Hotărârea nr. 34/2025

Articolul 1

Senatul României atrage atenția asupra următoarelor aspecte:

1.

promovarea unor soluții care să permită producătorilor din state membre ale UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor. În sens fitosanitar trebuie asigurat ca exporturile de cereale din Ucraina să ajungă la țările terțe care prezintă cea mai mare nevoie pentru asigurarea securității alimentare, fără a perturba piețele țărilor din proximitate;

2.

debirocratizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), astfel încât fermierii din țările care realizează deja lucrări agricole prietenoase cu mediul să poată beneficia de alocări financiare suplimentare fără impunerea unor noi condiții și cerințe. Practic, solicităm flexibilizarea aplicării PAC pentru a putea ține cont de condițiile specifice ale statelor membre. Comunicarea Comisiei prevede explicit simplificarea politicii agricole comune în sensul reducerii sarcinilor administrative, pentru adaptarea la cerințele specificului național. Propunerea de a recompensa practicile existente fără impunerea de condiții suplimentare răspunde acestui obiectiv de reglementare proporțională și eficientă;

3.

identificarea a noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice. În caz contrar, vor exista efecte asupra securității alimentare în ceea ce privește raportul dintre calitatea produselor și prețurile acestora. Comunicarea promovează utilizarea unui cadru bugetar mai flexibil și integrat, care să permită sprijinirea dublului obiectiv verde și competitiv. Propunerea de a susține cerințele de mediu și din surse externe PAC se aliniază principiului de coerență între politici și de maximizare a impactului fondurilor europene;

4.

politica agricolă comună se schimbă radical la fiecare 7 ani, aspect care provoacă mari probleme administrațiilor naționale și fermierilor; considerăm că ar trebui să se țină cont de lecțiile învățate, iar modificările să apară doar la nivelul acelor componente ale politicii care nu și-au dovedit eficiența în a menține competitivitatea fermierilor europeni angajați în tranziția verde. Scopul principal primordial al politicii agricole comune este asigurarea securității alimentare, motiv pentru care este esențială identificarea unui echilibru între producția agricolă și ambițiile de mediu. Comisia admite că modificările frecvente și complexe afectează capacitatea de implementare și recomandă stabilitate și predictibilitate legislativă. Menținerea unei structuri stabile a PAC și limitarea modificărilor structurale doar la componentele ineficiente sprijină exact această recomandare, în special pentru domenii sensibile precum securitatea alimentară;

5.

creșterea puterii de negociere a fermierilor la nivelul lanțului valoric agroalimentar: fermierii nu reușesc să negocieze prețuri de vânzare care să le acopere nici măcar cheltuielile de producție, riscând astfel falimentul. Solicităm identificarea unor instrumente de criză care să diminueze acest risc prin reglarea pieței față de prețul listat la nivel de bursă, cu diferențe de aproximativ 20-30 euro/tonă, comparativ cu actuala perioadă în care diferențele ajung chiar și la 70 euro/tonă. Comunicarea promovează corectarea dezechilibrelor de reglementare și protejarea sectoarelor vulnerabile. Propunerea de a introduce instrumente care să diminueze decalajele de preț este în concordanță cu obiectivul de asigurare a funcționării echitabile a pieței interne;

6.

condiționarea socială riscă să lase loc de interpretări și abuzuri, rezultând pierderea de subvenții ale politicii agricole comune de către fermieri. Condiționalitatea socială reprezintă un mecanism de control recent introdus și în România nu a beneficiat de o perioadă de tranziție, devenind obligatoriu de la 1.01.2025. Solicităm posibilitatea oferirii unei derogări până în anul 2027, fără efecte asupra obținerii subvențiilor de către fermieri - această perioadă va avea rolul de a evalua impactul acestei reglementări PAC, fără să afecteze accesul fermierilor la schemele de plată; în cazul în care se impune această măsură drastică, aceasta să își realizeze efectele în viitoarea PAC. Comisia evidențiază riscul suprareglementării și necesitatea aplicării proporționale și eficiente a normelor, în cooperare cu statele membre. Instituirea unei perioade de tranziție până în 2027 este justificată în vederea evaluării efectelor sociale și economice ale noilor condiționalități;

