Hotărârea nr. 1/2025

Având în vedere prevederile

art. 13-26 ,

art. 56 alin. (5)

și

art. 69 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 3 alin. (4)

și

art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025,

luând în considerare prevederile

art. 7-15

și ale

art. 120 din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare,

văzând prevederile

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 288/2015

privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea

Legii nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare,

interpretând teleologic că legiuitorul a urmărit, în cadrul operațiunilor prevăzute la

art. 16 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, să ofere posibilitatea de a fi reprezentate în cadrul principalului organism electoral și altor formațiuni politice decât cele care deja au intrat în componența acestuia,

ținând cont de dispozițiile

Hotărârii Guvernului nr. 4/2025

privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, precum și de Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 ,

luând în considerare prevederile

art. 175

și

181 din Legea nr. 303/2022

privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare,

văzând dispozițiile

art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022

privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, potrivit cărora „președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora (...)“, precum și ale

art. 8 alin. (1) , cu trimitere la dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. a)

și

d) din Regulamentul

de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin

Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la modalitatea de exercitare a prerogativelor manageriale de către președintele tribunalului,

luând în considerare că prin

Decizia Curții Constituționale a României nr. 418/2020

s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și s-a constatat că sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului“ din cuprinsul

art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004

este neconstituțională și, astfel, definiția partidului politic parlamentar, rezultată ca urmare a emiterii respectivei decizii a Curții Constituționale, este următoarea: „partidele și alte formațiuni politice care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora ori pe listele unei alianțe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formațiunile politice respective“,

constatând că dispozițiile

art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

instituie excepții de la dispozițiile

art. 18 alin. (3) ,

art. 22 alin. (1)-(3)

și ale art. 23 alin. (1)

și

(4) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că la scrutinul de referință, la procedurile de completare a birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și a birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate, cu reprezentanții formațiunilor politice, se aplică regulile privind stabilirea ordinii de precădere prevăzute la

art. 16 alin. (4)

și

(6) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca respectivele birouri să fie completate, mai întâi, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, indiferent dacă respectivul partid politic parlamentar participă sau nu în alegeri, urmând ca, în a doua etapă, în cazul în care rămân locuri libere, biroul electoral să fie completat cu reprezentați ai altor formațiuni politice care au propus candidat, individual sau în cadrul unei alianțe electorale, a cărui candidatură a rămas definitivă, procedând la organizarea unei trageri la sorți pentru departajarea acestora, dacă situația o impune,

luând în considerare că o altă interpretare a prevederilor

art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

ar genera conflictul dintre respectiva normă și pct. 46, 47, 75 și 80 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 ,

observând termenele prevăzute de

Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, de

Legea nr. 288/2015 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 ,

ținând cont de practica anterioară a birourilor electorale centrale,

în vederea asigurării calculului unitar al termenelor electorale, precum și a predictibilității actelor și a operațiunilor electorale, astfel cum au fost ilustrate prin Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 ,

în temeiul

art. 16 alin. (8)

și al

art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăște: