșterii arieratelor, până la maximum 30% din fondul de salarii. La sfârșitul anului fiscal directorului întreprinderii i se poate acorda o primă de performanță de până la 100% numai dacă au fost atinse tintele pentru reducerea costurilor și arieratelor și pentru creșterea productivitatii muncii. Directorul întreprinderii va fi responsabil pentru acordarea premiilor de performanță pentru directorii subordonați și angajați; ordonatorul principal de credite - adică ministerul implicat va fi responsabil pentru acordarea de premii de performanță pentru directorul general. Acordarea nejustificată de premii de performanță va reprezenta o încălcare a legii.

24. Alte măsuri pentru creșterea disciplinei financiare includ stabilirea unui plan de acțiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de debitori la bugetul general consolidat (excluzând PETROM, CONEL și ROMGAZ, pentru care se aplică un program separat). Aceasta va permite bugetului să aibă drept de preemțiune asupra resurselor financiare ale întreprinderilor. Prin acest mecanism intentionam sa reducem asemenea arierate fiscale cu cel puțin 100 miliarde lei până la sfârșitul lunii iunie și cu 200 miliarde lei până la sfârșitul lunii iulie, față de nivelul acestora de la sfârșitul lunii aprilie 2000. Eficienta acestei măsuri va fi evaluată la următoarea analiza a programului.

25. Măsurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt în special urgente, data fiind creșterea recenta a arieratelor interne la cele 3 mari utilități cu 10% în termeni reali în perioada ianuarie-martie 2000 față de scăderea tintita, de aproape 4% în termeni reali în aceeași perioadă.

● Au apărut probleme în cazurile în care CONEL furnizează agent termic unei utilități locale pentru distribuția către consumatorii casnici, pentru care consumatorii casnici plătesc utilității locale, dar utilitatea locală nu mai efectuează plata către CONEL. În colaborare cu Banca Mondială vom cauta măsuri pentru a reduce numărul intermediarilor responsabili de efectuarea plății consumatorilor către CONEL, inclusiv posibilitatea transferării proprietății centralelor termoelectrice (energie electrica și termica) și rețelei de distribuție, de la caz la caz.

● De asemenea, facem cativa pasi suplimentari pentru îmbunătățirea situației financiare de la CONEL și ROMGAZ. În cazul CONEL intentionam sa reducem semnificativ costurile și capacitatea excedentară prin închiderea catorva centrale termoelectrice care reprezintă aproximativ 4.500 MW/h; în prezent capacitatea instalata este de 18.000 MW/h, dar cererea este de numai aproape 8.000 MW/h. Aceste inchideri de centrale vor implica, de asemenea, o reducere de personal de aproape 20.000 muncitori dintr-un total în prezent de 72.000. Ca parte a acestui plan de restructurare, intentionam, de asemenea, sa majoram tarifele la energie electrica, neschimbate din noiembrie 1999, cu 20% la începutul lunii iunie 2000. În cazul ROMGAZ, unde tarifele au rămas neschimbate din iunie 1999, tarifele vor fi majorate cu cel puțin 20% în luna iunie.

26. În consecința, tintim sa reducem arieratele către cele trei utilități cu aproximativ 15% în termeni reali în timpul anului până în decembrie 2000, pe baza ratei inflației tintite. Plafoanele noastre ținta pentru soldul arieratelor la cele trei mari utilități sunt 18.735 miliarde lei la sfârșitul lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfârșitul lunii septembrie și 16.997 miliarde lei la sfârșitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă un criteriu de performanță în cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, măsurile descrise în paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilități sa reducă propriile arierate fiscale către buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari utilități către bugetul general consolidat a insumat 9.057 miliarde lei în decembrie 1999 și s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei în luna martie 2000. Tintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei până în iunie 2000, la 9.745 miliarde lei până la sfârșitul lunii septembrie și la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei până în luna decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă o scădere cumulată de 1.388 miliarde lei față de nivelul lor de la sfârșitul lunii martie și reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanță în cadrul Aranjamentului stand-by. Tintim o reducere similară a nivelului arieratelor altor utilități, regii autonome și companii naționale către bugetul general consolidat față de nivelul lor de la sfârșitul lunii aprilie 2000. Ținta pentru arieratele celor 33 de societăți comerciale cu pierderi către bugetul general consolidat este de a fi menținute la nivelul lor de la sfârșitul lunii aprilie 2000.

E. Balanța de plati și managementul datoriei externe

27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD (3,9% din P.I.B.), intrările de capital și creșterea programata pentru activele externe nete ale B.N.R., ținta noastră pentru rezervele brute pentru anul 2000 este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute în anul 2000 va fi atinsa prin finanțarea excepționala de la Banca Mondială, U.E. și F.M.I.

28. Ne angajăm sa evitam acumularea de noi arierate către creditorii externi, prin consolidarea procedurilor interne de management al datoriei la Ministerul Finanțelor. Cu diferite ocazii, în perioada august-decembrie 1999, România acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externa pentru împrumuturile garantate de stat pentru întreprinderi, ca rezultat al procedurilor lente legate de autorizarea plăților în numele întreprinderilor aflate în incapacitate de plată. În consecința, pentru a se asigura că nu va avea loc nici o noua acumulare de arierate de plati externe pe perioada aranjamentului, am luat măsuri de consolidare a procedurilor interne la Ministerul Finanțelor și de coordonare cu B.N.R. în efectuarea plăților de datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se solicita ca toate întreprinderile care au plati în contul serviciului datoriei garantate de stat, care devin scadente, sa notifice Ministerului Finanțelor cu doua săptămâni înainte de data scadentei plății. După primirea acestei notificări Ministerul Finanțelor va trimite documentele de plată la B.N.R. B.N.R. va face atunci imediat plata către creditorul extern, iar Ministerul Finanțelor va rambursa B.N.R. suma în lei în doua zile lucrătoare.

29. Vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu și lung la 2,8 miliarde USD pentru anul 2000, cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru scadentele între 1 și 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile statului, B.N.R., băncilor și întreprinderilor pentru care Guvernul deține controlul acțiunilor. Pentru o mai buna administrare a datoriei vom limita contractarea/garantarea de către stat de instrumente de angajare de datorie care au clauza "put option" inclusă în contractele de datorie. Aceste plafoane constituie criteriu de performanță în cadrul Aranjamentului stand-by.

30. Ne angajăm sa nu introducem noi restrictii de schimb sau să le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica valutelor multiple sau sa nu impunem și sa nu intensificam restricțiile de import pentru scopuri de balanța de plati/fiscale. În legătură cu aceasta, în conformitate cu programul convenit cu O.M.C., am redus la jumătate suprataxa de import la 2% la începutul anului 2000 și planificam sa o eliminam la începutul anului 2001. Mai mult, am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia privind soluționarea arieratelor externe în disputa și vom continua aceste discuții pentru a rezolva aceasta problema într-o maniera corespunzătoare obiectivelor programului nostru.

F. Reforma sectorului financiar

31. După progresul înregistrat anul trecut în domeniul reformei sectorului financiar și al restructurării bancare remarcabil prin rezolvarea cazului Bancorex - prioritățile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Băncii Agricole (B.A.) și a Băncii Comerciale Române (B.C.R.), funcționarea efectivă a Agenției de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) și consolidarea în continuare a supravegherii bancare.

32. Restructurarea bancară în cadrul programului s-a concentrat pe trei bănci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la sfârșitul anului 1998.

● În decembrie 1999 am finalizat cu succes închiderea Bancorex prin transferarea activelor sale neperformante la A.V.A.B., transferarea pasivelor sale (acoperite de titluri de stat) la B.C.R. și absorbirea părții rămase din bilanțul sau de către B.C.R. Ca rezultat, a fost soluționată o sursa serioasă de instabilitate financiară, în timp ce bugetul și-a asumat pasive echivalente cu 4,5% din P.I.B. anual.

● Între timp s-au făcut progrese în restructurarea/privatizarea Băncii Agricole prin: o diminuare a costurilor administrative prin reducerea drastica a personalului și închiderea de sucursale; transferul tuturor activelor neperformante, inclusiv a Fondului Dunarea (în suma totală de 3.700 miliarde lei) la A.V.A.B. în schimbul titlurilor de stat; o inghetare a acordării de noi credite; abținerea de a se imprumuta de pe piața interbancara; și menținerea unor dobânzi la depozite la niveluri ușor mai mici decât cele oferite de alte bănci. Mai mult, în efortul de a îmbunătăți practicile de management și perspectivele pentru o privatizare rapida, Guvernul a numit o noua conducere în noiembrie anul trecut, prin aceasta aducând efectiv B.A. sub controlul direct al B.N.R. Am insistat ca B.A. să respecte cerințele de rezerve minime obligatorii (începând cu mijlocul lunii martie 2000), în parte din motive de transparenta financiară și eficienta a politicii monetare, și vom recapitaliza B.A. doar la terminarea privatizării băncii. Intentionam sa grabim procesul de privatizare a B.A. Ca urmare a încheierii raportului de due-diligence la începutul lunii februarie, asteptam sa primim până la mijlocul lunii mai expresii scrise de interes de la investitori potențiali și o ofertă ferma până la sfârșitul lunii iunie 2000.

● Cu privire la B.C.R., intentionam sa procedam la pregătirea rapida a acesteia pentru privatizare. O banca de investiții importanța a fost numita drept consultant de privatizare în decembrie 1999, iar un raport de due-diligence va fi pregătit până la sfârșitul lunii mai 2000. Intentionam ca B.C.R. să fie oferită spre vânzare până la sfârșitul lunii iulie 2000 și ca o ofertă ferma să fie primită până la sfârșitul lunii septembrie 2000.

33. Pentru a face A.V.A.B. funcțională și responsabilă, mai ales în lumina implicatiilor sale pentru buget, Guvernul a numit în noiembrie anul trecut un nou președinte al agenției și a stabilit un consiliu de supraveghere compus din 5 membri - conform unui acord anterior cu Banca Mondială privind termenii cerințelor de organizare instituțională, inclusiv numirea unei conduceri și personal calificate, cu termeni de referința acceptabili pentru Banca. Pentru a preveni erodarea prin inflație a valorii reale a datoriei - care a fost evaluată la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia către A.V.A.B. în diferite momente începând de la mijlocul anului 1999, am decis: a) menținerea denominarii în valută inițială a datoriei în valută (71% din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate în moneda locală, care urmează să fie reesalonata în USD; c) indexarea la dolar a datoriei neesalonate care depășește 10.000 USD. De la începutul lunii februarie o firma internationala de contabilitate auditeaza portofoliul A.V.A.B. și va prezenta o estimare completa a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite sa stabilim obiectivele de performanță - în termeni de venituri din recuperarea creditelor - pentru perioada rămasă din anul 2000 și anii următori. Ținta noastră preliminară pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta venituri de cel puțin 2.000 miliarde lei până la sfârșitul anului 2000. Am revizuit aceasta ținta, majorand-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectari efective mai bune în primul trimestru (610 miliarde lei) decât cele estimate, și vom revizui din nou ținta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor raportului auditorului.

