Decizia nr. 428/2024

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ion Găulea Trandafir, Laurențiu Ioniță, Ionel Sefer și Eugen Pădure în Dosarul nr. 445/122/2021 al Tribunalului Giurgiu - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.754D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 445/122/2021, Tribunalul Giurgiu - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ion Găulea Trandafir, Laurențiu Ioniță, Ionel Sefer și Eugen Pădure cu ocazia soluționării unei cauze penale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că menținerea posibilității procurorului de la o structură specializată de parchet de a ancheta, în cazul disjungerii cauzei, infracțiuni care nu sunt de competența unității de parchet din care face parte are drept consecință nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială a organului de urmărire penală. Astfel, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, ceea ce contravine

art. 1 alin. (3)

și

(5) ,

art. 21 alin. (3) ,

art. 24

și

132 din Constituție .

6.

Tribunalul Giurgiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textul de lege criticat reglementează un caz de prorogare de competență în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în situația în care, într-o cauză, procurorul DIICOT sesizat cu privire la comiterea mai multor infracțiuni, dintre care unele de competența acestei structuri, dispune trimiterea în judecată pentru aceste infracțiuni și disjunge cauza spre soluționare cu privire la celelalte infracțiuni care ar fi de competența altor organe de urmărire penală. Prin această prevedere legiuitorul a optat pentru extinderea competenței materiale a procurorului DIICOT chiar și pentru infracțiuni ce, în mod normal, nu ar intra în sfera sa de competență, ca urmare a necesității unei bune administrări a justiției și pentru a permite organului de cercetare penală să realizeze o cercetare completă a infracțiunilor presupus a fi comise de aceeași persoană, așadar atât a infracțiunilor care intră în sfera de competență a DIICOT, cât și a infracțiunilor care nu intră în competența sa materială, dar a căror cercetare separată ar afecta interesul bunei înfăptuiri a justiției. Astfel, dispoziția legală criticată reglementează într-o manieră clară și previzibilă un caz special de prorogare de competență în favoarea DIICOT, având în vedere legătura dintre infracțiunile reținute în sarcina unei persoane, cu atât mai mult cu cât competența DIICOT este determinată, conform

art. 11 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 , de conexitatea mijloc - scop dintre infracțiunile de competența acestei direcții, expres enumerate în cuprinsul

art. 11 , și cele de competența altor parchete.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, cu următorul conținut: „În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă.“

11.

Autorii excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

referitor la cerințele de calitate a legii,

art. 21 alin. (3)

referitor la dreptul la un proces echitabil,

art. 24

referitor la dreptul la apărare și

art. 132

referitor la statutul procurorilor.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 380 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 13 octombrie 2021, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

sunt neconstituționale.

13.

Având în vedere că, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că

Decizia nr. 380 din 8 iunie 2021 , mai sus menționată, a fost pronunțată și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

a devenit inadmisibilă.

14.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016

pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ion Găulea Trandafir, Laurențiu Ioniță, Ionel Sefer și Eugen Pădure în Dosarul nr. 445/122/2021 al Tribunalului Giurgiu - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.