Ordinul nr. 425/2025
pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Modifică 1
- Ordinul nr. 1120/2024 26 iulie 2024 (prevederi anume) privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferență pentru…
Are ca temei 1
- Ordinul nr. 1120/2024 26 iulie 2024 (prevederi anume) privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferență pentru…
Având în vedere Referatul Direcției generale politici energetice nr. 250.415 din 25.04.2025 și al Direcției generale investiții nr. 234.807 din 25.04.2025 privind aprobarea modificării și completării
Anexei la Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024
privind aprobarea Schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare,
în temeiul
art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 318/2024
privind aprobarea cadrului general pentru implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferență pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon și al
art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021
privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul energiei emite prezentul ordin.
Articolul I
Anexa la
Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024
privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat
sub formă de contracte pentru diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 5 august 2024, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1.
La
articolul 1 alineatul (6), după litera g)
se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins:
h)
respectarea principiului «a nu prejudicia în mod semnificativ (DNSH)» prevăzut la art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.
2.
La
articolul 1, după alineatul (7)
se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:
(8)
Pe durata întregului ciclu de viață a capacității de producție de energie electrică din surse regenerabile eoliene și solare se are în vedere conformarea cu orientările tehnice prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de «a nu prejudicia în mod semnificativ», în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01) și cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852.
3.
Articolul 4
se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 4
Beneficiari
Prezenta schemă CfD se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor mari, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, constituite în conformitate cu legislația relevantă a statului membru în care sunt înființate, care au ca activitate principală sau secundară, așa cum este înregistrată în statutul societății, activitatea legată de producția de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: «Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat», clasa CAEN 3512 - Producția de energie electrică din resurse regenerabile. Instituțiile financiare și de credit nu pot fi beneficiarii direcți ai ajutorului de stat în cadrul acestei scheme CfD, ceea ce înseamnă în mod specific că aceste instituții nu pot fi entitatea care încheie contractul CfD.
4.
La
articolul 5, litera b)
se modifică și va avea următorul cuprins:
b)
solicitantul are ca activitate principală sau secundară, înscrisă în statutul societății, producția de energie electrică. În cazul în care solicitantul este o societate românească, obiectul principal de activitate sau obiectul secundar trebuie să corespundă diviziunii 35: «Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat», clasa CAEN 3512 - Producția de energie electrică din resurse regenerabile;
5.
La
articolul 7, alineatul (6)
se abrogă.
6.
După articolul 7
se introduce un nou articol, art. 7^1, cu următorul cuprins:
Articolul 7^1
Documente justificative DNSH
Pentru respectarea principiului DNSH, beneficiarul depune o declarație pe propria răspundere și un chestionar de autoevaluare în conformitate cu modelul din anexa care face parte integrantă din prezenta schemă de ajutor de stat.
7.
La
articolul 19, alineatul (2)
se abrogă.
8.
După articolul 26
se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în
anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul II
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, beneficiarii contractelor pentru diferență (CfD) din cadrul primei licitații CfD depun contrapărții CfD o declarație pe propria răspundere privind respectarea principiului „a nu prejudicia în mod semnificativ (DNSH)“ și un chestionar de autoevaluare, în conformitate cu prevederile art. 7^1 din
Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024
privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat
sub formă de contracte pentru diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezentul ordin.
Articolul III
În termen de 30 de zile de la transmiterea contractului CfD de către contrapartea CfD, beneficiarii CfD din cadrul celei de-a doua licitații CfD depun contrapărții CfD o declarație pe propria răspundere privind respectarea principiului DNSH și un chestionar de autoevaluare, în conformitate cu prevederile art. 7^1 din
Ordinul ministrului energiei nr. 1.120/2024
privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat
sub formă de contracte pentru diferență pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezentul ordin.
Articolul IV
Ministerul Energiei și operatorul schemei CfD - Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „TRANSELECTRICA - S.A.“ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul V
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Ministerului Energiei, https://energie.gov.ro/, în cadrul secțiunii dedicate contractului pentru diferență.
Articolul VI
Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul energiei, Sebastian-Ioan Burduja București, 30 aprilie 2025. Nr. 425.