34. Recenta restructurare organizatorică a B.N.R. a consolidat responsabilitățile de supraveghere din cadrul băncii centrale, prin formarea unui nou departament de supraveghere bancară care uneste departamentele anterioare de control și supraveghere. B.N.R. intenționează să își dubleze efortul pentru întărirea supravegherii bancare, astfel încât să asigure practici bancare solide. În legătură cu dezvoltarea și aducerea la deplina operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru supravegherea bancară - ca un mijloc de identificare a băncilor în dificultate - vom consolida acțiunile de efectuare a supravegherii descrise în Matricea decizionala a acțiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este în discuție și revizuită în consultare cu F.M.I. (atât cu consultantul F.M.I., cat și cu misiunea Departamentului de politica monetara și curs de schimb). Până la sfârșitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidata va fi pusă în aplicare, iar în consecința toate regulile bancare și reglementările prudentiale vor fi cu și mai multă strictețe consolidate. Spre exemplu, băncilor care nu respecta cerințele de adecvare a capitalului și/sau cerințele de provizionare bazate pe clasificarea activelor, în funcție de gradul de nerespectare, li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptata, împreună cu (sau urmat progresiv de) supravegherea intarita, administrarea specială, suspendarea activităților de acordare a creditelor, amenzi pentru conducătorii băncilor și, în sfârșit, retragerea licenței bancare și inițierea procedurilor de faliment. În vederea iesirii ușoare a băncilor insolvabile din sistemul bancar, am început sa analizam legislația curenta cu privire la procedurile de faliment și lichidare pentru bănci, cu ajutorul juristilor și specialiștilor în proceduri de faliment, în vederea intaririi autorității băncii centrale și facilitării rezolvarii din timp. Aceasta analiza va fi realizată în consultare cu consilierul F.M.I. de la B.N.R. și până la sfârșitul lunii mai 2000 vor fi făcute propuneri de modificare a legilor relevante. În plus, toate băncile comerciale vor fi inspectate în anul 2000 și rapoarte în rezumat ale echipelor de supraveghere din B.N.R. vor fi pregătite până la sfârșitul lunii decembrie 2000. Au început să fie pregătite rapoarte lunare, ale căror copii vor fi furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din România, inclusiv acțiunile specifice de supraveghere/penalitățile aplicate folosind sistemul intarit al MDAIP. În ceea ce privește cooperativele de credit sau asa-numitele bănci populare - care nu fac obiectul reglementării băncii centrale sau al supravegherii, dar care se pare ca și-au extins considerabil operațiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a initiat pregătirea unui proiect de lege pentru reglementarea și supravegherea lor, care este în prezent în faza finala. Intentionam sa discutam proiectul cu F.M.I. și cu Banca Mondială înainte de a-l inainta spre aprobare Parlamentului.

G. Restructurarea și privatizarea întreprinderilor

35. În ciuda progresului fără precedent al privatizării de anul trecut și reducerii considerabile a forței de muncă din industrie în ultimii cativa ani, problemele structurale la nivel de întreprindere rămân un impediment-cheie al creșterii și stabilitatii în România, demonstrand nevoia pentru restructurarea accelerata a întreprinderilor.

36. Efortul nostru de privatizare acționează la trei niveluri:

● Primul, vânzările directe ale întreprinderilor de stat de către Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.). Aproape 1.470 de întreprinderi (dintre care 70 au fost mari) au fost privatizate în 1999, reprezentând aproape 13% din capitalul F.P.S. (evaluat la sfârșitul anului 1998), aceasta comparata cu ținta din program de 14%. Totalul cumulat al întreprinderilor privatizate la sfârșitul anului 1999, de la începutul reformei, reprezintă 35% din capitalul F.P.S. Privatizarile prin vânzare ar fi fost mai mari în 1999, dacă nu ar fi fost efectele perturbatoare ale noii legi a privatizării adoptate la mijlocul anului, care a mărit cerințele de protecție a mediului și a creat incertitudini juridice cu privire la obligațiile legate de datoria față de stat a întreprinderilor care sunt privatizate. Până în luna decembrie volumul lunar al privatizarilor prin vânzare fusese restabilit la nivelul din prima jumătate a anului 1999. La începutul anului 2000 2.154 de întreprinderi au rămas în portofoliul F.P.S. cu o cota în capitalul F.P.S. de aproape 29 trilioane lei. Aproximativ trei pătrimi din aceste întreprinderi, reprezentând aproape 85% din cota totală rămasă la F.P.S. vor fi oferite spre vânzare în anul 2000; celelalte vor fi fie lichidate, fie restructurate. Ca nivel minim, ne asteptam sa privatizam un procent suplimentar de 15% din capitalul inițial al F.P.S. în anul 2000 prin vânzări directe de către F.P.S.

