Decizia nr. 36/2025

Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București în Dosarul nr. 14.817/4/2020 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 38D/2021.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 41D/2021, nr. 65D/2021, nr. 66D/2021, nr. 105D/2021, nr. 107D/2021, nr. 134D/2021, nr. 135D/2021, nr. 137D/2021, nr. 168D/2021, nr. 194D/2021, nr. 440D/2021, nr. 489D/2021, nr. 492D/2021, nr. 495D/2021, nr. 496D/2021, nr. 497D/2021, nr. 538D/2021, nr. 563D/2021, nr. 564D/2021, nr. 619D/2021, nr. 629D/2021, nr. 690D/2021, nr. 692D/2021, nr. 729D/2021, nr. 730D/2021, nr. 799D/2021, nr. 800D/2021, nr. 801D/2021, nr. 813D/2021, nr. 818D/2021, nr. 829D/2021, nr. 864D/2021, nr. 881D/2021, nr. 882D/2021, nr. 913D/2021, nr. 927D/2021, nr. 958D/2021, nr. 959D/2021, nr. 961D/2021, nr. 987D/2021, nr. 989D/2021, nr. 1.094D/2021, nr.

1.096D/2021, nr. 1.113D/2021, nr. 1.138D/2021, nr. 1.162D/2021, nr. 1.163D/2021, nr. 1.164D/2021, nr. 1.165D/2021, nr. 1.194D/2021, nr. 1.221D/2021, nr. 1.222D/2021, nr. 1.223D/2021, nr. 1.347D/2021, nr. 1.349D/2021, nr. 1.361D/2021, nr. 1.395D/2021, nr. 1.412D/2021, nr. 1.418D/2021, nr. 1.472D/2021, nr. 1.489D/2021, nr. 1.490D/2021, nr. 1.502D/2021, nr. 1.524D/2021, nr. 1.538D/2021, nr. 1.549D/2021, nr. 1.550D/2021, nr. 1.555D/2021, nr. 1.556D/2021, nr. 1.602D/2021, nr. 1.606D/2021, nr. 1.608D/2021, nr. 1.622D/2021, nr. 1.635D/2021, nr. 1.636D/2021, nr. 1.921D/2021, nr. 1.945D/2021, nr. 1.954D/2021, nr. 1.976D/2021, nr. 1.977D/2021, nr. 1.982D/2021, nr. 2.340D/2021, nr. 2.432D/2021, nr. 2.617D/2021, nr. 2.647D/2021, nr. 2.662D/2021, nr. 2.690D/2021, nr. 2.694D/2021, nr. 2.722D/2021, nr. 2.730D/2021, nr. 2.875D/2021, nr. 2.876D/2021, nr. 2.912D/2021 și nr. 3.078D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții similare, excepție ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București, de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București, de Raiffeisen Bank - S.A. din București, de Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, din oficiu, și de Investcapital LTD prin Kruk România - S.R.L. din București, de Credit Europe Bank NV din Olanda, de First Bank - S.A. din București, de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, de Alpha Bank România - S.A. din București, de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București, de ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala București, de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, de Banca Românească - S.A. din București, de Investcapital LTD din Malta, de Garanti Bank - S.A. din București, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, din oficiu, de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București și Credit Europe Bank NV din Olanda și de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din București, în dosarele nr. 12.539/4/2020, nr. 16.754/4/2020, nr. 23.624/4/2020, nr. 16.229/4/2020, nr. 17.719/4/2020, nr. 15.268/4/2020, nr. 7.406/4/2021, nr. 4.219/4/2021 și nr. 28.578/4/2020 ale Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, în dosarele nr. 18.381/215/2020, nr. 17.933/215/2020, nr. 14.825/215/2020 și nr. 19.448/215/2020 ale Judecătoriei Craiova - Secția I civilă, în dosarele nr. 17.919/300/2020, nr. 17.481/300/2020, nr. 17.917/300/2020, nr. 23.973/300/2020, nr. 17.381/300/2020 și nr. 1.290/300/2021 ale Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.292/190/2020 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, în Dosarul nr. 9.231/1748/2020 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în dosarele nr. 18.886/245/2020, nr. 27.577/245/2020, nr. 19.115/245/2020 și nr. 13.156/245/2020 ale Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.279/176/2019 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în dosarele nr. 11.597/303/2020, nr. 16.581/4/2020, nr. 16.441/303/2020, nr. 14.333/303/2020, nr. 20.911/303/2020, nr. 235/303/2021, nr. 14.714/303/2020 și nr. 16.401/303/2020 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 16.571/211/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.135/184/2020, al Judecătoriei Slatina - Secția civilă, în Dosarul nr. 5.244/176/2020 al Judecătoriei Alba Iulia - Secția civilă, în dosarele nr. 4.094/235/2020 și nr. 4.195/235/2020 ale Judecătoriei Gherla, în dosarele nr. 16.831/94/2020 și nr. 20.334/94/2020 ale Judecătoriei Buftea - Secția civilă, în dosarele nr. 14.638/233/2020, nr. 16.613/233/2020, nr. 18.996/233/2020 și nr. 10.657/233/2020 ale Judecătoriei Galați - Secția civilă, în dosarele nr. 25.549/325/2020, nr. 26.798/325/2020, nr. 22.906/325/2020 și nr. 14.751/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara - secțiile I și a II-a civile, în dosarele nr. 13.300/197/2020 și nr. 21.210/197/2020 ale Judecătoriei Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 13.432/180/2020 al