Anexa (Anexa la
schemă )
Model
DECLARAȚIE
privind respectarea principiului DNSH
Subsemnatul <nume, prenume>, posesor al CI seria <seria> nr. <nr.>, eliberată de <organismul emitent>, CNP <CNP>/pașaportului nr. <nr.>, eliberat de <organismul emitent>, în calitate de reprezentant legal al <denumire beneficiar>, cunoscând că declararea necorespunzătoare a adevărului, inclusiv prin omisiune, constituie infracțiune și este pedepsită de legea penală, declar pe propria răspundere că:
1.
Proiectul <denumire proiect>, aferent schemei CfD, respectă în integralitate principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01) și cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852), pe durata întregului ciclu de viață al investiției propuse în cadrul acesteia, în special luând în considerare etapele de implementare/execuție, operare și scoatere din uz a investiției.
2.
Astfel, proiectul <denumire proiect> nu prejudiciază în mod semnificativ pe durata întregului ciclu de viață al investiției niciunul dintre cele 6 obiective de mediu, prin raportare la prevederile art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, respectiv:
a)
atenuarea schimbărilor climatice;
b)
adaptarea la schimbările climatice;
c)
utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine;
d)
tranziția către o economie circulară;
e)
prevenirea și controlul poluării;
f)
protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.
3.
Autoevaluarea ofertei din punctul de vedere al respectării principiului DNSH pentru proiectul <denumire proiect> din
anexa
care face parte integrantă din prezenta declarație este realizată în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01) și cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).
4.
Autoevaluarea proiectului <denumire proiect> din
anexa
la prezenta declarație cuprinde date și informații corecte, reale și conforme cu documentația ofertei din fazele de proiectare (SF/DALI, PTh, DTAC), precum și cu măsurile ce vor fi luate pe perioada de implementare/execuție, operare și scoatere din uz a acesteia.
5.
În cadrul procedurilor de achiziție pentru fazele de proiectare este inclusă obligația proiectantului de a trata și de a asigura în mod corespunzător conformitatea investiției cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01) și cu Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).
6.
În cadrul procedurilor de achiziție pentru furnizarea echipamentelor/instalațiilor și execuția lucrărilor este inclusă obligația beneficiarului de a respecta măsurile stabilite în fazele de proiectare și de a asigura în mod corespunzător conformitatea investiției cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în linie cu autoevaluarea anexată la prezenta declarație.
7.
Pe perioada de operare și la finalul ciclului de viață al investiției se asigură în mod corespunzător conformitatea investiției cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH - „Do No Significant Harm“), în conformitate cu autoevaluarea din
anexa
la prezenta declarație.
8.
Pentru a asigura că proiectul <denumire proiect> respectă Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01), declar faptul că acesta exclude producerea de energie electrică în vederea consumului propriu, în cazul următoarei liste de activități:
a)
activitățile legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval*1); *1) Cu excepția proiectelor care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
b)
activitățile din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante*2); *2) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință sunt stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
c)
activitățile legate de depozite de deșeuri, incineratoare*3) și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor*4); și *3) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații destinate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalații existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
*4) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
d)
activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.
Atașez la prezenta declarație autoevaluarea proiectului din punctul de vedere al respectării principiului DNSH pentru proiectul <denumire proiect> din
Anexa
la prezenta declarație.
Confirm, de asemenea, că afirmațiile din această declarație (inclusiv din anexa la aceasta) sunt adevărate și că informațiile incluse în aceasta sunt corecte.
Reprezentant legal al beneficiarului
Numele și prenumele ................
Data ..............
Semnătura ...........
Anexa la declarație
AUTOEVALUAREA
privind respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“
(DNSH) pentru proiectul (Se va menționa denumirea.)
NOTĂ: Explicațiile din parantezele pătrate pot fi șterse la momentul completării analizei.
Descrierea pe scurt a proiectului
(Se vor prezenta pe scurt: locația proiectului, descrierea investiției propuse, capacitatea instalată.)
- Partea 1 a listei de verificare -
[În cadrul părții 1 a listei se vor filtra cele șase obiective de mediu pentru a le identifica pe cele care necesită o evaluare de fond (prevăzută în partea a 2-a a listei). În cazul în care se răspunde cu DA pentru un obiectiv de mediu în partea 1 a listei, respectivul obiectiv de mediu va parcurge evaluarea de fond din partea a 2-a a listei. În cazul în care se răspunde cu NU pentru un obiectiv de mediu în partea 1 a listei, acel obiectiv de mediu nu va mai parcurge evaluarea din partea a 2-a a listei de verificare.
