Decizia nr. 520/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu și Alexandra Constanța Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, în Dosarul nr. 34.739/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.725D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 34.739/3/2018, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu și Alexandra Constanța Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, într-o cauză având ca obiect cereri privind acordarea unor măsuri reparatorii.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată, în esență, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

și în special dispozițiile

art. 1

și

2

din acest act normativ sunt contrare

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5) ,

art. 44 alin. (1)

și

(2) ,

art. 61 alin. (1) ,

art. 115 alin. (4)

și

(6) ,

art. 136 alin. (5)

și

art. 141 din Constituție . Astfel, susțin că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

a fost adoptată fără a fi solicitat avizul Consiliului Economic și Social, întrucât actul normativ antamează politicile financiare și fiscale ale statului. Arată că prevederile ordonanței de urgență criticate influențează valoarea despăgubirilor încasate de către foștii proprietari sau moștenitorii acestora ca urmare a restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, deci inclusiv dreptul de proprietate privată. Se aduce astfel atingere dispozițiilor

art. 2 alin. (1)

și

alin. (2) lit. b)

și

g) din Legea nr. 248/2013

privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

6.

Se mai arată că în procedura de adoptare a

Legii nr. 22/2020

pentru modificarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea

articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, prin care a fost modificat

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , s-a solicitat și s-a obținut avizul Consiliului Economic și Social.

7.

Autoarele excepției de neconstituționalitate invocă și cele statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 139 din 13 martie 2019 , referitor la necesitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social.

8.

În concluzie, autoarele excepției consideră că sunt încălcate prevederile

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție , coroborate cu cele ale

art. 2

și

5 din Legea nr. 248/2013 , precum și

art. 141 din Constituție .

9.

În continuare, autoarele excepției susțin că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (4)

și

(5)

coroborate cu cele ale

art. 61 alin. (1) , în condițiile în care aceasta modifică condițiile stabilite de Parlament prin

Legea nr. 22/2020

cu mai puțin de două luni în urmă. Este înfrânt astfel principiul constituțional al separării puterilor în stat și al stabilității legislative. În susținerea acestor critici este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 .

10.

Autoarele excepției arată și că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

s-a realizat cu încălcarea prevederilor

art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât nu a existat o situație extraordinară, care să justifice adoptarea de urgență a măsurilor impuse prin actul normativ criticat. În acest sens, arată că prin prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

s-au suspendat chiar prevederile

Legii nr. 22/2020

care încercau să atenueze/înlăture inechitățile existente și care asigurau un sistem de despăgubiri unitar între foștii proprietari. De asemenea, nu a existat o situație extraordinară, deoarece criteriile evidențiate în nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

au în vedere aceeași formă a grilelor notariale din anul 2013. Mai arată că întârzierea privind soluționarea unui dosar aflat pe rolul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, generată de intrarea în vigoare a

Legii nr. 22/2020 , este de doar 30-60 de zile, aceasta neputând reprezenta o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În sfârșit, arată că dorința de a preîntâmpina un posibil impact financiar negativ asupra bugetului de stat care ar putea apărea prin aplicarea unor posibile sancțiuni de către instanțele naționale și internaționale nu poate fi invocată ca argument de fapt pentru a motiva situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, aptă să impună adoptarea unei ordonanțe de urgență.

11.

În încheiere, autoarele excepției susțin că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

aduc atingere prevederilor

art. 44 alin. (1)

și

(2)

și ale

art. 136 alin. (5) din Constituție , întrucât determină o reducere de aproximativ 30% a despăgubirilor acordate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, afectând astfel dreptul de proprietate privată.

12.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autoarele excepției.

13.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020. Curtea reține că, în acord cu motivarea excepției, obiect al acesteia îl constituie și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , în ansamblul său.

17.

Potrivit dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , aplicarea prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

s-a suspendat, de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență până la data de 1 martie 2021, iar, pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri s-a făcut prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 .

18.