Judecătoriei Bacău - Secția civilă, în dosarele nr. 10.399/196/2020, nr. 16.672/196/2020 și nr. 9.860/196/2020 ale Judecătoriei Brăila - Secția civilă, în dosarele nr. 4.560/271/2021 și nr. 8.917/271/2020 ale Judecătoriei Oradea - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.042/328/2020 al Judecătoriei Turda, în Dosarul nr. 15.921/318/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secția civilă, în dosarele nr. 26.542/301/2020, nr. 26.724/301/2020, nr. 10.833/301/2020, nr. 29.319/301/2020, nr. 12.500/301/2020, nr. 23.418/301/2020, nr. 21.669/301/2020, nr. 29.255/301/2020, nr. 28.293/301/2020, nr. 22.545/301/2020 și nr. 6.576/301/2021 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 17.674/299/2020 al Judecătoriei Lugoj, în Dosarul nr. 1.866/310/2020 al Judecătoriei Sinaia, în dosarele nr. 4.768/306/2020, nr. 476/306/2021 și nr. 9.114/306/2020 ale Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 12.027/288/2020 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, în dosarele nr. 4.772/333/2020 și nr. 7.879/333/2020 ale Judecătoriei Vaslui, în Dosarul nr. 14.388/200/2020 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.358/251/2020 al Judecătoriei Luduș - Secția civilă, în dosarele nr. 126/55/2021, nr. 7.018/55/2021 și nr. 20.604/55/2020 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, în dosarele nr. 15.878/302/2020 și nr. 17.334/302/2020 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.332/1748/2020 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.544/275/2020 al Judecătoriei Panciu - Mixt, în dosarele nr. 19.662/212/2020/a1, nr. 24.828/212/2020/a1 și nr. 19.484/212/2020/a1 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă, în Dosarul nr. 6.393/320/2020/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.543/193/2020 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.932/227/2020 al Judecătoriei Fălticeni și în Dosarul nr. 1.088/307/2021 al Judecătoriei Sighetu Marmației - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 563D/2021, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate Alpha Bank România - S.A. din București, doamna avocat Cornelia Deaconescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 882D/2021, părțile Sorin-Călin Gal și Nicoleta Gal au depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 41D/2021, nr. 65D/2021, nr. 66D/2021, nr. 105D/2021, nr. 107D/2021, nr. 134D/2021, nr. 135D/2021, nr. 137D/2021, nr. 168D/2021, nr. 194D/2021, nr. 440D/2021, nr. 489D/2021, nr. 492D/2021, nr. 495D/2021, nr. 496D/2021, nr. 497D/2021, nr. 538D/2021, nr. 563D/2021, nr. 564D/2021, nr. 619D/2021, nr. 629D/2021, nr. 690D/2021, nr. 692D/2021, nr. 729D/2021, nr. 730D/2021, nr. 799D/2021, nr. 800D/2021, nr. 801D/2021, nr. 813D/2021, nr. 818D/2021, nr. 829D/2021, nr. 864D/2021, nr. 881D/2021, nr. 882D/2021, nr. 913D/2021, nr. 927D/2021, nr. 958D/2021, nr. 959D/2021, nr. 961D/2021, nr. 987D/2021, nr. 989D/2021, nr. 1.094D/2021, nr. 1.096D/2021, nr. 1.113D/2021, nr. 1.138D/2021, nr. 1.162D/2021, nr. 1.163D/2021, nr. 1.164D/2021, nr. 1.165D/2021, nr. 1.194D/2021, nr. 1.221D/2021, nr. 1.222D/2021, nr. 1.223D/2021, nr. 1.347D/2021, nr. 1.349D/2021, nr. 1.361D/2021, nr. 1.395D/2021, nr. 1.412D/2021, nr. 1.418D/2021, nr. 1.472D/2021, nr. 1.489D/2021, nr. 1.490D/2021, nr. 1.502D/2021, nr. 1.524D/2021, nr. 1.538D/2021, nr. 1.549D/2021, nr. 1.550D/2021, nr. 1.555D/2021, nr. 1.556D/2021, nr. 1.602D/2021, nr. 1.606D/2021, nr. 1.608D/2021, nr. 1.622D/2021, nr. 1.635D/2021, nr. 1.636D/2021, nr. 1.921D/2021, nr. 1.945D/2021, nr. 1.954D/2021, nr. 1.976D/2021, nr. 1.977D/2021, nr. 1.982D/2021, nr. 2.340D/2021, nr. 2.432D/2021, nr. 2.617D/2021, nr. 2.647D/2021, nr. 2.662D/2021, nr. 2.690D/2021, nr. 2.694D/2021, nr. 2.722D/2021, nr. 2.730D/2021, nr. 2.875D/2021, nr. 2.876D/2021, nr. 2.912D/2021 și nr. 3.078D/2021 la Dosarul nr. 38D/2021, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente în Dosarul nr. 563D/2021, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și reiterează argumentele prezentate în motivarea scrisă, susținând, în esență, că termenul de 6 luni, pentru care trebuie să se verifice îndeplinirea condiției ce conduce la constituirea prezumției absolute, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , trebuie să aibă un caracter constant, continuu și ireversibil. Or, din perspectiva ireversibilității și a continuității sale, acest prag de 6 luni nu îndeplinește condiția statuată prin considerentele deciziei menționate. Se apreciază că nu este avută în vedere nici evaluarea riscului materializat pe perioada derulării contractului de credit, astfel că dispozițiile legale criticate nu disting în funcție de momentul la care intervine situația care ar putea conduce la considerarea ca îndeplinită a prezumției, aspect ce contravine

Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016 . Se afirmă că riscul apariției unui eveniment imprevizibil este direct proporțional cu durata contractului de credit. Se mai susține că dispozițiile de lege criticate care reglementează cazurile de impreviziune nu au în vedere și nu circumstanțiază situația creditelor reeșalonate sau restructurate. Instituirea unui anumit prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, nu respectă riscul supraadăugat al contractului de credit, din perspectiva realității economico-sociale, și nici nu are în vedere granița dintre riscul inerent contractului și cel supraadăugat. Se apreciază că

pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 52/2020

este lipsit de claritate și previzibilitate și nu respectă

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , întrucât nu lămurește care sunt criteriile obiective pentru continuarea contractului, iar instanța, în lipsa unei norme clare și concise, poate fi tentată să se raporteze la persoana celui care se obligă și poate să ajungă să analizeze aspecte ce țin de situația financiară a debitorului în economia contractului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 , având în vedere

prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea acestor norme. Cu privire la celelalte dispoziții de lege criticate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în această materie, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 749 din 14 decembrie 2023 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 16 decembrie 2020 și 26 noiembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 14.817/4/2020 și nr. 12.539/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic din Legea nr. 52/2020

pentru modificarea și completarea

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

10.

Prin încheierile din 22 octombrie 2020 și 23 februarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 16.754/4/2020 și nr. 23.624/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a

art. 4 alin. (1^1) , în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, a

art. 4 alin. (1^3) , care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate de

art. 4 alin. (1^1)

și

art. 8 alin. (5) teza finală , a

art. 4 alin. (1^1) lit. a)

și

b) ,

alin. (1^2) ,

(3)

și

(4)

și a

art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

11.

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.381/215/2020, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Raiffeisen Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

(Dosar nr. 65D/2021).

12.

Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.229/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) ,

alin. (1^3) teza întâi

și ale

art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de instanță, din oficiu, și de Investcapital LTD prin Kruk România - S.R.L. din București întro cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea dării în plată în temeiul

13.

Prin încheierile din 7 decembrie 2020, 24 februarie 2021 și 10 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 17.919/300/2020, nr. 17.917/300/2020 și nr. 23.973/300/2020, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) ,

(1^2) ,

(1^3) ,

alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

14.

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.292/190/2020, Judecătoria Bistrița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2

cu referire la

art. 4 alin. (l^1)-(1^3) ,

punctul 3

cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) ,

punctul 5 , cu referire la

art. 5 alin. (3^1) din Legea nr. 52/2020 , cât și a

în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

15.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.231/1748/2020, Judecătoria Cornetu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

16.

Prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 17.481/300/2020, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa, precum și a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) , și

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , din

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

17.

Prin Încheierea din 4 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.886/245/2020, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , precum și a dispozițiilor

articolului unic punctele 2

și

3 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

18.

Prin Încheierea din 18 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.279/176/2019, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

19.

Prin Încheierea din 15 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.597/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 , în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“ coroborat cu

art. 4 alin. (1^3)

din același act normativ, care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la

art. 4 alin. (1^1) , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

(riscul valutar), ale

art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 , în privința duratei de 6 luni, și ale

art. 4 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

20.

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.571/211/2020, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

21.

Prin Încheierea din 8 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.135/184/2020, Judecătoria Slatina - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

3 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cât și a

în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

22.

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.244/176/2020, Judecătoria Alba Iulia - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Raiffeisen Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

23.

Prin încheierile din 3 februarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 4.094/235/2020 și nr. 4.195/235/2020, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

24.

Prin încheierile din 8 februarie 2021 și 18 noiembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 17.719/4/2020 și nr. 15.268/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , precum și a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4)

și

punctul 5 , cu referire la

art. 5 alin. (3^1) din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

25.

Prin Încheierea din 12 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.831/94/2020, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2

și

3 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Alpha Bank România - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

26.

Prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.334/94/2020, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic pct. 2 ,

pct. 3

și

pct. 8 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

27.