Vă rugăm să indicați care dintre obiectivele de mediu de mai jos necesită o evaluare de fond a măsurii conform principiului DNSH.
Da
Nu
Justificare în cazul selectării răspunsului „Nu“
Atenuarea schimbărilor climatice
X
Cerințe: Beneficiarul va justifica faptul că proiectul respectă principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, contribuind cu un coeficient de 100% pentru acest obiectiv (a se vedea Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
Adaptarea la schimbările climatice
X
Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine
X
Economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora
X
Prevenirea și controlul poluării aerului, apei sau solului
X
Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
X
- Partea a 2-a a listei de verificare -
(Beneficiarul trebuie să furnizeze o evaluare de fond a proiectului/ofertei conform principiului DNSH, în cazul obiectivelor de mediu care necesită efectuarea acestei evaluări.
Astfel, beneficiarul va răspunde la întrebările de mai jos pentru acele obiective de mediu identificate în partea 1 ca necesitând o evaluare de fond, ținând seama de cerințele de examinare prevăzute în coloana privind evaluarea de fond de mai jos, făcând totodată referire la documentația tehnico-economică, avizele și acordurile obținute/care vor fi obținute pentru proiectul/oferta depusă.)
Întrebări
Nu
Evaluarea de fond
Adaptarea la schimbările climatice:
Se preconizează că măsura va duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului viitor preconizat asupra măsurii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor?
X
Cerințe:
În cadrul acestei secțiuni, beneficiarul trebuie să justifice și să probeze, prin raportare la studiul de fezabilitate, avize, alte documente relevante, faptul că s-a realizat o evaluare a riscurilor climatice și a altor vulnerabilități identificate și că se va pune în aplicare orice soluție de adaptare necesară în cazul investițiilor propuse.
I. În primul rând, se va justifica faptul că s-a realizat o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității, utilizând proiecții climatice în cadrul unei serii de scenarii viitoare, în concordanță cu durata de viață preconizată a construcțiilor/instalațiilor, în cazul de față, de 20 de ani.
Etapele privind evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității sunt următoarele:
1. În principal, pe baza riscurilor enumerate în apendicele A: clasificarea pericolelor legate de climă la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, se vor identifica acele riscuri climatice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată.
În cadrul analizei, riscurile climatice și vulnerabilitățile sunt evaluate și structurate în funcție de probabilitatea și intensitatea impactului.
Conform notei de subsol din Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139, lista pericolelor legate de climă din tabelul prevăzut la apendicele A secțiunea II nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.
2. În cazul în care evaluarea activității, de la punctul 1, arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice, se realizează o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă.
Această evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității trebuie să fie proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia. Având în vedere că durata de viață estimată a construcțiilor/instalațiilor este mai mare de 10 ani, evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității.
Observație: scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP - Representative Concentration Pathway) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC - The Intergovernmental Panel on Climate Change)*1), și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.
Aceste traiectorii descriu diferite scenarii climatice viitoare, toate fiind considerate posibile în funcție de volumul de gaze cu efect de seră (GES) din anii următori.
Proiecțiile climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă și evaluarea impactului trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*3) sau cu plată.
II. Concluziile evaluării riscurilor climatice și a vulnerabilității trebuie să fie incluse în modul de concepere a proiectului de investiții, în documentație fiind prevăzute soluții de adaptare pentru a reduce riscurile fizice materiale legate de climă, aspect care trebuie argumentat de beneficiar. Spre exemplu, în cadrul documentației tehnico-economice sunt prevăzute măsuri speciale pentru creșterea rezistenței componentelor constructive ale investițiilor la schimbările climatice și la alte vulnerabilități.
În ceea ce privește soluțiile de adaptare se au în vedere următoarele etape:
1. realizarea unei evaluări a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat;
2. punerea în aplicare a soluțiilor fizice și nefizice („soluții de adaptare“) identificate, care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice semnificative pentru activitatea economică respectivă;
3. beneficiarul trebuie să mai justifice/confirme faptul că soluțiile de adaptare puse în aplicare pentru prezentul/prezenta proiect/ofertă nu afectează în mod negativ eforturile de adaptare sau nivelul de reziliență la riscurile fizice legate de climă a altor persoane, a naturii, a altor active și/sau a altor activități economice și că acestea sunt în concordanță cu planurile și strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice de la nivel local, zonal, regional sau național.