● Al doilea, privatizarea/lichidarea - prin metoda "în pachet" sau metoda "caz cu caz", implicând licitații internaționale - a 64 de întreprinderi mari, inclusiv 50 de întreprinderi grupate în 5 pachete - reprezentând 25% din capitalul F.P.S. Acest proces a atras un puternic interes din partea băncilor de investiții renumite pentru a servi drept consultanți, ceea ce este de bun augur pentru eventuala restructurare a acestor întreprinderi. Până la începutul lunii aprilie 2000 au fost semnate cu bănci de investiții sau consultanți de lichidare toate contractele, cu excepția SIDEX și TRACTORUL. Licitația pentru TRACTORUL, care a fost împărțit în zece unități mici, a fost redeschisă. Data fiind deteriorarea în continuare a poziției financiare a SIDEX, ne angajăm sa continuam procesul de privatizare a SIDEX în cea mai expeditiva maniera, prin inițierea unei noi licitații și luarea unei decizii până la 15 iunie 2000. În conformitate cu înțelegerile la care s-a ajuns cu Banca Mondială, ne angajăm sa oferim spre vânzare sau lichidare/restructurare până la sfârșitul lunii septembrie 2000 toate întreprinderile pentru care au fost deja semnate contracte cu bănci de investiții. De asemenea, intentionam sa finalizam privatizarea sau lichidarea pentru 3 din cele 5 pachete și 10 din cele 12 întreprinderi "caz sau caz" (pentru care contractele cu băncile de investiții au fost deja semnate) până la sfârșitul anului 2000.

● Al treilea, cu privire la companiile naționale (fostele regii autonome), după cum s-a convenit cu Banca Mondială, am oferit pentru privatizare la sfârșitul anului 1999 o cota minoritara de capital al PETROM (35%). Totuși aceasta strategie a eșuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la esuarea acestei strategii, împreună cu Banca Mondială, și vom deschide o licitație pentru privatizarea pachetului de control al PETROM anul acesta. De asemenea, pregatim pentru privatizare companiile naționale din domeniul distribuției energiei. Impartim CONEL în câteva unități separate: o unitate de producere a energiei hidroelectrice, o unitate pentru producerea energiei termice, o unitate pentru transport și livrare și o unitate pentru distribuție către consumatori. Unitatea de distribuție va fi împărțită într-un număr de sucursale mai mici care vor fi privatizate separat. De asemenea, vom împărți ROMGAZ în câteva unități separate: o unitate pentru producție, o unitate pentru transport, o unitate pentru stocarea gazului și doua unități pentru distribuție. Cele doua unități pentru distribuție, care inițial erau separate pe baza criteriului geografic nord-sud, vor fi în schimb separate în câteva unități mai mici care urmează să fie privatizate separat.

37. Până acum a fost făcut un progres în inițierea lichidării sau încheierii operațiunilor catorva întreprinderi cu pierderi. Totuși, din cauza procesului lent și a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate de întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S. și de alte întreprinderi de stat a continuat sa crească. La zi, măsurile de reducere a pierderilor sunt considerate satisfăcătoare, conform condiționalitatii din PSAL cu Banca Mondială: au fost numiți lichidatorii sau a fost oprită funcționarea pentru întreprinderile de stat generand 12% din pierderile F.P.S. (care, în schimb, reprezintă aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfârșitul anului 1998). Între timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% în termeni reali. În anul 2000 intentionam sa ne dublam eforturile pentru reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (și din întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S., în particular) prin combinarea măsurilor de restructurare, privatizare și lichidare. În aceasta privinta, un alt set de întreprinderi din portofoliul F.P.S. este selecționat pentru lichidarea/încetarea operațiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte inchideri de mine se asteapta în anul 2000, după cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondială. Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% în termeni reali în anul 2000, iar contractele privind închiderea tehnica și protecția mediului pentru cel puțin 10 mine trebuie încheiate.

H. Protecția socială

38. Declinul activității economice în ultimul an a sporit în continuare povara pentru cei mai saraci din societate. Criza recenta din orfelinate nu a fost decât un exemplu de continuare a suferintei umane pe care Guvernul trebuie să o rezolve. În timp ce o imbunatatire susținută în economia reală va trebui să fie principalul factor în îmbunătățirea condițiilor sociale, Guvernul trebuie, de asemenea, sa acționeze direct. Am făcut pasi pentru consolidarea tuturor funcțiilor legate de îngrijirea copiilor și orfanilor doar într-o singura agenție. În plus, va fi întreprinsă o analiza cuprinzatoare a finanțării autorității locale (paragraful 18). Pentru a redresa situația financiară precara a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate pensiile (paragraful 16). Casa Naționala pentru Asigurări de Sănătate este înființată acum și este dotată cu resursele necesare pentru a asigura o prestare mult îmbunătățită a serviciilor medicale pentru populație. În următoarele luni vom întări protecția socială pentru somerii pe termen lung și pentru cei mai saraci din societate, prin întreprinderea unor acțiuni legale în vederea consolidării responsabilității instituționale pentru livrarea de ajutoare și servicii de asistența socială; vom îmbunătăți alocațiile pentru schema de sprijinire a venitului minim, în funcție de mijloacele de existenta; și o mai buna tintire a alocațiilor pentru copii pentru familiile cu mai mulți copii. Pentru a îmbunătăți impactul politicii publice privind reducerea saraciei vom înființa, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a saraciei (UMPCS) pe lângă cabinetul primului-ministru.