Prin Sentința civilă nr. 1.174 din 12 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.638/233/2020, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) ,

(1^2) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

28.

Prin Încheierea din 9 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.933/215/2020, Judecătoria Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (5)

raportat la

art. 4 alin. (1^1) lit. b) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

29.

Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.549/325/2020, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

30.

Prin Încheierea din 26 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.300/197/2020, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

31.

Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.432/180/2020, Judecătoria Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank N.V. într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

32.

Prin Sentința civilă nr. 591 din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.399/196/2020, Judecătoria Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

33.

Prin Încheierea din 19 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.917/271/2020, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) ,

punctul 5 , cu referire la

art. 5 alin. (3^1) din Legea nr. 52/2020 , cât și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

34.

Prin încheierile din 17 februarie 2021 și 22 aprilie 2021, pronunțate în Dosarele nr. 16.581/4/2020 și nr. 16.441/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

35.

Prin Încheierea din 11 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.042/328/2020, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Raiffeisen Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect contestație la executare.

36.

Prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.613/233/2020, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 1 - 8 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Raiffeisen Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect contestație la executare.

37.

Prin Încheierea din 17 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.921/318/2020, Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1)

coroborat cu

art. 4 alin. (1^3)

și cu

art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016 , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 , ale

art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 , ale

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016

și ale

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

38.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.542/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Banca Românească - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

39.

Prin încheierile din 3 martie 2021 și 29 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 26.724/301/2020 și nr. 10.833/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Investcapital LTD din Malta într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.

40.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.674/299/2020, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

41.

Prin Încheierea din 25 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.333/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^3)

și

(3) , ale

art. 5 alin. (3^1) , ale

art. 7 alin. (5^1)

și ale

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Garanti Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

42.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.996/233/2020, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (1)

coroborat cu

alin. (1^3) ,

(1^1) ,

(1^2) ,

(3)

și

43.

Prin Încheierea din 23 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.825/215/2020, Judecătoria Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4)

și

punctul 5 , cu referire la

art. 5 alin. (3^1) din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

44.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29.319/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A.

din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

45.

Prin încheierile din 9 februarie 2021, 3 martie 2021, 1 aprilie 2021 și 5 aprilie 2021, pronunțate în dosarele nr. 12.500/301/2020, nr. 23.418/301/2020, nr. 21.669/301/2020 și nr. 29.255/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

46.

Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.866/310/2020, Judecătoria Sinaia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

47.

Prin Încheierea din 9 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.768/306/2020, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

48.

Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.210/197/2020, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A.

din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

49.

Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.911/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a)

și

alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

50.

Prin Încheierea din 22 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 12.027/288/2020, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

(1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank N.V. într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

51.

Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.772/333/2020, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , precum și a

52.

Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.577/245/2020, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 , în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“ coroborat cu

art. 4 alin. (1^3)

din același act normativ, care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la

art. 4 alin. (1^1) , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

(riscul valutar), ale

art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 , în privința duratei de 6 luni, și ale

art. 4 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

53.

Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.657/233/2020, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

punctele 2 ,

și

5 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Garanti Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

54.

Prin Încheierea din 2 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.388/200/2020, Judecătoria Buzău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare în temeiul

55.

Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 235/303/2021, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București și Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

56.

Prin Încheierea din 9 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.358/251/2020, Judecătoria Luduș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) , în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, coroborat cu

alin. (1^3) , care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate de

art. 4 alin. (1^1)

și cu

art. 8 alin. (5) teza finală , în raport cu

art. 1 alin. (3)

și alin. (5), raportat la

art. 8 alin. (4) , la

art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 ,

art. 4 alin. 1^1 lit. a)

și

b) din Legea nr. 52/2020 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare în temeiul

57.

Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 26.798/325/2020, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

58.

Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 126/55/2021, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

59.

Prin Încheierea din 1 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.878/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , introduse prin

punctul 2 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicat de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

60.

Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.381/300/2020, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctul 2

cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3

cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) ,

punctul 5 , cu referire la

art. 5 alin. (3^1) , din

Legea nr. 52/2020 , cât și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București întro cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

61.

Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.290/300/2021, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

62.

Prin Încheierea din 7 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.334/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

pct. 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , și

punctul 8 , cu referire la

art. 8 alin. (5) , din

Legea nr. 52/2020 , precum și a

63.

Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.332/1748/2020, Judecătoria Cornetu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , și

punctul 8 , cu referire la

art. 8 alin. (5) , din

Legea nr. 52/2020 , precum și a

64.

Prin Încheierea din 7 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.293/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București și Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

65.

Prin Încheierea din 3 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.115/245/2020, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

66.

Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.544/275/2020, Judecătoria Panciu - Mixt a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

67.

Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.672/196/2020, Judecătoria Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

68.

Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.860/196/2020, Judecătoria Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

3 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , precum și a

69.

Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.545/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctele 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , și

punctul 8 , cu referire la

art. 8 alin. (5) , din

Legea nr. 52/2020 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

70.

Prin Încheierea nr. 5.038 din 9 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.662/212/2020/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de First Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

71.

Prin Încheierea nr. 5.039 din 9 aprilie 2021, pronunțată în Dosar nr. 24.828/212/2020/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

72.

Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.714/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și ale

art. 8 alin. (5) teza finală din Legea nr. 77/2016 , în modificarea adusă prin Legea nr. 52/2020, precum și a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

73.

Prin Încheierea din 29 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul

nr. 16.401/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

74.

Prin Încheierea din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.406/4/2021, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

75.

Prin Încheierea din 19 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.879/333/2020, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2

și

3 din Legea nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

76.

Prin Sentința civilă nr. 1.896 din 5 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.393/320/2020/a1, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fosta Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

77.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.156/245/2020, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul ei, precum și, în mod particular, a dispozițiilor

articolului unic punctele 2

și

3 , de completare a

art. 4 din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

78.

Prin Încheierea din 5 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.543/193/2020, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

79.

Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.906/325/2020, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

în integralitatea sa, precum și a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Investcapital Ltd din Malta într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

80.

Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.448/215/2020, Judecătoria Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

în integralitatea sa, precum și a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

alin. (3)

și

(4)

și

81.

Prin Încheierea din 10 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.219/4/2021, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 1-7

ale

82.

Prin Încheierea din 29 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 476/306/2021, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (^1) ,

(1^2)

și

(1^3) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank (România) - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

83.

Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.751/325/2020, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic din Legea nr. 52/2020 , precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1)

în ceea ce privește sintagma „reprezintă impreviziune“, și

alin. (1^3) ,

art. 8 alin. (5) teza finală , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. a)

și

lit. b) , alin. (1^4),

(3)

și

(4)

și ale

art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

84.

Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunțate în Dosarul nr. 1.932/227/2020, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 . Excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

85.

Prin Încheierea din 11 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.018/55/2021, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , și

punctul 8 , cu referire la

art. 8 alin. (5) , din

Legea nr. 52/2020 , precum și a

86.

Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.578/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor notificări depuse în temeiul

87.

Prin Încheierea nr. 4.275 din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.484/212/2020/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, precum și a dispozițiilor

art. 4 alin. (1^1) -

(1^2) ,

(3)

și

(4)

și ale

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

88.

Prin Încheierea din 3 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.114/306/2020, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1) ,

(1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Credit Europe Bank NV din Olanda într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

89.

Prin Încheierea din 6 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.604/55/2020, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctele 2 ,

și

8 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4)

și

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , precum și a

Legii nr. 52/2020 , în integralitatea sa. Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

90.

Prin Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.088/307/2021, Judecătoria Sighetu Marmației - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (3)

și ale

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

91.