(Beneficiarul va menționa, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine:
Se preconizează că măsura va fi nocivă pentru:
a) starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane; sau
b) starea ecologică bună a apelor marine?
X
Cerințe:
În cadrul acestei secțiuni, beneficiarul trebuie să justifice și să probeze faptul că pentru proiect s-a demarat procesul de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, transpusă în legislația națională prin
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Beneficiarul, prin raportare la documentele de reglementare pentru protecția mediului, va justifica în cadrul acestei secțiuni dacă proiectul intră sub incidența prevederilor
art. 48
și
54 din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, după caz [a se vedea
art. 8 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 ], prin care s-au transpus în dreptul intern prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, cu modificările ulterioare.
De asemenea, prin raportare la documentele de reglementare pentru protecția mediului, va clarifica dacă proiectul intră sub incidența Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării, transpuse în legislația națională prin
Hotărârea Guvernului nr. 53/2009
pentru aprobarea
Planului național
de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare, și
Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 621/2014
privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.
Dacă este cazul, beneficiarul va confirma faptul că va pune în aplicare condițiile stabilite de autoritățile competente de reglementare, în actul final de reglementare pentru protecția mediului, în avizul de gospodărire a apelor și în declarația pe propria răspundere.
Beneficiarul justifică și confirmă faptul că proiectul nu implică riscuri de degradare a mediului legate de păstrarea calității apei sau de accentuarea deficitului de apă, în concordanță cu prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nefiind afectate starea bună a apelor de suprafață și subterane și nici potențialul ecologic bun al acestora, așa cum sunt definite în art. 2 pct. 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852 („Taxonomy Regulation“), conform cerințelor din apendicele B la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2021/2.139.
Pentru etapa de execuție a lucrărilor se vor menționa condițiile impuse prin documentația de achiziții constructorilor, astfel încât să se excludă orice posibilitate de apariție a unor efecte negative asupra factorilor de mediu și, în special, asupra apei, solului și subsolului, aerului.
(Beneficiarul va menționa, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
Tranziția către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora
Se preconizează că măsura:
a) va duce la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, cu excepția incinerării deșeurilor periculoase nereciclabile; sau
b) va duce la ineficiențe semnificative în utilizarea directă sau indirectă a oricăror resurse naturale*4) în orice etapă a ciclului său de viață, care nu sunt reduse la minimum prin măsuri adecvate*5); sau
c) va cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului în ceea ce privește economia circular*6)?
X
Cerințe:
În cadrul acestei secțiuni, beneficiarul va menționa cum va aborda cerințele tranziției către o economie circulară, la momentul elaborării documentațiilor tehnico-economice și a documentațiilor de achiziții, la momentul realizării lucrărilor de construcție/montaj, în etapa de operare și de dezafectare (la finalul perioadei de viață a acestor investiții).
• La momentul elaborării documentațiilor tehnico-economice și a documentațiilor de achiziții, beneficiarul se va asigura de următoarele aspecte:
- Beneficiarul va evalua disponibilitatea și, acolo unde este posibil, se vor achiziționa și utiliza echipamente și componente cu durabilitate și reciclabilitate ridicate, care pot fi demontate și pregătite pentru reciclare în mod facil. Astfel, se urmărește ca investițiile să fie conforme cu principiile produselor durabile și cu ierarhia deșeurilor, acordându-se prioritate prevenirii generării de deșeuri și, de asemenea, să se asigure de faptul că activele sunt durabile și că pot utilizate în mod eficient - a se vedea anexa II la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
- Gestionarea deșeurilor rezultate se va realiza în linie cu obiectivele de reducere a cantităților de deșeuri generate și de maximizare a reutilizării și reciclării, respectiv în linie cu obiectivele din cadrul general de gestionare a deșeurilor la nivel național -
Planul național
de gestionare a deșeurilor (elaborat în baza art. 28 al Directivei 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cu modificările ulterioare, și aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 942/2017 ) - a se vedea anexa II la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative“ (2021/C58/01).
- Deșeurile de echipamente electrice și electronice vor fi gestionate în conformitate cu Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), transpusă în legislația națională prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015
privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 127/2024 , cu completările ulterioare.
- În ceea ce privește deșeurile recuperabile rezultate pe perioada executării lucrărilor de construire/montaj (inclusiv pregătirea terenului: dezmembrări, dezafectări) se va solicita constructorilor să se asigure ca cel puțin 70% (în greutate) din deșeurile nepericuloase rezultate din construcții/montaj și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 - pământ și pietriș, altele decât cele vizate la rubrica 17 05 03 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei, preluată în
Hotărârea Guvernului nr. 856/2002
privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare) și generate pe șantier să fie pregătite, respectiv sortate pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări - a se vedea art. 11 din Directiva-cadru privind deșeurile.
- Beneficiarul se va asigura că prevede condiții care să asigure colectarea separată eficace și eficientă a deșeurilor la sursă și trimiterea fracțiunilor separate la sursă în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.
- Sortarea deșeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija constructorului. Constructorul va limita generarea de deșeuri în procesele legate de construire și dezafectare, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, va lua în considerare cele mai bune tehnici disponibile și va dezafecta/sorta deșeurile în mod selectiv.
[Observație: Includerea prevederilor în documentațiile de achiziții va face obiectul unor raportări în perioada de implementare a proiectului de investiții.]
• La momentul realizării lucrărilor de construcție/montaj
- În conformitate cu reglementările în vigoare, deșeurile rezultate vor fi colectate selectiv în funcție de caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori economici autorizați în scopul valorificării lor. Se vor încheia contracte cu societăți autorizate ce vor asigura eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deșeuri generate. Toate deșeurile generate în urma proiectelor de investiții, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafețe special amenajate în acest sens.
- Angajații constructorului vor fi instruiți cu privire la manipularea deșeurilor, precum și la modul de sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deșeu.
(Observație: Prevederile de mai sus vor face subiectul raportărilor din perioada de implementare a proiectului de investiții.)
• În etapa de operare și de dezafectare (la finalul perioadei de viață a acestor investiții)
Deșeurile rezultate din activitățile de întreținere (legate în primul rând de reparațiile curente) și dezafectare vor fi gestionate similar cu deșeurile generate în perioada de construcție/montaj.
(Beneficiarul va menționa, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
Prevenirea și controlul poluării
Se preconizează că măsura va duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol?
X
Cerințe:
În cadrul secțiunii, beneficiarul va prezenta măsurile pe care le va lua în vederea prevenirii și controlului poluării aerului (inclusiv zgomot și vibrații), apei, solului și subsolului, în etapele de construcție/montaj a/al capacităților/instalațiilor, în etapa de operare (de exemplu, capacitățile/ instalațiile ce folosesc energie eoliană vor fi astfel amplasate și operate încât să nu se înregistreze efecte semnificative asupra receptorilor sensibili) și de dezafectare.
Beneficiarii pot clarifica dacă, în conformitate cu prevederile Deciziei 2000/532/CE a Comisiei, preluată în legislația națională prin
Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 , cu completările ulterioare, se consideră că lucrările de execuție nu presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substanțelor toxice și periculoase.
Beneficiarii vor prezenta inclusiv condițiile/criteriile care se vor regăsi în documentațiile de achiziții în legătură cu prevenirea și controlul poluării aerului (inclusiv zgomot și vibrații), apei, solului și subsolului pentru etapa de construcție/montaj a/al capacităților/instalațiilor și eventual de operare, după caz.
(Beneficiarul va menționa, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.)
Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor:
Se preconizează că măsura va fi:
a) nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună*7) și reziliența ecosistemelor; sau
b) nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune?
X
Cerințe:
În cadrul acestei secțiuni, beneficiarul trebuie să justifice și să probeze prin documente relevante faptul că pentru proiect s-a demarat procesul de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, transpusă în legislația națională prin
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
După caz, beneficiarul va prezenta și va proba dacă, drept urmare a parcurgerii etapelor procesului de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecția mediului a preconizat vreun efect semnificativ asupra acestui obiectiv de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, respectiv dacă proiectele se supun sau nu se supun evaluării adecvate de mediu.
În cazul în care investițiile aferente prezentei măsuri sunt localizate în cadrul unor zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora (inclusiv rețeaua de arii protejate Natura 2000, siturile naturale înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate etc.), beneficiarul va prezenta situația și va anexa evaluarea adecvată de mediu, în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, iar pe baza concluziilor acestei evaluări adecvate beneficiarul va confirma faptul că va implementa măsurile necesare de atenuare a efectelor investițiilor asupra acestui obiectiv de mediu.