III. Monitorizarea programului

39. Pe baza performantelor din cadrul programului de până acum și a politicilor descrise în aceasta scrisoare, cerem încheierea primei analize în cadrul aranjamentului și derogări pentru neîndeplinirea criteriului de performanță permanent privind arieratele de plată la extern pentru creditorii oficiali și a celor 5 criterii de performanță de la sfârșitul lunii decembrie 1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei întreprinderilor la bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții de stat pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor, arieratele interne către CONEL, ROMGAZ și PETROM, precum și reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL și ROMGAZ către bugetul general consolidat.

40. De asemenea, cerem extinderea programului până la sfârșitul lunii februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizata pe baza criteriilor de performanță și a tintelor indicative, după cum sunt descrise în următoarele câteva paragrafe. În plus, programul va fi revizuit de către Fond de doua ori în perioada rămasă a Aranjamentului stand-by: 15 august și 15 noiembrie 2000.

41. Criteriile de performanță sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale privind creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat; (iii) limitele trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat și Fondul special pentru învățământ, regiile autonome, companiile naționale și societățile comerciale cu pierderi; (v) plafoanele trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe neconcesionale , cu subplafoane pentru scadentele între 1 și 3 ani; (vi) plafoane trimestriale privind nivelul datoriei externe cu scadența de până la un an, contractată sau garantată de către stat; (vii) plafoane trimestriale privind preluarea de către stat a datoriei întreprinderilor către bănci și garantarea împrumuturilor bancare pentru întreprinderi de către bugetul general consolidat; (viii) plafoane trimestriale privind arieratele interne către CONEL, ROMGAZ și PETROM; (ix) limite trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ și PETROM; (x) un criteriu de performanță permanent de neacumulare a arieratelor la plati externe către creditorii externi oficiali se va aplica de asemenea.

42. Tintele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind baza monetara; (îi) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la plățile externe; (iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului bancar; și (iv) plafoane trimestriale privind baza monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozițiilor zilnice pentru perioada lunară în cauza.

43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ: (i) tinte trimestriale pentru privatizari prin vânzare; (îi) oferirea B.C.R. pe piața pentru privatizare și primirea expresiilor de interes scrise și detaliate până la sfârșitul lunii iulie; (iii) oferta ferma pentru privatizarea B.C.R. până la sfârșitul lunii septembrie; (iv) implementarea Matricei decizionale îmbunătățite a acțiunilor implementate progresiv, după cum s-a convenit cu F.M.I. (sfârșitul lunii mai 2000); (v) tinte trimestriale privind veniturile minime din recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.; (vi) în absenta unei oferte ferme pentru privatizarea Băncii Agricole (B.A.), inițierea rezolvarii situației până la sfârșitul lunii iunie 2000; (vii) finalizarea privatizării B.A. sau încheierea situației până la sfârșitul lunii septembrie; (viii) oferirea spre vânzare a 7 mari întreprinderi de stat selectate pentru privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE, HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE, ROMVAG) și a celor 5 pachete de întreprinderi până la sfârșitul lunii septembrie 2000; (ix) semnarea până la sfârșitul lunii septembrie 2000 de noi contracte cu băncile de investiții pentru privatizarea SIDEX și TRACTORUL; (x) inițierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari întreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restructurare (CLUJANA Cluj, SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) până la sfârșitul lunii octombrie; (xi) încheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare până la sfârșitul lunii decembrie 2000; și (xii) revizuirea legislației existente privind procedurile de faliment bancar și pregătirea amendamentelor propuse (sfârșitul lunii iunie 2000).

44. Preconditiile pentru încheierea primei analize includ: (i) abrogarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 67 și amendarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 98; (îi) expresia scrisă de interes pentru Banca Agricolă sau o decizie pentru a trece la rezolvarea Băncii Agricole.

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

- miliarde lei -

Plafon

Efectiv

Stoc la:

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță)

19.865

31 martie 2000

19.764

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

15.898

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

16.686

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

10.982

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferența între baza monetara medie (asa cum este definită în tabelul nr. XI) și media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în tabelul nr. II), ambele exprimate în moneda locală.

Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie 2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în tabelul nr. II.

Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidența contabilă a Băncii Naționale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internațional de către B.N.R.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiții:

(1) Plafonul va fi coborat în mod proporțional pentru fracțiunea din luna în care finanțarea externa bruta, asa cum este definită în tabelul nr. II, depășește nivelurile programate, specificate în tabelul nr. II.

(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporțional pentru fracțiunea din luna și în limita insuficientelor din finanțarea externa bruta (specificată în tabelul nr. II) până la sfârșitul lunii iunie 2000 și de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru perioada rămasă din anul 2000.

(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform tabelului nr. XI. Înainte de a efectua orice schimbare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I.

II. Tinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

- milioane dolari S.U.A. -

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

31 decembrie 1999

846

31 martie 2000

945

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

1.226

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

1.337

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

1.740

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferența dintre activele de rezerva și pasivele externe.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilitățile în DST, orice poziție de rezerva la F.M.I. și disponibilitățile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate în contracte forward și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la prețul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie și disponibilitățile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operațiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanție) și pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenți și nerezidenti, ca și obligațiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la F.M.I.; împrumuturi de pe piețele internaționale de capital; și creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la alte instituții financiare, indiferent de scadenta lor. Obligațiunile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la 108,25/USD și Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari S.U.A.

Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb față de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea ori evaluarea activelor sau pasivelor, precum și detaliile operațiunilor privind vânzările, cumpărările sau operațiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finanțării externe brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulată).

iunie 2000

- 295 milioane dolari S.U.A.

septembrie 2000

- 490 milioane dolari S.U.A.

decembrie 2000

- 640 milioane dolari S.U.A.

----------

*1) Finanțarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susținerea balanței de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori bilaterali și multilaterali, precum și din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obținute de Guvern de pe piețele internaționale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor Fondului.

Concret, dacă intrările din finanțarea externa:

(1) depășesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrală a finanțării suplimentare;

(2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micșorată cu valoarea integrală a nerealizarii până în iunie 2000, iar pentru perioada rămasă din an nu poate depăși valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.

III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

- miliarde lei -

Plafon

Efectiv

Sold la:

31 decembrie 1999

43.621

31 martie 1999

43.154

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

46.441

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

46.213

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

44.440

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităților locale, fondurile de protecție socială*2), Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraților, Fondul special pentru aviația civilă, Fondul național de solidaritate, Fondul special de sustinere a învățământului de stat, Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanțelor sau de alte ministere și agenții în afară cadrului bugetar; alte operațiuni extrabugetare ale ministerelor finanțate din credite externe, fonduri în contrapartida constituite din sumele creditelor externe și Fondul Proprietății de Stat. Orice fonduri noi create în perioada programului pentru preluarea operațiunilor de natura fiscală, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internațional de Statistica financiară guvernamentală, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat.

---------

*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, Fondul pentru sănătate, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, Fondul pentru risc și accidente.

Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanțele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Creditul guvernamental în valută existent la 31 decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfârșitul lunii decembrie 1999. Creditul guvernamental în valută nou-acordat în anul 2000 va fi evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 și 21.964 pentru o asemenea datorie emisă în perioadele ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie și, respectiv, octombrie-decembrie.

Împrumuturile statului la bănci, la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referința a B.N.R., pentru finanțarea subimprumuturilor către agenții economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului bugetar", Partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situații:

1. Plafoanele vor fi micsorate cu creșterea cumulată a stocului datoriei statului deținute de sectorul nebancar, începând cu 1 ianuarie 2000, și majorate cu orice descresteri ale acesteia.

2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micsorate cu întreaga suma a contrapartidei în lei a finanțării externe a bugetului general consolidat, care depășește nivelurile specificate în tabelul nr. II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):

- aprilie-iunie

- 20.347

- iulie-septembrie

- 20.916

- octombrie-decembrie

- 21.964

Plafoanele vor fi majorate cu 100% din nerealizarea finanțării externe (față de nivelurile specificate în tabelul nr. II) a bugetului general consolidat în iunie 2000 și cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru perioada rămasă din an.

3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanțare externa, alta decât cea pentru susținerea balanței de plati, adică finanțare externa pe proiecte, către bugetul general consolidat, față de următoarea evoluție (date cumulate de la 1 ianuarie 2000):

sfârșitul lunii iunie 2000

- 287 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD;

sfârșitul lunii septembrie 2000

- 428 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;

sfârșitul lunii decembrie 2000

- 543 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.

● Plafoanele vor fi micsorate cu 100% din orice plus de finanțare externa, alta decât cea pentru susținerea balanței de plati către bugetul general consolidat, de și peste 150 milioane dolari S.U.A., față de evoluția de mai sus.

● Plafoanele vor fi majorate cu 100% din orice minus de finanțare externa, alta decât cea pentru susținerea balanței de plati către bugetul general consolidat, până la un maxim de:

sfârșitul lunii iunie 2000

- 100 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD;

sfârșitul lunii septembrie 2000

- 150 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;

sfârșitul lunii decembrie 2000

- 200 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.

4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depășește limita legală de 391 miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situația în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft, asa cum este definită în Statutul B.N.R.)

5. Plafoanele vor fi majorate cu orice emisiune de obligațiuni de stat legată de închiderea Bancorex*3) și rezolvarea cazului Băncii Agricole, până la un maximum de 250 milioane dolari S.U.A., la cursul de schimb existent și costurile de dobânda aferente.

--------

*3) În timp ce închiderea Bancorex s-a terminat la sfârșitul lunii decembrie 1999, câteva dintre pasivele sale transferate la B.C.R. au fost garantate de Ministerul Finanțelor, care va emite titluri de stat imediat ce aceste pasive ajung la scadenta și sunt realizate în decursul anului 2000 și după.

6. Plafoanele vor fi micsorate (majorate) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare ale F.P.S. și autorităților locale, precum și al veniturilor din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 2000:

sfârșitul lunii iunie 2000

- 3.700 miliarde lei;

sfârșitul lunii septembrie 2000

- 6.100 miliarde lei;

sfârșitul lunii decembrie 2000

- 10.225 miliarde lei.

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

- miliarde lei -

Datoria preluată și garanțiile date de Guvern

Plafon

Efectiv

31 martie 2000*4)

200

Creștere de la 31 martie 2000:

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

0

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

0

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

0

----------

*4) Datele efective la 31 martie 2000 includ împrumuturile acordate ROMAN și TRACTORUL, garantate cu depozitele F.P.S.