Prin

articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

a fost modificat, astfel: „Ordonanță de urgență pentru modificarea

alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , sub titulatura astfel modificată. De asemenea, prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021

a fost introdus un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins: „Art. 2^1. - La

articolul 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6)

Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.

19.

În opinia autoarelor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5)

privind statul român,

art. 44 alin. (1)

și

(2)

privind dreptul de proprietate privată,

art. 61 alin. (1)

referitor la rolul Parlamentului,

art. 115 alin. (4)

și

(6)

privind delegarea legislativă,

art. 136 alin. (5)

privind proprietatea și

art. 141

referitor la Consiliul Economic și Social.

20.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că acțiunea în care a fost invocată aceasta a avut drept obiect soluționarea cererii privind obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să soluționeze Dosarul nr. 29.889/CC, să valideze Dispoziția nr. 6.292 din 14 august 2006, emisă de Primăria Municipiului București, și să emită decizia de compensare prin puncte. Acțiunea a fost formulată la data de 18 octombrie 2018, iar prevederile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

au intrat în vigoare la data de 19 mai 2020.

21.

Prin dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, au fost abrogate prevederile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 .

22.

În legătură cu norma de drept substanțial referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite prin

Legea nr. 165/2013 , care constituie obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, paragraful 66, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , se referă la o situație juridică aflată în curs de desfășurare, căreia îi este incident principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel,

Legea nr. 165/2013

îl consacră și prin dispozițiile

art. 4 . În consecință, este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii.

23.

În speță, Curtea Constituțională reține că, în apel, prin Decizia civilă nr. 876A din 2 iunie 2022, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a apreciat că sunt incidente dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , așa cum au fost modificate prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021.

24.

Prin urmare, dat fiind faptul că prevederile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

nu mai sunt în vigoare și având în vedere că acestea nu au fost aplicabile și nu au produs efecte juridice în cauză (hotărârea judecătorească pronunțată în cauză, respectiv actele administrative emise nefiind întemeiate pe aceste dispoziții legale, care nu erau în vigoare la data pronunțării acestora), nu sunt incidente în prezenta cauză considerentele și soluția de principiu rezultată din

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

25.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , în ansamblul său, Curtea reține, că, în jurisprudența sa, a mai analizat acest act normativ prin prisma unor critici similare invocate și în prezenta cauză. Astfel, referitor la susținerile privind încălcarea prevederilor

art. 1 alin. (4) din Constituție , întrucât Guvernul ar fi legiferat în sens contrar voinței Parlamentului exprimate prin

Legea nr. 22/2020

pentru modificarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea

articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanțe de urgență a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituțională, atât timp cât respectă condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prevăzute de Constituție și detaliate în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, paragraful 38).

26.

În ceea privește critica raportată la prevederile

art. 115 alin. (4) din Constituție , Curtea a reținut că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere și necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Un asemenea scop implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgență, în vederea conservării stabilității economice a statului. Totodată, implicațiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale se pot constitui într-o situație extraordinară, în sensul

art. 115 alin. (4) din Constituție , în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 713 din 25 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, Curtea apreciază că reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în

art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 305 din 18 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, paragraful 30).

27.

În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile

art. 1 alin. (3) ,

(4)

și

(5)

și ale

art. 141 din Constituție

care nu au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din analizarea fișei procesului legislativ de adoptare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , Curtea constată că avizul Consiliului Economic și Social nu a fost solicitat și nu a fost primit.

28.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că neregularitățile existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituționalitatea legii/ordonanței, ci acestea trebuie integrate și invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragraful 129). Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea

art. 141 din Constituție

reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a

art. 141 din Constituție

sub aspectul modului de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ.

29.

Întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că nu poate fi realizat controlul de constituționalitate din perspectiva exclusivă a standardului de referință exprimat de prevederile

art. 141 din Constituție .

30.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru modificarea

alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Adriana Rodica Irina Voiculescu și Alexandra Constanța Maria Zamfirescu, prin mandatar Irina Rodica Voiculescu, în Dosarul nr. 34.739/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

2.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru modificarea

alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.