Prin Încheierea din 24 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.560/271/2021, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 52/2020 , în ansamblul său, și a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016 , și

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 . Excepția a fost ridicată de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul

92.

Prin Încheierea din 7 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.576/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

articolului unic punctul 2 , cu referire la

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) , și

punctul 3 , cu referire la

art. 4 alin. (3)

și

(4) , din

Legea nr. 52/2020 , precum și a

93.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legea criticată este neconstituțională, întrucât a fost adoptată în lipsa solicitării unui aviz al Băncii Naționale a României, ceea ce încalcă

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004

privind Statutul Băncii Naționale a României și

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție . Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, în contextul

Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , în urma reluării procedurii legislative, legiuitorul ar fi trebuit să solicite, din nou, avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social. De altfel, legea contravine și considerentelor

deciziilor Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

nr. 731 din 6 noiembrie 2019 . De asemenea, se critică lipsa unor studii de impact, precum și lipsa de fundamentare a legii și, mai ales, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a acesteia.

94.

Se afirmă că sintagma „reprezintă impreviziune“ este neclară, echivocă, pentru că nu se înțelege ce condiții a avut în vedere legiuitorul cu privire la impreviziune, dacă sunt cele care rezultă din cuprinsul

art. 1.271 din Codul civil

și din deciziile Curții Constituționale sau dacă a avut în vedere numai unele dintre aceste condiții.

95.

Se apreciază că

este antinomică ordinii juridice interne, dar și dreptului Uniunii, astfel cum a fost acesta interpretat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, se arată că

încalcă principiul supremației

Constituției , reglementarea contravenind flagrant dezlegărilor obligatorii ale Curții Constituționale date în deciziile anterior pronunțate în materia dării în plată.

96.

Se invocă faptul că

aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumatori, afectând în mod direct contraprestația la care creditorul este îndreptățit prin încheierea contractelor de credit. Modificarea condițiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, condiții care nu sunt sub influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa.

modifică raporturi juridice contractuale, intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat.

97.

Se mai susține că legea criticată încalcă principiul securității juridice, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii, fiind astfel inaccesibilă. Astfel, se arată că, prin natura sa, instituția impreviziunii reprezintă o situație de excepție de la principiul forței obligatorii a unui contract și are drept premise evenimente survenite după încheierea contractului care nu au fost prevăzute de părți la momentul încheierii acestuia și care nu au fost asumate de debitor și despre care nu s-ar putea, în mod rezonabil, considera că debitorul și-a asumat acest risc. Însă, deși pretextul este echilibrarea contractului, prezumția absolută de impreviziune nu pornește de la observarea mecanismului contractual în ansamblul său, ci are în vedere exclusiv o parte din obligațiile contractuale. Prin urmare, deși impreviziunea nu poate fi definită doar prin raportare la cursul de schimb, se ajunge, prin efectul legii, la o mutare a riscului cursului de schimb către creditor printr-o abordare superficială fără legătură cu contractul în ansamblul său, ceea ce constituie o privare nejustificată de proprietate a creditorului.

98.

Se consideră că

încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii, întrucât stabilește o procedură contrară

Codului civil . De asemenea, legea anterior menționată contravine caracterului excepțional al legislației consumeriste, având în vedere că normele analizate nu permit judecătorului verificarea întrunirii condițiilor pentru garantarea protecției consumatorilor.

99.

Se mai afirmă că

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010

încalcă cerințele accesului liber la justiție și ale procesului echitabil, prezumând absolut impreviziunea intervenită, independent de situația concretă a executării contractului în discuție, suprimând, așadar, controlul judecătoresc asupra aplicării unei instituții eminamente judiciare.

100.

Se mai susține că

art. 1 alin. (1) ,

art. 8 alin. (5) ,

art. 10 alin. (1)

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

retroactivează, întrucât permit stingerea tuturor datoriilor, atât a celor deja născute, cât și a celor viitoare. Se subliniază că atât creanțele băncilor, cât și ale cesionarilor reprezintă un bun, un drept câștigat sub imperiul vechii legi. Se mai susține că legea criticată încalcă principiul securității juridice, întrucât prevede posibilitatea retroactivării sale, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii, fiind astfel inaccesibilă.

101.

Se mai arată că

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016

încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Mai mult decât atât, nu se pot justifica o ingerință și o privare de proprietate a creditorului în condițiile în care un imobil a fost deja executat silit în vederea stingerii creanței. Din punct de vedere juridic, un imobil executat silit nu mai poate fi dat în plată. Totodată, executarea silită nu reprezintă, în sine, o situație de impreviziune. De asemenea, se mai arată că

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016

cuprinde o soluție legislativă care a fost constatată ca neconstituțională prin

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , pronunțată în cadrul controlului a priori de constituționalitate.

102.

Se apreciază că legea criticată intervine asupra caracterului executoriu și/sau definitiv al unei hotărâri, precum și asupra modalității de încetare a unei executări silite, stabilind că un consumator, indiferent de situația juridică la care este parte, poate solicita instanței modificarea acesteia în virtutea noii legi, deși în cazul acestuia este posibil să fi intervenit o hotărâre judecătorească prin care instanța să fi stabilit în concret prețul contractului de credit, obligațiile părților, sume datorate de consumator etc. Aceeași situație este aplicabilă și executărilor silite în care instanța judecătorească este posibil să fi intervenit prin pronunțarea unei hotărâri pe calea contestației la executare, stabilind sumele datorate de părți în baza contractului de credit.

103.

Se susține că instituirea unui anumit prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, reprezintă o încălcare a

art. 44

și

147 din Constituție , precum și a

Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019 . În același sens, se apreciază că pentru a interveni impreviziunea este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor de credit trebuie să reprezinte o abatere majoră de la situația avută în vedere la momentul contractării. Or, ținând cont de faptul că debitorii au contractat pentru o perioadă îndelungată de timp, respectiv 20-30 de ani, analiza impreviziunii nu se poate raporta doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă de timp, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară.

104.

Se consideră că prevederile legale criticate pornesc fie de la praguri valorice nefundamentate, fie de la împrejurarea executării, fără grija corelării acestora cu regimul de drept comun al impreviziunii (respectiv normele în vigoare la data încheierii contractelor).

105.

Se afirmă că rațiunea legii criticate este discutabilă în considerarea unor reglementări adoptate recent și care asigură protecția consumatorilor în cazul contractelor de credit în monedă străină. În acest sens, se face trimitere la

art. 32 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016

privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea

privind contractele de credit pentru consumatori (prin care a fost transpusă Directiva 2014/17/UE), care, în materia împrumuturilor în monedă străină prevede dreptul de conversie a contractului (în condițiile stabilite în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 ). Totodată, se apelează la o serie de prezumții și ipoteze de impreviziune care nu sunt proprii acestui mecanism, ajungându-se la modificări substanțiale ale regimului juridic al unor instituții de drept comun, fără grija reală a prezervării echilibrului și pentru creditor, cu afectarea securității juridice.

106.

În final, autoarele excepției fac anumite aprecieri proprii cu privire la conținutul normativ al

art. 4 alin. (4)

și al

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016

raportat la cel stabilit prin

Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , ajungând la concluzia că soluția normativă promovată de acestea ar fi deja constatată ca fiind neconstituțională prin decizia antereferită.

107.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată, întrucât, raportat la

art. 147 alin. (4) din Constituție , a fost nesocotită jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 . De asemenea, în dosarele nr. 1.921D/2021 și nr. 2.694D/2021, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

108.

Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât împrejurarea că mecanismul privind

Legea nr. 77/2016

s-a modificat, prin introducerea unei condiții suplimentare, respectiv cea a impreviziunii, conform

Legii nr. 52/2020 , care face darea în plată mai accesibilă, fiind necesară analiza celor patru condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a cere darea în plată, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de contestatoare.

109.

Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă apreciază că normele criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate și sunt contrare și

art. 21 alin. (3) din Constituție , întrucât prin stabilirea unor prezumții legale absolute de impreviziune este limitat accesul efectiv la instanță, iar la adoptarea

nu s-au avut în vedere în mod corespunzător criticile aduse formei inițiale a actului normativ, forma analizată de Curtea Constituționala prin

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , nerespectându-se astfel prevederile

art. 147 alin. (4) din Constituție . De asemenea, în Dosarul nr. 987D/2021, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

110.

Judecătoria Bistrița - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, părțile fiind cele care au convenit ca obiectul contractului de credit acordat să fie în altă monedă decât leul. Acest aspect nu este și nu era prohibit de lege în niciun fel. Totodată, instanța mai reține că intervenind asupra

Legii nr. 77/2016 , prin intermediul

Legii nr. 52/2020 , legiuitorul introduce anumite criterii obiective în scopul orientării reechilibrării prestațiilor în situația în care intervine impreviziunea.

111.

Judecătoria Buftea - Secția civilă își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în Dosarul nr. 564D/2021, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, apreciind că se încalcă prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 147 alin. (4) din Constituție , față de nerespectarea principiilor și dezlegărilor date anterior de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

nr. 731 din 6 noiembrie 2019 .

112.

Judecătoria Timișoara - Secția I civilă, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

113.

Judecătoria Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

114.

Judecătoria Bacău - Secția civilă apreciază că dispozițiile

Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 .

sunt constituționale, nefiind încălcate prevederile constituționale invocate.

115.

Judecătoria Brăila - Secția civilă, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în dosarele nr. 1.555D/2021 și nr. 1.556D/2021, instanța apreciază că

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020 , cu referire la

art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 , nu răspunde exigențelor stabilite prin

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , potrivit cărora fluctuația majoră a monedei creditului trebuie să aibă o anumită persistență în timp, în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil. Totodată, norma legală nu stabilește moneda de referință în raport cu care se va calcula cota de 52,6%, respectiv moneda națională.

116.

Judecătoria Oradea - Secția civilă, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

117.

Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, în dosarele nr. 194D/2021, nr. 801D/2021, nr. 1.347D/2021, nr. 1.622D/2021 și nr. 1.636D/2021, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în dosarele nr. 927D/2021 și nr. 1.635D/2021, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată, întrucât

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016

identifică executarea silită prin vânzarea bunului imobil ipotecat cu însăși impreviziunea, ceea ce duce la o afectare a patrimoniului creditorului și o reașezare a valorii creanței acestuia, fapt care încalcă

art. 44 din Constituție

și, implicit,

art. 147 alin. (4) , ca urmare a nerespectării exigențelor constituționale referitoare la relația dintre dreptul de proprietate privată și impreviziune, astfel cum a fost stabilită prin

118.

Judecătoria Turda, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

119.

Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că nu sunt întemeiate criticile invocate. De asemenea, în dosarele nr. 619D/2021 și nr. 1.222D/2021, instanța apreciază că normele juridice criticate privind impreviziunea ar fi trebuit să îndeplinească cele trei condiții cumulative referitoare la claritate, precizie și previzibilitate. Astfel, prin raportare la acest argument, se poate pune în discuție neconstituționalitatea prevederilor legale criticate.

120.

Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în ceea ce privește definiția acordată de legiuitor condiției impreviziunii, întrucât legiuitorul nu s-a limitat doar la a insera condiția impreviziunii pentru ca instituția dării în plată reglementată de prevederile

să opereze, ci a reglementat anumite cazuri specifice prezumate în mod absolut ca impreviziune, care par să excludă cerința elementului neprevăzut ce definește instituția impreviziunii.

121.

Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că dispozițiile

sunt constituționale, nefiind încălcate prevederile constituționale invocate. De asemenea, în dosarele nr. 1.096D/2021, nr. 1.221D/2021 și nr. 1.602D/2020, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât se încalcă prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 147 alin. (4) din Constituție , față de nerespectarea principiilor și dezlegărilor date anterior de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

nr. 731 din 6 noiembrie 2019 .

122.

Judecătoria Lugoj apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, apreciind că se încalcă prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 147 alin. (4) din Constituție , față de nerespectarea principiilor și dezlegărilor date anterior de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

nr. 731 din 6 noiembrie 2019 .

123.

Judecătoria Sinaia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

124.

Judecătoria Sibiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De asemenea, în Dosarul nr. 2.730D/2021, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte.

125.

Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

126.

Judecătoria Buzău - Secția civilă apreciază că nu sunt întemeiate criticile invocate.

127.

Judecătoria Luduș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

128.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, apreciind că se încalcă prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 147 alin. (4) din Constituție , față de nerespectarea principiilor și dezlegărilor date anterior de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016

și

nr. 731 din 6 noiembrie 2019 .

129.

Judecătoria Vaslui apreciază că nu sunt încălcate normele constituționale, de vreme ce pot fi reglementate prezumții legale fără ca acestea, per se, să aducă atingere accesului liber la justiție, dreptului la apărare, dreptului de proprietate privată, înfăptuirii justiției sau deciziilor Curții Constituționale. Pe de altă parte, normele juridice criticate privind impreviziunea ar fi trebuit să îndeplinească cele trei condiții cumulative referitoare la claritate, precizie și previzibilitate. Astfel, prin raportare la acest argument, se poate pune în discuție neconstituționalitatea prevederilor legale criticate.

130.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă apreciază că prin

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016

se aduce atingere

art. 44 alin. (2) din Constituție , iar în rest excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

131.

Judecătoria Cornetu - Secția civilă apreciază că normele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

132.

Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De asemenea, în dosarele nr. 137D/2021 și nr. 1.976D/2021, instanța apreciază că nu sunt respectate considerentele

133.

Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

134.

Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

135.

Judecătoria Slatina - Secția civilă apreciază că

articolul unic pct. 2

nu răspunde exigențelor stabilite prin

Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , respectiv că fluctuația majoră a monedei creditului trebuie să aibă o anumită persistență în timp, în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil. Totodată, norma legală nu stabilește moneda de referință în raport cu care se va calcula procentul de 52,6%, respectiv moneda națională.

136.

Judecătoria Alba-Iulia - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

137.

Judecătoria Gherla apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

138.

Judecătoria Panciu - Mixt apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

139.

Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

140.

Judecătoria Târgu-Mureș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

141.

Judecătoria Botoșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele

142.

Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

143.

Judecătoria Fălticeni apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

144.

Judecătoria Sighetu Marmației apreciază că intervenirea impreviziunii s-ar impune a fi analizată de către instanță, în raport cu dispozițiile legale instituite prin

art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016

și nu prezumată în favoarea consumatorului, pentru a se constata existența/inexistența unui dezechilibru între drepturile și obligațiile părților și nu pentru a se crea o situație favorabilă, în mod discreționar, pentru una dintre părți, asigurându-se astfel dreptul la un proces echitabil al ambelor părți angrenate în raportul contractual.

145.

