Hotărârea nr. 41/2025
privind sesizarea formulată de domnul A.C.S.
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Teodora Pop
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea sesizării formulate de domnul A.C.S. privind contestarea refuzului Meta Platforms Ireland de a pune în executare deciziile Biroului Electoral Central referitoare la eliminarea conținutului ilegal favorabil candidatului Nicușor Daniel Dan.
2.
Sesizarea a fost formulată de domnul A.C.S. la data de 17 mai 2025, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.523 din 19 mai 2025 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.050F/2025.
3.
În motivarea sesizării, domnul A.C.S. susține, în esență, că, începând cu data de 4 aprilie 2025 și până în prezent, au fost emise de către Biroul Electoral Central mai multe ordine de eliminare a conținutului ilegal pentru postări în favoarea candidatului Nicușor Daniel Dan ce contraveneau legislației electorale și care au fost postate pe platforme precum Facebook și Instagram, decizii printre care se numără și cele pronunțate în urma admiterii cererilor formulate de autorul prezentei sesizări.
4.
Se susține însă că, spre deosebire de platforma TikTok, care a dat curs majorității solicitărilor primite, platforma Meta Platforms Ireland Limited (denumită în continuare MPIL) nu a pus în executare aceste cereri adresate de Biroul Electoral Central.
5.
Este invocat în acest sens răspunsul MPIL la întrebarea adresată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (denumită în continuare ANCOM), cu privire la refuzul punerii în executare a deciziilor Biroului Electoral Central la care face referire autorul sesizării, corespondență înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 2.055C/BEC/P.R.2025/29.04.2025. În cuprinsul acesteia se arată, în esență, că sesizările primite din partea autorităților guvernamentale prin care se susține că un conținut încalcă legislația națională sunt analizate în raport cu politicile MPIL, iar, în condițiile în care se constată că respectivul conținut este în acord cu aceste politici, echipa juridică efectuează o analiză legală a validității procedurale și a fondului sesizării, conform legii aplicabile; dacă echipa juridică nu respinge solicitarea în urma acestei analize, are loc o evaluare a impactului informațiilor vizate asupra drepturilor omului pentru a stabili dacă solicitarea este compatibilă cu standardele internaționale privind drepturile omului. Referitor la solicitările primite de la Biroul Electoral Central la care face referire autorul prezentei sesizări se susține că MPIL a acționat cu promptitudine și că cererile în cauză se află încă în proces de evaluare, având în vedere sensul foarte larg pe care Biroul Electoral Central îl dă noțiunii de „actor politic“, interpretare care pare să depășească semnificativ sfera art. 3 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. S-a arătat prin același răspuns că, având în vedere că procesul electoral în România se află în plină desfășurare, MPIL a luat măsuri suplimentare pentru a realiza analizele necesare cu cea mai mare urgență, menținând, totodată, echilibrul necesar analizei implicațiilor legale contradictorii.
6.
Având în vedere aceste aspecte, autorul sesizării apreciază că MPIL refuză în mod expres punerea în executare a deciziilor Biroul Electoral Central, pentru aspecte ce pot face obiectul controlului exclusiv al instanțelor judecătorești. Se susține că un astfel de refuz este vădit ilicit și de rea-credință, fiind contrar prevederilor
art. 17 alin. (5)-(7)
coroborat cu
art. 11 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României.
7.
Se susține, de asemenea, că această conduită a MPIL contravine dezideratului unui proces electoral lipsit de manipulare digitală și finanțare netransparentă, deziderat afirmat de Curtea Constituțională prin
privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024.
8.
Se mai arată că MPIL a inițiat o serie de litigii prin care a solicitat anularea deciziilor Biroului Electoral Central, din categoria celor la care autorul sesizării face referire, dar că, potrivit informațiilor disponibile pe site-urile instanțelor judecătorești, doar o singură decizie a fost anulată.
9.
