Decizia nr. 523/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Emilia-Carmen Guran și alții în Dosarul nr. 47.563/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.934D/2020.

2.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta aleasă a autorilor excepției, doamna avocat Maria Marcu, care arată că nu are împuternicire avocațială pentru Curtea Constituțională, întrucât unii dintre autorii excepției nu mai sunt de acord cu susținerea excepției de neconstituționalitate și solicită acordarea unui termen pentru ca aceștia să se pună de acord.

3.

Având cuvântul cu privire la solicitarea de acordare a unui nou termen, reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, sens în care arată că autorii excepției au avut timp suficient pentru a se pune de acord cu privire la susținerea acesteia.

4.

Curtea, având în vedere că procedura de înștiințare a fost legal îndeplinită, respinge cererea reprezentantei autorilor excepției.

5.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 885 din 25 octombrie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.

Prin Decizia civilă nr. 1.073 din 20 iulie 2020, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Emilia-Carmen Guran și alții într-o cauză având ca obiect cereri privind acordarea sporului pentru condiții de muncă grele sau periculoase și a indemnizației pentru cifru de stat, aflată în etapa procesuală a recursului.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare între personalul angajat în calitate de funcționar public anterior datei de 29 decembrie 2009 și personalul angajat ulterior acestei date, în sensul că drepturile salariale din cuprinsul cărora fac parte sporul de condiții vătămătoare și indemnizația pentru cifru de stat sunt recunoscute celor dintâi și sunt nerecunoscute/nereglementate pentru personalul angajat după data sus-menționată.

8.

Autorii excepției mai arată că dispozițiile legale criticate au fost aplicabile doar din anul 2009 până la data de 28 decembrie 2010, însă instanța de judecată a extins în mod nelegal incidența acestor dispoziții, deși, ulterior, au fost aplicabile alte acte normative.

9.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, iar criticile referitoare la încălcarea principiului egalității pornesc de la situația unor persoane care nu se află în aceeași ipoteză din perspectiva încadrării în funcție și a stabilirii drepturilor salariale cuvenite din fondurile publice.

10.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Curtea observă că

Legea-cadru nr. 330/2009

a fost abrogată prin

art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, care au următoarea redactare: „Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.“

14.

Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate prevăd o măsură ce privește modul de stabilire a salariilor, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2010. Astfel, se prevede că sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care, potrivit legii, făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la

Legea-cadru nr. 330/2009 , se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru cel ce ocupă funcții de conducere.

16.

Curtea constată că aceste dispoziții legale se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără privilegii și fără discriminări.

17.

Situația la care se referă autorii excepției este distinctă, având în vedere persoane care au fost integrate pe posturi ulterior intrării în vigoare a

Legii-cadru nr. 330/2009 , în urma unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, în temeiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2012

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012. Potrivit

art. 31

din această ordonanță de urgență, personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, instituțiilor publice și structurilor care fac obiectul acestei ordonanțe de urgență își păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. Prin urmare, acordarea sporurilor și indemnizațiilor solicitate de autorii excepției nu are ca temei juridic textul de lege supus controlului de constituționalitate, ci reglementări distincte.

18.

Așa fiind, Curtea apreciază că pretinsa situație discriminatorie invocată de autorii excepției nu derivă din înseși dispozițiile de lege criticate, ci din succesiunea unor prevederi legale care nu fac însă obiectul controlului de constituționalitate.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emilia-Carmen Guran și alții în Dosarul nr. 47.563/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.