Judecătoria Oradea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

146.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

147.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, înscrisurile depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

148.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

149.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie

pentru modificarea și completarea

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, respectiv dispozițiile

articolului unic punctele 1

- 8 din Legea nr. 52/2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, precum și prevederile

art. 1 alin. (1) , ale

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2) ,

(1^3) ,

(3)

și

(4) , ale

art. 8 alin. (5) , ale

art. 10 alin. (1)

și ale

art. 11 din Legea nr. 77/2016 . Având în vedere

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, dar și voința reală a autoarelor excepției de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile

art. 1 alin. (1) , ale

art. 4 alin. (1^1)-(1^3) ,

(3)

și

(4) , ale

art. 5 alin. (3)

și

(3^1) , ale

art. 7 alin. (4)

și

(5^1) , ale

art. 8 alin. (5) , ale

art. 10 alin. (1) , precum și ale

art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și

Legea nr. 52/2020 , în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă.

150.

Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins:

–

Articolul 1

alin. (1): „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor.“;

–

Articolul 4

alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4):

(1^1)

Reprezintă impreviziune:

pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creștere de peste 52,6% față de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Națională a României la data transmiterii notificării de plată și cursul de schimb publicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de credit;

pe durata executării contractului de credit, obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.

(1^2)

În scopul aplicării prevederilor prezentei legi este necesară menținerea pragurilor valorice prevăzute la alin. (1^1) lit. a) și b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.

(1^3)

Prezumțiile prevăzute la alin. (1^1) au caracter absolut. Creditorul care formulează contestație, conform

art. 7 , are obligația de a dovedi omisiunea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la

alin. (1) lit. a)

d) .

(...)

(3)

Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile

art. 5

art. 8 alin. (5) .

(4)

Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale.

–

Articolul 5

alin. (3) și (3^1):

(3)

Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară.

(3^1)

Pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării cererilor prevăzute la

art. 7

și

8 , este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanți sau rău-platnici a debitorului care a efectuat notificarea prevăzută la

art. 5 alin. (1) , indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din inițiativa creditorului sau a unei autorități centrale sau locale. Dispozițiile prezentului alineat sunt aplicabile în mod corespunzător și persoanelor și procedurilor la care se referă

art. 6

și, respectiv,

art. 8 alin. (5) .

–

Articolul 7

alin. (4) și (5^1):

(4)

Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. De la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat.

(...)

(5^1)

În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la

art. 5

și

vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării.

–

Articolul 8

alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile

art. 4 alin. (1^3)

se aplică în mod corespunzător.“;

–

Articolul 10

alin. (1): „La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor

art. 8

sau, după caz, ale

art. 9 , va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.“;

–

Articolul 11

teza întâi: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit (...) prezenta lege se aplică (...) contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare (...)“.

151.

Autoarele excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

(5)

privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice,

art. 15 alin. (2)

privind neretroactivitatea legii,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 21 alin. (3)

privind accesul liber la justiție,

art. 24

privind dreptul la apărare,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată,

art. 45

privind libertatea economică,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale,

art. 79

referitor la Consiliul Legislativ,

art. 124

privind înfăptuirea justiției,

art. 126

privind instanțele judecătorești,

art. 135

privind economia,

art. 136 alin. (5)

privind proprietatea,

art. 141

referitor la Consiliul Economic și Social,

art. 147 alin. (4)

privind efectele deciziilor Curții Constituționale și în

art. 148 alin. (2)

și

(4)

privind integrarea în Uniunea Europeană. Se mai invocă și

art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

152.

Examinând excepția de neconstituționalitate a

art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 , Curtea constată că, având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, precum și faptul că actele de sesizare au fost pronunțate anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei nr. 432 din 17 iunie 2021 , aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

153.

Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune,

fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală, fără legătură cu clauzele contractului, este convertită într-un caz de impreviziune.

154.

Curtea a mai reținut că

art. 8 teza a doua din Legea nr. 77/2016

cuprinde un element de procedură și unul de drept substanțial. Cel de procedură privește faptul că debitorul care apelează la procedura reglementată de

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016

nu o poate face direct, ci prin depunerea unei notificări conform

art. 5 alin. (1)

din aceeași lege. Această reglementare procedurală reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din

Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, afectând

art. 8 teza a doua din Legea nr. 77/2016 . În concepția

Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , reținerea impreviziunii pentru un creditor aflat în situația descrisă parcurge etapa notificării, a contestației la notificare, a încheierii actului de dare în plată și, în caz de neconformare a creditorului, etapa de stingere a datoriei izvorâte din contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării, ipotezele de impreviziune sunt reglementate de

art. 4 alin. (1^1)-(1^3)

din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/au fost acoperită/acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de

art. 4 alin. (1^1)-(1^3)

din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a doua, Curtea a constatat și neconstituționalitatea tezei a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza întreaga procedură prin introducerea unui dubiu, respectiv acela că numai

art. 4 alin. (1^3)

se aplică în mod corespunzător, nu și celelalte dispoziții cuprinse în

art. 4 . Rezultă că, în ipoteza

art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 , pentru a se reține aplicabilitatea impreviziunii, devin incidente

art. 4 alin. (1) lit. e)

și

alin. (1^1)-(1^3)

din aceeași lege.

155.

Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256).

156.

Cu privire la celelalte dispoziții criticate, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, prin

Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021 , precitată, și

Decizia nr. 749 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 29 august 2024, statuând conformitatea acestora cu normele constituționale.

157.

Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, potrivit căreia la adoptarea

nu a fost solicitat un aviz al Băncii Naționale a României, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004

privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, Curtea a statuat că Banca Națională a României nu este o instituție fundamentală reglementată prin

Constituție , astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. Prin urmare, Curtea a reținut că

Legea nr. 52/2020 , în ansamblul său, nu încalcă

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție

prin raportare la

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 .

158.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul

Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , precitată. Pe baza acestor criterii, legea analizată a fixat (i) consistența valorică a diferenței de curs valutar dintre valoarea monedei naționale și a celei străine la un procent de 52,6% raportată la data contractării creditului și (ii) persistența temporală circumscrisă la o perioadă de 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină.

159.

Referitor la consistența valorică a diferenței de curs, Curtea a reținut că

art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016

reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică o creștere a cursului valutar de peste 50%, ceea ce reprezintă o abatere de la obișnuitul unor fluctuații valutare. Curtea a subliniat că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de o anumită consistență nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionări de către niciuna dintre părțile contractului, trecând dincolo de puterea de prevedere a acestora. Faptul că legiuitorul nu a reglementat în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie în cazuri de impreviziune în funcție de durata contractului de credit nu demonstrează decât că toate situațiile trebuie tratate cu aceeași unitate de măsură, evitându-se, astfel, eventuale situații de inegalitate între debitori/creditori, după caz. Mai mult, spre a preveni astfel de situații, creditorii (profesioniști) trebuie să fie diligenți și să stabilească în contractele de credit clauze care să evite intervenirea unui astfel de caz de impreviziune. Nu este rolul Curții Constituționale să clasifice contractele de credit în contracte pe durată scurtă, medie sau lungă, în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și astfel să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar.

160.

În ceea ce privește consistența temporală a diferenței de curs valutar, Curtea a reținut că menținerea pe o durată de 6 luni a diferenței de 52,6% dintre cursul actual și cel existent la data încheierii contractului de credit relevă un caracter constant, continuu, ireversibil al fluctuației, care, așadar, nu este una temporară/circumstanțială/particulară. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul.

161.

O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da în plată imobilul ipotecat.

162.

