Hotărârea nr. 40/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în condiții de legalitate, egalitate și integritate.

2.

Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.161 din 9 mai 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.890F/2025.

3.

Se susține că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din

art. 5 alin. (1) , precum și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025 sunt neconstituționale, întrucât au fost adoptate fără a se motiva în preambulul actului normativ elementele care reclamau situația extraordinară, fiind astfel încălcate dispozițiile

art. 115 alin. (4) din Constituție , precum și cele ale

art. 1 alin. (5)

din Legea fundamentală prin raportare la

art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susținerea acestor aspecte contestatarul invocă jurisprudența Curții Constituționale.

4.

De asemenea, se arată că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din

art. 5 alin. (1) , precum și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

sunt neconstituționale, încălcând dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (3)

și

(5)

cu referire la Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), ale

art. 73 alin. (3) lit. a)

potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, ale

art. 147 alin. (4)

cu referire la

deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 ,

nr. 736 din 24 iulie 2012

și

nr. 150 din 12 martie 2020 , întrucât afectează principiul securității juridice în materie electorală.

5.

Totodată, contestatarul susține că prevederile menționate anterior aduc atingere dispozițiilor constituționale ale

art. 115 alin. (6) , fiind de natură să afecteze drepturile electorale ale cetățenilor, și indică jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

6.

Nu în ultimul rând, se apreciază că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din

art. 5 alin. (1) , precum și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

încalcă și prevederile

art. 53 din Constituție , întrucât ingerința nu este prevăzută de lege și nu se poate identifica scopul urmărit de legiuitor prin restrângerea dreptului de vot al cetățenilor care își exercită acest drept în străinătate. În susținerea argumentelor cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale menționate anterior invocă jurisprudența Curții Constituționale.

7.

Referitor la nelegalitatea sintagmei „a României“ cuprinse în dispozițiile art. 7 alin. (5) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025, se susține că acestea preiau prevederile

art. 5 alin. (1)

și ale

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 , care, în opinia autorului contestației, contravin dispozițiilor constituționale indicate anterior.

8.

În susținerea contestației formulate anexează o serie de înscrisuri.

9.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, contestația se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

10.

Având cuvântul pe fondul cauzei, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a contestației, apreciind, în esență, că Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 este un act administrativ cu caracter normativ, care poate fi atacat în contencios-administrativ la instanțele de judecată competente. Contestatarul are posibilitatea de a supune atenției instanțelor de judecată toate aspectele învederate în contestație, inclusiv excepția de neconstituționalitate cu care a sesizat în mod direct Curtea Constituțională.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea

Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

11.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale

art. 31 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025. În acest sens se reține că, potrivit

art. 146 lit. f) din Constituție , Curtea Constituțională are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. Această atribuție a Curții Constituționale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la

art. 38 din Legea nr. 47/1992 , respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. Având în vedere cele expuse, rezultă că prevederile

art. 146 lit. f) din Constituție

stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa (a se vedea, spre exemplu,

Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019,

paragrafele 22

și

23 ,

Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 11 februarie 2025,

paragraful 25 ).

12.

Cu titlu prealabil, Curtea observă că obiectul contestației privește o decizie adoptată de Biroul Electoral Central în temeiul dispozițiilor

art. 17 alin. (1) lit. a)

și

alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 370/2004 . Potrivit dispozițiilor anterior menționate, Biroul Electoral Central adoptă decizii pentru aplicarea unitară a

Legii nr. 370/2004 , care au caracter obligatoriu pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri și care se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet.

13.

Curtea reține că, astfel cum este formulată, contestația nu vizează înregistrarea sau respingerea înregistrării unei candidaturi ori a semnelor electorale și, în consecință, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile

art. 31 din Legea nr. 370/2004 , referitoare la termenele de depunere, de soluționare a contestației și la titularii dreptului de sesizare, ci cele ale

art. 3 din Legea nr. 370/2004 .

14.

Analizând contestația formulată, Curtea observă că autorul acesteia formulează două cereri indisolubil legate între ele: prima, de anulare în parte a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22 din 14 martie 2025, cu referire la sintagma „a României“ din cuprinsul prevederilor

art. 7 alin. (5) , iar a doua, de soluționare a sesizării de neconstituționalitate a sintagmei „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 7 ianuarie 2025, precum și a dispozițiilor

art. 7

din același act normativ.

15.

Totodată, Curtea reține că autorul sesizării nu invocă motive de nelegalitate care să conducă la anularea în parte a deciziei Biroului Electoral Central criticate, ci de neconstituționalitate a unora dintre prevederile cuprinse în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 , în baza cărora a fost adoptată decizia amintită anterior. În esență, contestatarul apreciază că prevederile contestate afectează dreptul de vot al cetățenilor aflați în străinătate la scrutinul privind alegerea Președintelui României în anul 2025.