În ceea ce privește competența Curții Constituționale de a soluționa prezenta sesizare sunt invocate
Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 , paragrafele 22 și 23, și
Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024 , paragraful 25, precum și dispozițiile
art. 16
și
17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025
privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025.
10.
Se mai arată că MPIL nu poate fi angajată într-un litigiu de contencios administrativ în materie electorală, câtă vreme nu este autoritate publică în sensul dispozițiilor
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Se face referire la dispozițiile
art. 622
și
638 din Codul de procedură civilă , arătându-se că numai Biroul Electoral Central (nu și autorul prezentei sesizări) poate învesti executorul judecătoresc să pună în executare deciziile autorității publice anterior menționate. Pentru aceste motive se arată că, în lipsa unui remediu procesual disponibil pentru a constrânge MPIL la punerea în executare a deciziilor Biroului Electoral Central, Curtea Constituțională este chemată să vegheze la respectarea întregului proces electoral, inclusiv la asigurarea unei campanii electorale corecte și transparente.
11.
În ceea ce privește interesul procesual al autorului prezentei sesizări, acesta arată că are calitatea de membru al Partidului Oamenilor Tineri, partid care îl susține politic pe domnul George Simion la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, or, prin mesajele transmise pe platforma MPIL, electoratul poate fi influențat pentru a-l vota pe contracandidatul acestuia, domnul Nicușor Daniel Dan.
12.
Curtea Constituțională a informat public candidații, precum și orice persoană interesată, prin afișarea prezentei sesizări pe site-ul instituției, cu privire la sesizarea formulată și la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea acesteia.
13.
În temeiul dispozițiilor
art. 52 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, sesizarea se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosare.
14.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a sesizării, arătând că argumentele invocate de autorul acesteia excedează competenței Curții Constituționale.
CURTEA,
examinând sesizarea în raport cu prevederile
Constituției , ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
pentru alegerea președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:
15.
Potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. f) din Constituție , ale
art. 37 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale
art. 3 din Legea nr. 370/2004 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze sesizarea privind refuzul MPIL de a pune în executare deciziile Biroului Electoral Central referitoare la eliminarea conținutului ilegal favorabil candidatului Nicușor Daniel Dan.
16.
Examinând sesizarea, Curtea constată că, potrivit
art. 146 lit. f) din Constituție , are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, atribuție care nu se limitează numai la ipotezele reglementate la
art. 38 din Legea nr. 47/1992 , respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. Din contră, se constată că
art. 38 din Legea nr. 47/1992
nu exclude competența Curții Constituționale derivată din însuși textul
Constituției . Prin urmare, atribuția Curții Constituționale prevăzută de
art. 146 lit. f) din Constituție
implică o componentă expresă prevăzută de
art. 38 din Legea nr. 47/1992
și una implicită care intervine atunci când subiectele de drept interesate nu dispun de niciun alt remediu pentru corectarea unei pretinse situații de nerespectare a
(a se vedea
Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, paragraful 22). În aceleași coordonate, Curtea reține că dispozițiile
art. 3 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României îi conferă competența de a veghea la respectarea, în întreaga țară, a procedurii alegerilor prezidențiale și de a confirma rezultatele sufragiului.
17.
Curtea reține că prezenta sesizare vizează aspecte ce țin de regularitatea procedurii de alegere a Președintelui României din perspectiva egalității de șanse a competitorilor electorali, sub aspectul utilizării de către aceștia a platformelor online, ceea ce angajează competența generală a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii privind alegerea Președintelui României.
18.
Curtea constată că unul dintre principiile potrivit căruia se desfășoară campaniile electorale este principiul egalității de șanse a competitorilor electorali, potrivit căruia statul este obligat să adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de toți candidații care participă la alegerile prezidențiale și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor. De asemenea, Curtea reține că egalitatea de șanse trebuie evaluată și prin prisma comportamentului electoral al competitorilor în privința utilizării rețelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligență artificială și a finanțării campaniei electorale.