Criticile vizând situația creditelor reeșalonate/ restructurate aduc în discuție o problemă de aplicare a legii. În cazul contractului prin care se modifică contractul inițial în sensul prelungirii termenului de plată (reeșalonarea), cauza de impreviziune se raportează tot la data încheierii contractului de credit inițial, capitalul nefiind afectat, ci doar plata acestuia urmând să se realizeze într-un interval temporal mai extins. În cazul creditelor deja restructurate, este o problemă distinctă în sensul că, dacă (i) principalul sumei de plată (capitalul) a format obiectul unei negocieri între părți, diminuându-se, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată, și, dacă (ii) a fost stinsă obligația inițială prin încheierea în mod subsecvent a unui nou contract între debitor și creditor, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată. Redimensionarea capitalului constituie o modificare esențială a contractului inițial încheiat, astfel că modificările contractuale care afectează capitalul produc efecte și în privința datei la care se raportează această cauză de impreviziune, data încheierii contractului de credit fiind data încheierii actului care „restructurează“ capitalul.

163.

Raportat la criticile de neconstituționalitate ce privesc faptul că instanțele naționale s-au pronunțat deseori cu privire la imposibilitatea calificării fluctuațiilor valutare drept caz de impreviziune, iar aceste constatări se bucură de autoritate de lucru judecat, Curtea a observat că, potrivit noului cadru normativ, fluctuațiile valutare de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența să decidă ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești au considerat ca nefiind neîntrunite condițiile impreviziunii sub imperiul vechii reglementări.

164.

Prin urmare, Curtea a constatat că

art. 4 alin. (1^1) lit. a) ,

alin. (1^2)

și (1^3) din Legea nr. 77/2016

nu încalcă

art. 1 alin. (5) ,

art. 44

și

art. 147 alin. (4) din Constituție .

165.

A doua prezumție reglementată valorifică creșterea obligației de plată lunare cu peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Aceasta este condiția de consistență valorică, în timp ce criteriul persistenței temporale este menținerea pe o durată de 6 luni consecutive a acestei situații. Raportarea se face la rata precedentă perioadei de 6 luni consecutive în care trebuie să se mențină această creștere. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare,

art. 4 alin. (1^1) lit. b) ,

alin. (1^2)

și

(1^3) din Legea nr. 77/2016

nu încalcă

art. 1 alin. (5) ,

art. 44

și

art. 147 alin. (4) din Constituție .

166.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016

în raport cu

art. 1 alin. (5)

și

art. 21 alin. (3) din Constituție , Curtea a constatat că

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016

nu încalcă cerințele de calitate a legii, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar, pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă

art. 21 alin. (3) din Constituție

pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului.

167.

Cu privire la criticile aduse

art. 5 alin. (3)

și

art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 , Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie, potrivit căreia suspendarea de drept operată prin textele de lege criticate este proporțională cu scopul legitim urmărit. Cu privire la

art. 7 alin. (4) teza a doua

din lege, Curtea a constatat că acest text este unul precizator, fără ca ipoteza sa normativă să dubleze

art. 7 alin. (4) teza întâi

din lege. Astfel, suspendarea executării silite, inclusiv a popririi, era deja prevăzută chiar de

art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 , în forma sa inițială. Prin urmare,

art. 7 alin. (4) teza a doua

din lege nu încalcă

art. 1 alin. (5) din Constituție

în componenta sa privind calitatea legii.

168.

În aceste condiții,

art. 5 alin. (3^1) din Legea nr. 77/2016

nu este decât o consecință firească a

art. 5 alin. (3) ,

art. 7 alin. (4)

și

art. 8 alin. (3)

din lege, faptul depunerii notificării și al desfășurării procedurilor judiciare consecutive acesteia neputând antrena înscrierea debitorului în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanți sau rău-platnici. Curtea a subliniat că textul criticat este unul de strictă interpretare, care se referă la datoria/penalitățile rezultate din contractul de credit supus notificării, și nu din alte acte/fapte juridice ale debitorului străine acestui contract. Având în vedere cele expuse, a rt. 5 alin. (3)

și

(3^1)

și

art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016

nu încalcă

art. 44

și

art. 147 alin. (4) din Constituție .

169.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse

art. 7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016

în raport cu

art. 44

și

art. 147 alin. (4) din Constituție , Curtea a observat că acest text a fost introdus prin

și a format obiectul controlului a priori de constituționalitate prin

Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019 , paragrafele 114-116, fiind constatat neconstituțional, însă legiuitorul l-a pus de acord cu exigențele stabilite prin decizia antereferită a Curții Constituționale. Redactarea actuală diferă în mod esențial de cea constatată ca fiind neconstituțională, dispoziția legală criticată fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință, va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse,

art. 7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016

nu încalcă

art. 44

și

art. 147 alin. (4) din Constituție .

170.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse

art. 1 alin. (1) ,

art. 10 alin. (1)

și

art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016

în raport cu

art. 15 alin. (2) din Constituție , Curtea, prin

Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, paragraful 115, a statuat că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, acestea se supun reglementării de drept comun,

Codul civil din 1864 , care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul

art. 969

și

970 . Având în vedere că

Legea nr. 77/2016

reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Faptul că legea stabilește criteriile în funcție de care intervine impreviziunea nu înseamnă că prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care apreciază impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității. Impreviziunea a fost și este reglementată de

Codul civil

(atât de cel din

1864 , cât și de cel din

2009 ), cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul de evaluare a sa (legală/judiciară) nu denotă o aplicare retroactivă a instituției în sine (a se vedea și

Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 octombrie 2021, paragraful 81). De altfel, nici consecințele intervenirii sale nu sunt novatoare față de regulile generale existente în materie (adaptarea/încetarea contractului). Prin urmare,

art. 1 alin. (1) ,

art. 10 alin. (1)

și

art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016

nu încalcă

art. 15 alin. (2) din Constituție .

171.

Cu referire specifică la prevederile

art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016 , se impune reiterarea paragrafelor 196-199 din

Decizia nr. 806 din 7 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 15 mai 2018. Astfel, Curtea a reținut că, pentru o înțelegere clară a acestui text, se impune situarea sa în contextul mai larg al

art. 8 din Legea nr. 77/2016

în integralitatea lui.

Alin. (1)

art. 8 din Legea nr. 77/2016

instituie un remediu judiciar de drept civil specific

Legii nr. 77/2016 , respectiv dreptul de a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

Articolul 8

alin. (1) din Legea nr. 77/2016

mai reglementează, deopotrivă, două aspecte cu referire la acest remediu judiciar.

172.

În primul rând, dreptul debitorului de a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor are o natură subsidiară, adică poate fi exercitat numai în situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de

Legea nr. 77/2016 . Așadar, debitorul își poate exercita dreptul menționat: 1) în situația în care creditorul nu procedează, potrivit

art. 5 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 77/2016 , la încheierea actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului constând, în principal, în dobânzi și penalități izvorând din contractul de credit ipotecar, sau/și 2) în situația, reglementată de

art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016 , în care, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației formulate potrivit

art. 7

din legea menționată, creditorul nu se prezintă, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia, în vederea semnării actului de dare în plată.

173.

În al doilea rând,

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016

îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile

art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016

reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 . Astfel, dacă

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016

nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului,

art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016

se referă la o anumită categorie, specifică, de titulari ai acestui drept la acțiune, respectiv consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Cu alte cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de

art. 8

Legii nr. 77/2016 , consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, în scopul clarificării sferei titularului dreptului la introducerea acțiunii instituite de

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 ,

art. 8 alin. (5)

teza întâi al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această acțiune, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă împotriva sa.