7.

sprijinirea din politica agricolă comună sau prin intermediul altor mecanisme de finanțare a infrastructurii principale și secundare de îmbunătățiri funciare (irigații și desecare-drenaj) în scopul oferirii unei siguranțe alimentare a spațiului comunitar, firește, prin optimizarea și eficiența utilizării acestei resurse extrem de importante, apa. Comunicarea Comisiei promovează direcționarea bugetului Uniunii Europene către investiții strategice care consolidează reziliența economică și sprijină tranziția verde. Infrastructura agricolă de bază, precum irigațiile și sistemele de drenaj, se înscrie în mod direct în această orientare;

8.

sectorul agricol și forestier nu trebuie să fie copleșit de costurile inutile de conformitate și de complexitatea reglementărilor. În acest sens, membrii Comisiei solicită scutirea de obligațiile de raportare ESG pentru fermierii și cooperativele agricole care respectă deja politica agricolă comună (PAC) prin standarde stricte de mediu și de durabilitate, fiind injust să se impună cerințe suplimentare de raportare acestor entități. Exceptarea fermierilor și a cooperativelor agricole care respectă PAC ar reduce sarcina birocratică, permițându-le fermierilor să se concentreze asupra activităților lor de bază, contribuind în același timp la obiectivele de durabilitate ale UE;

9.

simplificarea raportării ESG. Membrii Comisiei solicită scutirea fermierilor și cooperativelor agricole care respectă PAC de obligațiile suplimentare de raportare ESG, având în vedere standardele stricte de mediu și durabilitate deja impuse de PAC. Această măsură ar reduce sarcina administrativă și ar permite fermierilor să se concentreze pe activitățile de bază, contribuind totodată la obiectivele de durabilitate ale UE;

10.

Regulamentul EUDR: se consideră necesară includerea Regulamentului EUDR în pachetul de simplificare, având în vedere legătura strânsă cu alte reglementări (CSRD, CS3D, taxonomie), cu scopul de a evita suprapunerile și pentru a asigura o implementare coerentă. În acest sens se propune introducerea unei categorii de „risc nesemnificativ“ pentru IMM-uri, pentru a reduce cerințele de raportare și costurile, aliniindu-se la obiectivele Uniunii Europene de a ușura povara acestora;

11.

interzicerea utilizării datelor în scopuri comerciale. Membrii Comisiei solicită ca pachetul privind simplificarea procedurilor de raportare durabilă să stabilească criterii clare pentru prelucrarea datelor, asigurându-se că informațiile sensibile sunt partajate numai atunci când este strict necesar în scopuri de raportare și de conformitate. În plus, se recomandă dezvoltarea de instrumente digitale și formare pentru a ajuta IMM-urile să răspundă cerințelor ESG, iar acest lucru să fie inclus în acest pachet de simplificare. De asemenea, este esențial să se stabilească standarde clare de securitate a datelor și să se asigure că datele colectate sunt utilizate exclusiv în scopuri de raportare și conformitate, fără a fi exploatate în scopuri comerciale;

12.

clauze în oglindă: în contextul acordurilor comerciale semnate sau în curs de negociere de către Uniunea Europeană cu țări terțe este esențial să se asigure protejarea pieței comune europene, garantând condiții de concurență echitabile pentru agricultura și silvicultura europeană, implicit din România. Subliniem importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru agricultura și silvicultura europeană, implicit din România. În conformitate cu obiectivele mai largi de sustenabilitate ale UE solicităm ca criteriile de sustenabilitate și ESG pentru mărfurile agricole importate să se alinieze la standardele PAC. Acest lucru ar preveni o situație în care fermierii europeni se confruntă cu un peisaj concurențial inegal, mărfurile importate neîndeplinind aceleași standarde de durabilitate ca produsele europene. De asemenea, solicităm instituirea unor mecanisme de control eficiente pentru a asigura respectarea acestor standarde de către producătorii din țările terțe, în cadrul acordurilor comerciale, pentru a menține un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a producătorilor din UE.

Articolul 2

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 28 aprilie 2025, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .