Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 373/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

prezumat în vigoare

Data actului
11 iulie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 31 din 15 ianuarie 2025
Citează
11 acte
Structură
0 articole · 12.289 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 254/2013 19 iulie 2013 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele ju…
  • Decizia nr. 293/2022 17 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) din L…

Pune în aplicare 3

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 187/2012 24 octombrie 2012 (prevederi anume) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
  • Legea nr. 254/2013 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele ju…

Are ca temei 3

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 254/2013 19 iulie 2013 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele ju…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Erli Zsolt-Csaba în Dosarul penal nr. 2.838/235/2020 al Judecătoriei Gherla și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.670D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Este invocată, în acest sens,

Decizia nr. 771 din 28 noiembrie 2019

și se arată că sintagma „în tranzit“ se regăsește în

Regulamentul

de aplicare a

Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 , ambele acte anterior menționate fiind accesibile întrucât au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 25 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul penal nr. 2.838/235/2020, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Erli Zsolt-Csaba într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate de autorul excepției.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sintagma „în tranzit“ din cuprinsul textului criticat este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, aceasta nefiind definită legal. Se face trimitere la dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la standardele de calitate a legii. Se arată, totodată, că textul criticat este discriminatoriu, fiind astfel contrar prevederilor

art. 16 alin. (1) din Constituție

și celor ale

art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, întrucât toate persoanele aflate în tranzit se află în situații similare, însă doar o parte dintre acestea beneficiază de recursul compensatoriu. Se susține, totodată, că persoanele care, potrivit textului criticat, nu beneficiază de recursul compensatoriu sunt supuse torturii, în condițiile în care interdicția acesteia, prevăzută la

art. 22 alin. (2) din Constituție

și la

art. 14 din Convenție , este absolută.

6.

Judecătoria Gherla arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Sunt invocate, în acest sens, soluția și considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 771 din 28 noiembrie 2019 , paragrafele 11-13, despre care se apreciază că sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, introduse prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, și abrogate prin prevederile

art. II pct. 2 din Legea nr. 240/2019

privind abrogarea

Legii nr. 169/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea

Legii nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 20 decembrie 2019.

12.

Dispozițiile

art. III din Legea nr. 240/2019

stabilesc că: „Prevederile

art. 55^1 din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit

Legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României , cu modificările și completările ulterioare, și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenție, în aplicarea

art. 21 din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 289/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a prezentei legi.“

13.

În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , referitoare la condiția ca textul criticat să fie „în vigoare“, se observă că norma abrogată se aplică în continuare persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, urmând ca acestora să li se aplice măsura compensatorie prevăzută de

art. 55^1 din Legea nr. 254/2013

pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a

Legii nr. 240/2019 .

14.

Așa fiind, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc condiția de a fi „în vigoare“, putând fi analizată constituționalitatea acestora. Dispozițiile

art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013

au următorul cuprins:

În sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost:

a)

internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică;

b)

în tranzit.

15.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

referitoare la calitatea legii, ale

art. 16 alin. (1)

referitor la egalitatea în drepturi, ale

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 22 alin. (2)

referitor la interzicerea torturii, respectiv a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante și ale

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederilor

art. 3

și

14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante și la egalitatea în drepturi.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin

Decizia nr. 293 din 17 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 28 iunie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

sunt neconstituționale. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragrafele 39 și 40, Curtea a reținut că, din perspectiva locurilor de deținere, nu poate fi decelată o diferență între categoria persoanelor care execută pedeapsa în aceste locuri de deținere și categoria persoanelor private de libertate aflate în tranzit. Cu alte cuvinte, din perspectiva mecanismului de calculare a pedepsei executate efectiv în cazul plasării persoanei condamnate în condiții necorespunzătoare de cazare, Curtea a reținut că între o persoană care execută pedeapsa într-un loc de deținere și o altă persoană care, pentru anumite perioade de timp, se află temporar în același loc de deținere ca prima nu există nicio diferență de situație care să determine aplicarea unui tratament diferit. Așa fiind, prin dispozițiile

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 , legiuitorul a instituit un tratament diferit pentru situații identice, fără a exista un criteriu obiectiv și rațional, ceea ce contravine prevederilor

art. 16 din Constituție .

17.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că

Decizia nr. 293 din 17 mai 2022 , mai sus citată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în cauza de față, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

a devenit inadmisibilă.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013

privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Erli Zsolt-Csaba în Dosarul penal nr. 2.838/235/2020 al Judecătoriei Gherla.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Gherla și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.