19.
În ceea ce privește susținerile autorului prezentei sesizări, Curtea reține că acestea se referă, în contextul respectării principiului egalității de șanse între competitorii electorali, la raporturile dintre Biroul Electoral Central, ANCOM și MPIL, respectiv la dreptul autorităților publice române anterior referite de a solicita MPIL, dar și altor platforme similare eliminarea conținutului anumitor mesaje ce vizează desfășurarea campaniilor electorale, prin aplicarea unor proceduri interne proprii de evaluare și sortare a datelor, atunci când acestea se referă la actori politici și contravin standardelor reglementate prin legislația electorală, respectiv
și
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2025
privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 17 ianuarie 2025. Totodată, criticile autorului prezentei sesizări vizează mijloacele juridice prin care Biroul Electoral Central poate solicita executarea silită a propriilor sale decizii.
20.
Curtea reține că asigurarea egalității de șanse a competitorilor electorali vizează, de principiu, sfera contenciosului electoral, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul
Legii nr. 370/2004 , însă aspectele particulare,
circumstanțiale și punctuale deduse judecății Curții Constituționale în prezenta cauză nu ridică probleme cu relevanță constituțională, ci determină angajarea diverselor forme ale răspunderii juridice.
21.
Răspunderea juridică specifică desfășurării activităților platformelor online, în contextul relevat de autorul sesizării, nu pune însă în discuție impedimente constituționale ale procedurii pentru alegerea Președintelui României.
22.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul
art. 146 lit. f) din Constituție , al
art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al
art. 37 din Legea nr. 47/1992 , precum și al
art. 3 din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge sesizarea formulată de domnul A.C.S.
Definitivă.
Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din 21 mai 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
OPINIE CONCURENTĂ
În acord cu soluția de respingere a sesizării formulate de domnul A.C.S. privind „constatarea caracterului ilicit al refuzului Meta Platforms Ireland de a pune în executare deciziile Biroului Electoral Central privind eliminarea conținutului ilegal favorabil candidatului Nicușor Daniel Dan și (...) obligarea Meta la punerea în executare de îndată a deciziilor Biroului Electoral Central“, considerăm că motivarea ar fi trebuit să fie în sensul argumentării inadmisibilității de principiu a sesizării.
Astfel, prezenta hotărâre se întemeiază pe prevederile
art. 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, și ale
art. 42 din Legea nr. 370/2004 .
Art. 38 din Legea nr. 47/1992
stabilește o competență limitată, de atribuire, pentru Curtea Constituțională în cadrul contenciosului electoral prezidențial, competență care nu include și punerea în executare a deciziilor adoptate de BEC. În același sens reiterăm și argumentele prezentate pe larg în opinia concurentă la
Hotărârea Curții Constituționale nr. 66/2019
și în opinia separată la
Hotărârea Curții Constituționale nr. 21/2024 .
Art. 42 din Legea nr. 370/2004
face distincție între „vegherea la corecta desfășurare a campaniei electorale“ [ alin. (1)] , care este dată în competența birourilor electorale județene și a Biroului Electoral Central, și împiedicarea unui competitor electoral „de a-și desfășura campania electorală“ [ alin. (6)] , aspect care revine în exclusivitate Curții Constituționale. Or, sesizarea din prezenta cauză nu viza împiedicarea desfășurării campaniei electorale a unui candidat, ci nepunerea în executare a unor decizii ale BEC. În plus, conform
art. 55 lit. m) din Legea nr. 370/2004 , pentru nerespectarea hotărârilor ori deciziilor adoptate de birourile electorale există sancțiuni contravenționale, Curtea Constituțională neputând asuma din oficiu rol de executor judecătoresc.
Pentru toate aceste motive, considerăm că sesizarea ar fi trebuit să fie respinsă ca inadmisibilă de plano.
Judecător, Elena-Simina Tănăsescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.