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea unei garanții pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care Guvernul plătește sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Criteriul se aplică, de asemenea, utilizării resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea întreprinderilor.

Aceste limite exclud:

● contractarea sau garantarea de datorie externa, pentru care sunt stabilite limite separate în tabelele nr. V și VI;

● datoria transferata la A.V.A.B. în procesul restructurării bancare.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanțelor.

V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu și lung

- milioane dolari S.U.A. -

Scadență între 1 și 3 ani

Scadență mai mare de 1 an

Plafon

Efectiv

Plafon

Efectiv

31 martie 2000

6

605

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

300

1.400

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

450

2.100

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

600

2.800

Plafoanele se aplică la contractarea și garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente inițiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, Banca Naționala a României, regiile autonome și alte întreprinderi și bănci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este acționar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, și tuturor preluarilor de împrumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate și contractate anterior de bugetul general consolidat.

Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. În ceea ce privește băncile comerciale, acestea includ: Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, Eximbank și Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanțare de tip revolving a importului, acordate pentru mai mult de un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum și pasivele către F.M.I., creditele "punte" primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare. Datoria aflată în cadrul acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garanția intră în vigoare. Vânzările de bonuri de tezaur către nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane dacă vânzările sunt efectuate prin mecanismul obișnuit de licitație și nu implica nici o garanție a cursurilor de schimb și credite care sunt considerate concesionale.

Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanțe:

În cazul în care oricare dintre băncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este acționar majoritar, este privatizata, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu și lung va fi exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finanțării (dobânzi și alte costuri) și pe baza termenilor rambursarii (scadentei), după cum urmează: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donație de cel puțin 35%. Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plăților de dobânzi și rambursarilor de rate de împrumut cu valoarea nominală a creditului. Valoarea neta prezenta a dobânzilor și rambursarilor de rate de împrumut va fi redusă pe baza ratelor de referința pentru dobânzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului, plus o marja. Pentru creditele cu o perioadă de rambursare mai mica de 15 ani reducerea va fi egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marja de 0,75%. Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari rata de reducere va fi egala cu media dobânzilor CIRR a celor 10 ani care preced data contractării creditului plus o marja ce variaza în funcție de scadenta creditului. Pentru creditele ale căror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25%.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de Ministerul Finanțelor și B.N.R.

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

- milioane USD -

Plafon

Efectiv

Soldul datoriei la:

31 decembrie 1999

1,7

31 martie 2000

1,5

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

0

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

0

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

0

Plafoanele se aplică soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadente inițiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome și de alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Datoria externa pe termen scurt include toate obligațiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obișnuite și soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plati. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum sunt ele definite în tabelul nr. VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati a insumat 1,7 milioane USD la sfârșitul lunii decembrie 1999.

Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanțe:

În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deține capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.

Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanțelor și B.N.R.

VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM

- miliarde lei -

Plafon

Efectiv

Total

CONEL

ROMGAZ

PETROM

Total

CONEL

ROMGAZ

PETROM

Stocul arieratelor la 31 decembrie 1999

15.708

6.557

3.351

5.800

Stocul arieratelor la 31 martie 2000

18.669

8.060

4.361

6.248

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

18.735

8.091

4.237

6.407

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

17.652

7.576

3.858

6.218

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

16.997

7.095

3.626

6.276

Arieratele se referă la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului arieratele de plati față de CONEL, ROMGAZ și PETROM cuprind arierate de la toți clienții interni, inclusiv entități ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în tabelul nr. III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum și persoane private juridice și fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor fi specificate în raportare.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanțelor.

VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat

- miliarde lei -

Limită minimă

Efectiv

Stocul estimat al arieratelor

CONEL, ROMGAZ și PETROM la bugetul general consolidat la sfârșitul lunii martie 2000*5)

10.445

Reducerea netă cumulată a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat:

30 iunie 2000 (criteriu de performanță)

250

30 septembrie 2000 (criteriu de performanță)

700

31 decembrie 2000 (criteriu de performanță)

1.388

---------

*5) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurări sociale și ale autorităților locale, care sunt oricum acoperite de criteriul de performanță.

Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III.

Limitele minime se vor aplica oricărei scaderi nete începând cu sfârșitul lunii martie 2000.

Arieratele includ toate obligațiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contribuții de asigurări sociale, redevențe de exploatare și rambursări de credite.

Reesalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanță.

IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome și companiilor naționale, societăților comerciale și sectorului bugetar

Fondurile de salarii ale bugetului de stat și Fondului special pentru învățământ, regiilor autonome și companiilor naționale și ale celor 33 de societăți comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele:

Fondul de salarii pentru bugetul de stat și pentru Fondul special pentru învățământ va crește cu 56% în termeni nominali pe întregul an 2000. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome și companiilor naționale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768 miliarde lei pentru regiile autonome și companiile naționale și de patru ori 715 miliarde lei pentru societățile comerciale).

Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome și companiilor naționale și celor 33 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

ianuarie-martie 2000

13.856 miliarde lei (estimat)

ianuarie-iunie 2000

32.480 miliarde lei (criteriu de performanță)

ianuarie-septembrie 2000

45.572 miliarde lei (criteriu de performanță)

ianuarie-decembrie 2000

62.095 miliarde lei (criteriu de performanță)

La baza acestor tinte totale stau următoarele plafoane pe sector:

Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat și Fondul special pentru învățământ în cadrul acestei politici sunt: 7.583 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; și 35.182 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 17.996 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; și 23.994 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societăți comerciale: 763 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 2.189 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; și 2.919 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.