16.

Analizând normele care reglementează desfășurarea procesului de vot în străinătate în raport cu criticile de neconstituționalitate intrinsecă invocate de contestatar, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor

art. 5 alin. (2)

și ale

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 , cetățenii au posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot în străinătate în cadrul scrutinului privind alegerea Președintelui României în anul 2025 timp de 3 zile, respectiv de vineri până duminică. Limitarea exercitării dreptului de vot în străinătate numai până la ora locală a României 21:00 este aplicabilă doar în ziua de duminică, iar în zilele de vineri și sâmbătă votarea se încheie la ora 21:00, ora locală.

17.

De asemenea, în vederea protejării dreptului la vot al persoanelor care își exercită acest drept în străinătate, legiuitorul a prevăzut că alegătorii care la ora 21:00 se află în sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot până la ora 23:59.

18.

Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile criticate nu limitează și nu afectează în nicio manieră posibilitatea cetățenilor aflați în străinătate de a-și exercita dreptul la vot în cadrul scrutinului privind alegerea Președintelui României în anul 2025, ci stabilesc un cadru juridic care să protejeze acest drept și să înlesnească exprimarea acestuia. Așadar, soluția legislativă criticată se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a prezenta vicii de natură să îi afecteze constituționalitatea.

19.

Referitor la critica extrinsecă potrivit căreia dispozițiile criticate au fost adoptate fără a se motiva în preambulul actului normativ elementele care reclamau situația extraordinară, Curtea constată că situația care a impus adoptarea reglementării criticate constituie o stare de fapt obiectivă, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, potrivit

art. 115 alin. (4) din Constituție .

20.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale

art. 115 alin. (6) , Curtea reține că nici această critică nu poate fi primită în condițiile în care s-a constatat că dispozițiile criticate reglementează măsuri tehnice de exprimare a dreptului de vot, fără a pune în discuție dreptul în sine.

21.

Nu în ultimul rând, așa cum a statuat Curtea Constituțională în

Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024, paragraful 38 , reglementarea sistemului electoral reprezintă un proces complex, care implică, prin natura sa, o permanentă adaptare la dinamica relațiilor sociale cu specific electoral. De aceea, în limitele trasate de

Legea fundamentală , este de competența exclusivă a legiuitorului să aprecieze asupra îmbunătățirii cadrului legislativ și să decidă asupra modalității de desfășurare a procesului de vot în străinătate.

22.

Pentru considerentele arătate, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al

art. 37 din Legea nr. 47/1992 , precum și al

art. 3 din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în condiții de legalitate, egalitate și integritate.

Definitivă.

Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

OPINIE CONCURENTĂ

În dezacord cu soluția de respingere ca neîntemeiată a contestației formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în condiții de legalitate, egalitate și integritate, considerăm că această contestație se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, pentru argumentele pe larg dezvoltate în opinia concurentă la

Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019 , precum și în opinia separată la

Hotărârea Curții Constituționale nr. 21 din 14 octombrie 2024 .

1.

În esență, în materia contenciosului electoral prezidențial Curtea Constituțională nu dispune de plenitudine de competență și nu poate soluționa, în ultimă instanță, orice contestație referitoare la operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României. Curtea Constituțională a României are doar competența atribuită prin

art. 146 lit. f) din Constituție

și dezvoltată în

art. 38 din Legea nr. 47/1992 , care este limitată la soluționarea contestațiilor referitoare la (ne)înregistrarea candidaturilor la funcția de Președinte al României și a celor cu privire la împiedicarea candidaților ori a partidelor sau formațiunilor politice de a-și desfășura campania electorală, precum și la (in)validarea rezultatelor alegerilor.

2.

Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 este un act administrativ cu valoare normativă, de aplicare unitară a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2025

și a

Legii nr. 370/2004 , care, conform cadrului normativ în vigoare confirmat implicit și prin

Decizia Curții Constituționale nr. 542/2023 , poate fi supus exclusiv unui control judiciar realizat de instanțele de contencios administrativ.

3.

Invocarea neconstituționalității unor dispoziții legale, prevăzute în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025

și în baza cărora a fost adoptată Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 ce face obiectul contestației, echivalează cu sesizarea jurisdicției constituționale de către o persoană fizică, în mod direct și fără medierea unei instanțe judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate, ceea ce implică nerespectarea procedurilor de sezină, precum și a garanțiilor procesuale referitoare la transparența procedurilor de contencios constituțional, publicitate ori citare, totodată fiind încălcat și dreptul la apărare al persoanelor vizate, ceea ce este inadmisibil din perspectiva regulilor de contencios constituțional în vigoare în prezent în România.