174.

Rezultă că, în soluționarea acțiunii în constatare instituite de

art. 8

Legii nr. 77/2016 , deci inclusiv a celei formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanța judecătorească va aplica, în mod obligatoriu, teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, reținută și în paragraful 123 al

Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016 , în care Curtea a subliniat că instanța judecătorească este competentă să se pronunțe cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare a teoriei impreviziunii, inclusiv în faza executării silite, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. În acest context, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016 .

175.

Cu privire la

art. 148 alin. (2) din Constituție , Curtea a reținut că aceste norme fundamentale nu au incidență în cauză, întrucât impreviziunea este o instituție esențialmente de drept civil.

176.

De asemenea, în ceea ce privește criticile referitoare la lipsa de fundamentare și motivarea insuficientă a actului normativ criticat, Curtea a reținut că nu are competența să analizeze caracterul justificat sau fundamentat al unei „propuneri legislative“ și nici fundamentarea expunerii de motive a acesteia. De altfel, în jurisprudența sa, respectiv

Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-40, Curtea a reținut că nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor inițiative legislative. Expunerea de motive și, cu atât mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Ca atare, expunerea de motive, prin prisma

art. 1 alin. (5) din Constituție , este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea înțelegerii scopului acesteia. Prin urmare, expunerea de motive nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate, metoda de interpretare teleologică. Faptul că expunerea de motive nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, aceasta având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Nu este rolul Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea legii prin prisma conținutului expunerii de motive. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea ca atare, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive (a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 405 din 21 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 21 decembrie 2022, paragrafele 38 și 39).

177.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu a putut reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate.

178.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

179.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.-d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București, de Credit Europe Bank (România) S.A. din București, de Raiffeisen Bank - S.A. din București, de Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, din oficiu, și de Investcapital LTD prin Kruk România - S.R.L. din București, de Credit Europe Bank NV din Olanda, de First Bank - S.A. din București, de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, de ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala București, de Eurobank - S.A. (fostă Eurobank Ergasias) din Atena, Grecia, de Banca Românească - S.A. din București, de Investcapital LTD din Malta, de Garanti Bank - S.A. din București, de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București și de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din București, în dosarele nr. 14.817/4/2020, nr. 12.539/4/2020, nr. 16.754/4/2020, nr. 23.624/4/2020, nr. 16.229/4/2020, nr. 17.719/4/2020, nr. 15.268/4/2020, nr. 7.406/4/2021, și nr. 28.578/4/2020 ale Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă, în dosarele nr. 18.381/215/2020, nr. 17.933/215/2020, și nr. 19.448/215/2020 ale Judecătoriei Craiova - Secția I civilă, în dosarele nr. 17.919/300/2020, nr. 17.481/300/2020, nr. 17.917/300/2020, nr. 23.973/300/2020 și nr. 17.381/300/2020 ale Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.292/190/2020 al Judecătoriei Bistrița - Secția civilă, în Dosarul nr. 9.231/1748/2020 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în dosarele nr. 18.886/245/2020, nr. 19.115/245/2020 și nr. 13.156/245/2020 ale Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.279/176/2019 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în dosarele nr. 16.581/4/2020, nr. 16.441/303/2020, nr. 14.333/303/2020, nr. 14.714/303/2020 și nr. 16.401/303/2020 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 16.571/211/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.135/184/2020, al Judecătoriei Slatina - Secția civilă, în Dosarul nr. 5.244/176/2020 al Judecătoriei Alba-Iulia - Secția civilă, în dosarele nr. 4.094/235/2020 și nr. 4.195/235/2020 ale Judecătoriei Gherla, în Dosarul nr. 20.334/94/2020 al Judecătoriei Buftea - Secția, în dosarele nr. 16.613/233/2020, nr. 18.996/233/2020 și nr. 10.657/233/2020 ale Judecătoriei Galați - Secția civilă, în dosarele nr. 25.549/325/2020, nr. 22.906/325/2020 și nr. 14.751/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara - secțiile I și a II-a civile, în dosarele nr. 13.300/197/2020 și nr. 21.210/197/2020 ale Judecătoriei Brașov - Secția civilă, în dosarele nr. 10.399/196/2020, nr. 16.672/196/2020 și nr. 9.860/196/2020 ale Judecătoriei Brăila - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.917/271/2020 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.042/328/2020 al Judecătoriei Turda, în Dosarul nr. 15.921/318/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secția civilă, în dosarele nr. 26.542/301/2020, nr. 26.724/301/2020, nr. 10.833/301/2020, nr. 29.319/301/2020, nr. 12.500/301/2020, nr. 23.418/301/2020, nr. 21.669/301/2020, nr. 29.255/301/2020 și nr. 22.545/301/2020 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 17.674/299/2020 al Judecătoriei Lugoj, în Dosarul nr. 1.866/310/2020 al Judecătoriei Sinaia, în dosarele nr. 4.768/306/2020, nr. 476/306/2021 și nr. 9.114/306/2020 ale Judecătoriei Sibiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.772/333/2020 al Judecătoriei Vaslui, în Dosarul nr. 1.358/251/2020 al Judecătoriei Luduș - Secția civilă, în dosarele nr. 126/55/2021, nr. 7.018/55/2021 și nr. 20.604/55/2020 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, în dosarele nr. 15.878/302/2020 și nr. 17.334/302/2020 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.332/1.748/2020 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.544/275/2020 al Judecătoriei Panciu - Mixt, în dosarele nr. 19.662/212/2020/a1, nr. 24.828/212/2020/a1 și nr. 19.484/212/2020/a1 ale Judecătoriei Constanța - Secția civilă, în Dosarul nr. 6.393/320/2020/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.543/193/2020 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.932/227/2020 al Judecătoriei Fălticeni și în Dosarul nr. 1.088/307/2021 al Judecătoriei Sighetu Marmației - Secția civilă.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe, precum și de Credit Europe Bank NV, de Alpha Bank România - S.A. din București, de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A., de First Bank - S.A. din București, din oficiu de Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din București și Credit Europe Bank NV, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din București, de Raiffeisen Bank - S.A. din București și de Eurobank - S.A. din Atena, Grecia, în dosarele nr. 11.597/303/2020, nr. 20.911/303/2020 și nr. 235/303/2021 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 16.831/94/2020 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, în Dosarul nr. 14.638/233/2020 al Judecătoriei Galați - Secția civilă, în Dosarul nr. 13.432/180/2020 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, în Dosarul nr. 14.825/215/2020 al Judecătoriei Craiova - Secția I civilă, în Dosarul nr. 12.027/288/2020 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă, în Dosarul nr. 27.577/245/2020 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 14.388/200/2020 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă, în Dosarul nr. 26.798/325/2020 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.290/300/2021 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă, în dosarele nr. 28.293/301/2020 și nr. 6.576/301/2021 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 7.879/333/2020 al Judecătoriei Vaslui, în Dosarul nr. 4.219/4/2021 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și în Dosarul nr. 4.560/271/2021 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, și constată că dispozițiile

art. 1 alin. (1) , ale

art. 4 alin. (1^1)

(1^3) ,

(3)

și

(4) , ale

art. 5 alin. (3)

și

(3^1) , ale

art. 7 alin. (4)

și

(5^1) , ale

art. 8 alin. (5) teza întâi , ale

art. 10 alin. (1)

și ale

art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și

pentru modificarea și completarea