Acest criteriu de performanță va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare și în timp.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanțelor (pentru sectorul bugetar), diferiții ordonatori de credite (pentru regiile autonome și companiile naționale) și de la F.P.S. (pentru cele 33 de societăți comerciale) și va raporta lunar Fondului.

X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

- milioane dolari S.U.A. -

Nivel minim

Efectiv

Stoc la:

31 decembrie 1999

1.397

31 martie 2000

1.486

30 iunie 2000

1.767

30 septembrie 2000

1.878

31 decembrie 2000

2.281

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezerva minus pasivele externe.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilitățile în DST, poziția de rezerva la F.M.I. și disponibilitățile în valute convertibile ale B.N.R. și ale băncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preț contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilitățile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, insumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu și lung, în valute convertibile, ale B.N.R. și ale băncilor comerciale față de nerezidenti, precum și pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. și creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la orice alta instituție financiară, indiferent de scadentele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999 pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A.

Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb față de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum și în detaliile operațiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operațiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat pentru sumele finanțării externe brute efective care se abat de la limitele programului [specificate la lit. c) pe baza cumulată]. Mai precis, dacă intrările din finanțarea externa:

a) depășesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mărit cu 100% din finanțarea suplimentară;

b) sunt sub limitele din program, limita inferioară a AEN va fi micșorată cu 100% la finele lunii iunie 2000, dar cu până la 200 milioane dolari S.U.A. pentru perioada rămasă din an;

c) iunie 2000: 295 milioane dolari S.U.A.

septembrie 2000: 490 milioane dolari S.U.A.

decembrie 2000: 640 milioane dolari S.U.A.

XI. Tinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

- miliarde lei -

Plafon

Efectiv

Stoc la:

31 decembrie 1999

34.658

31 martie 2000

37.262

30 iunie 2000

40.706

30 septembrie 2000

44.308

31 decembrie 2000

49.084

Baza monetara medie este definită ca suma a mediei numerarului în circulație din afară B.N.R. și a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve) ale băncilor comerciale la B.N.R. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii și excesul de rezerva în valută, constituite pentru depozitele în valută.

Datele privind baza monetara vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului săptămânal de către B.N.R. La 31 martie 2000 numerarul în circulație în afară B.N.R. a fost de 17.238 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 20.024 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situațiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului.

Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele situații:

1. Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 30% pentru toate rezervele obligatorii ținute în lei, tintele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulțirea diferenței de rata a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt ținute în lei. Înainte de a face aceste schimbări B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.

2. Tintele bazei monetare pentru lunile septembrie și decembrie presupun ca rezerva minima pentru toate depozitele este respectata. Ținta pentru luna iunie presupune ca cerințele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricolă și Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerința de rezerva minima pentru partea din depozite transferata de la Bancorex la B.C.R., pentru care titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadenta.

3. Tintele bazei monetare vor fi reduse proporțional în măsura în care totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii. Ajustarea ar putea fi reconsiderata în perioada analizei programului.

XII. Obiective indicative pentru masa monetara

- miliarde lei -

Plafon

Efectiv

Stoc la:

31 decembrie 1999

134.114

31 martie 2000

136.105

30 iunie 2000

147.808

30 septembrie 2000

156.576

31 decembrie 2000

172.463

Masa monetara este definită ca pasivele sistemului bancar față de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenților, dar exclude depozitele de stat și depozitele instituțiilor monetare străine și ale altor nerezidenti.

Pentru scopurile programului, activele externe nete și depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârșitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30 septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 18.255 lei/dolar de la sfârșitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfârșitul lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar.

Datele pentru masa monetara vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din situațiile contabile ale băncilor și ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetara era constituită din: numerar în circulație în afară băncilor de 16.070 miliarde lei; depozite în lei de 68.815 miliarde lei; și depozite în valută de 2.629 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480 lei/dolar.

Plafonul pentru sfârșitul lunii decembrie 2000 include estimari ale plăților de dobânzi de la sfârșitul anului ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plati de dobânzi de 3,5 trilioane lei la sfârșitul lunii decembrie 2000.

XIII. Rezumatul înțelegerilor privind tintele de reducere a arieratelor

Reducerea arieratelor celor trei mari utilități - criteriu de performanță

● Reducerea arieratelor la CONEL, PETROM și ROMGAZ constituie criteriu de performanță (PE, # 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VII.

● Reducerea arieratelor CONEL, PETROM și ROMGAZ la bugetul general consolidat ("buget") constituie criteriu de performanță (PE, # 26), iar detaliile sunt arătate în tabelul nr. VIII.

Alte tinte privind reducerea arieratelor includ:

● totalul arieratelor grupului regiilor autonome și companiilor naționale cu totul, și pentru grupul celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca un tot (PE, # 23);

● arieratele la buget ale regiilor autonome și companiilor naționale, exclusiv ale celor trei mari utilități (PE, # 26);

● arieratele la buget ale celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi (PE, # 26);

● arieratele la buget ale celor 30 mai mari debitori, exclusiv ale celor trei mari utilități (PE, # 24).