Beneficiarul trebuie să probeze cele declarate mai sus prin următoarele documente, după caz:
- actul final de reglementare pentru protecția mediului;
- studiu de evaluare adecvată (unde va fi cazul).
De asemenea, beneficiarul va justifica și va proba faptul că investițiile proiectului nu vor afecta:
a) terenuri arabile și terenuri cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului și al biodiversității subterane;
b) terenuri care să fie recunoscute că au o valoare ridicată a biodiversității și terenuri care servesc drept habitat al speciilor pe cale de dispariție (floră și faună); și
c) terenuri forestiere (acoperite sau nu de copaci), alte terenuri împădurite sau terenuri care sunt acoperite parțial sau în întregime sau destinate să fie acoperite de copaci, chiar dacă acești copaci nu au atins încă dimensiunea și acoperirea necesare pentru a fi clasificați ca păduri sau alte terenuri împădurite, astfel cum sunt definite în conformitate cu definiția FAO a pădurii.
Beneficiarul trebuie să probeze cele declarate mai sus prin următoarele documente, după caz:
• Cu referire la protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor:
- actul final de reglementare pentru protecția mediului;
- studiu de evaluare adecvată (unde va fi cazul).
• Cu referire la interdicția de afectare a terenurilor arabile și a terenurilor cultivate cu un nivel moderat până la ridicat al fertilității solului:
- dovada că terenul este amplasat în intravilan și nu este utilizat în scop agricol;
sau
- dovada că terenul este localizat în extravilan, dar nu este inclus în circuitul agricol;
sau
- în cazul în care terenul este localizat în extravilan și este inclus și în circuitul agricol, se va dovedi că respectivul teren este degradat din punctul de vedere al caracteristicilor pedologice sau că cel puțin nu prezintă o fertilitate de un nivel moderat până la ridicat;
- declarație pe propria răspundere.
• Cu referire la interdicția de afectare a terenurile forestiere:
- dovada că terenul nu este inclus în fondul forestier;
- declarație pe propria răspundere.
[Dovezile pot consta în orice fel de documente emise de instituțiile abilitate, spre exemplu: înscrisuri din extrasele de carte funciară, avize, adeverințe, studii pedologice etc.]
[Beneficiarul va menționa, prin raportare la întrebarea din partea a doua a listei, concluzia evaluării de fond a ofertei/proiectului pentru acest obiectiv de mediu.]
*1) IPCC este organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice.
*2) Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), https://www.ipcc.ch/reports/.
*3) De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.
*4) Resursele naturale includ energia, materialele, metalele, apa, biomasa, aerul și solul.
*5) De exemplu, ineficiențele pot fi reduse la minimum prin creșterea semnificativă a durabilității, a posibilității de a repara, a potențialului de actualizare și de reutilizare a produselor sau prin reducerea semnificativă a resurselor prin proiectare și prin materialele alese, prin facilitarea schimbării destinației, a dezasamblării și a deconstrucției, în special pentru a reduce utilizarea materialelor de construcții și a promova reutilizarea materialelor de construcții. La aceasta se adaugă tranziția către modele de afaceri de tip „produs ca serviciu“ și către lanțuri valorice circulare, cu scopul de a menține produsele, componentele și materialele la nivelul lor cel mai ridicat de utilitate și valoare pentru cât mai mult timp posibil. De asemenea, aceasta cuprinde o reducere semnificativă a conținutului de substanțe periculoase din materiale și produse, inclusiv prin înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Aceasta include totodată reducerea semnificativă a deșeurilor alimentare în producția, prelucrarea, fabricarea sau distribuția produselor alimentare.
*6) Pentru mai multe informații privind obiectivul economiei circulare a se vedea considerentul 27 din Regulamentul privind taxonomia.
*7) În conformitate cu art. 2 pct. 16 din Regulamentul privind taxonomia, „«condiție bună» înseamnă, în legătură cu un ecosistem, faptul că ecosistemul se află într-o condiție fizică, chimică și biologică bună sau are o calitate fizică, chimică și biologică bună, fiind capabil să se reproducă sau să se refacă singur, compoziția speciilor, structura ecosistemului și funcțiile ecologice nefiind afectate“.
------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.