Procedura din 2 aprilie 2026

În vederea susținerii procesului de dezinstituționalizare și pentru atingerea obligațiilor asumate prin Planul național de redresare și reziliență cu privire la punerea în aplicare a reformei care urmărește dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități, precum și pentru atingerea indicatorului cantitativ aferent țintei 383 care presupune reducerea numărului total al acestor persoane instituționalizate în servicii sociale rezidențiale, pentru persoanele adulte cu dizabilități care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc aceste servicii, se acordă standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, după cum urmează:

a)

pentru o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provin, dacă acestea beneficiază de un serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip locuință protejată sau centru pentru viață independentă, indiferent de categoria furnizorului de servicii sociale acreditat, public sau privat;

b)

pentru o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provin, dacă acestea se mută în comunitate și nu beneficiază de prevederile

art. 20^2 alin. (1)

și

art. 20^3 alin. (1) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără accesarea serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni;

c)

pentru o perioadă de 6 luni de la încetarea măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provin, pentru persoanele vârstnice cu dizabilități, admise într-un centru rezidențial pentru persoane vârstnice, în condițiile

Legii nr. 17/2000

privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările ulterioare.

Perioada pentru care se acordă sumele prevăzute la

alin. (1)

se stabilește de la data încetării măsurii de protecție în centrul rezidențial din care provine persoana, iar plata se efectuează cu data de întâi a lunii următoare celei în care măsura a fost revocată sau înlocuită cu una sau mai multe dintre cele prevăzute la

art. 5 pct. 23^1 din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, alta/altele decât centre rezidențiale de tip centru de îngrijire și asistență sau centru de abilitare și reabilitare, în condițiile legii, iar persoana a părăsit centrul rezidențial, până la sfârșitul perioadei pentru care a fost stabilită măsura de protecție.

În situația în care, în perioada prevăzută la

alin. (2) , persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau dacă aceasta decedează, plata sumei prevăzute la

alin. (1)

încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a decedat.

Dreptul la suma prevăzută la

art. 1

se stabilește prin decizie/dispoziție a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectorului municipiului București, iar plata acesteia se face de către personalul cu atribuții în acest sens, din structura acesteia.

Pentru persoanele adulte cu dizabilități care beneficiază de un serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip locuință protejată sau centru pentru viață independentă la un furnizor de servicii sociale privat, suma se plătește furnizorului în contul acestuia, prin ordin de plată, pentru acoperirea cheltuielilor necesare cu funcționarea serviciului social, respectiv pentru cheltuielile cu salariile personalului, alocația de hrană și cheltuieli materiale, cu respectarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 426/2020

privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, cu modificările ulterioare.

Pentru persoanele adulte cu dizabilități care beneficiază de un serviciu social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip locuință protejată sau centru pentru viață independentă din subordinea direcției generale de asistență socială și protecția copilului județeană/locală a sectorului municipiului București, suma se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor necesare cu funcționarea serviciului social, respectiv pentru cheltuielile cu salariile personalului, alocația de hrană și cheltuieli materiale, cu respectarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 , cu modificările ulterioare.

Pentru persoanele prevăzute la

art. 2 lit. b)

și

c) , plata sumei se efectuează în contul bancar al acestora sau al reprezentanților lor legali, al asistentului personal sau asistentului personal profesionist, după caz.

În situația prevăzută la

alin. (4) , suma poate fi utilizată inclusiv în vederea administrării unei locuințe pentru persoanele adulte cu dizabilități pentru care, în baza planului individual de viață independentă și integrare în comunitate, biroul de locuire din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau o organizație neguvernamentală a identificat locuința.

Direcția generală de asistență socială și protecția copilului efectuează plata prin unitățile bancare pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar, care se stabilește prin negociere, la nivel teritorial, între direcție și unitățile bancare și care nu poate fi mai mare de 0,1% din dreptul achitat.

Fondurile necesare achitării cheltuielilor pentru transmiterea drepturilor și a comisionului bancar pentru plata sumei se suportă de la bugetul de stat.

Documentele justificative în baza cărora se stabilește dreptul la suma prevăzută la

art. 1

și care se depun în dosarul fiecărei persoane adulte cu dizabilități pentru care se acordă aceasta sunt:

a)

cererea pentru acordarea sumei prevăzute la

art. 1 , al cărei model este prevăzut în

anexa nr. 1 ;

b)

certificatul de încadrare în grad de handicap, împreună cu programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS), în care sunt stabilite măsuri de protecție referitoare la servicii sociale în comunitate, pentru situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. a)

și

b)

și în servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, pentru situația prevăzută la

art. 1 alin. (1) lit. c) ;

c)

copia actului de identitate al persoanei cu handicap și, după caz, al reprezentantului legal, asistentului personal sau al asistentului personal profesionist;

d)

planul individual de viață independentă și integrare în comunitate (PIVIIC), ca instrument de planificare utilizat în cazul persoanelor adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și care se completează în situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) ;

e)

dispoziția de încetare a furnizării serviciului social rezidențial de tip centru de îngrijire și asistență socială sau centru de abilitare și reabilitare.

Documentele prevăzute la

alin. (1)

sunt completate, după caz, cu următoarele:

a)

hotărârea consiliului județean/local al sectorului municipiului București cu privire la inițierea procesului de dezinstituționalizare, pentru situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. a)

și

b) ;

b)

dispoziția de admitere în serviciile sociale, precum și contractul de furnizare a acestora, pentru situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) .

În vederea facilitării accesului la suma prevăzută la

art. 1 , direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pun la dispoziția solicitanților modelul de cerere prevăzut în

anexa nr. 1 .

Pentru situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. a)

și

b) , PIRIS cuprinde măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județeană/locală a sectorului municipiului București referitoare la servicii sociale de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru viață independentă.

În situația în care persoana adultă cu dizabilități nu poate parcurge etapa de integrare în comunitate și necesită servicii dintre cele prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. c) , PIRIS cuprinde asistență socială prin cămin/centru pentru îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice.

Pentru persoanele care părăsesc centrele rezidențiale, prevăzute la

art. 1 alin. (1) , PIVIIC se avizează de comitetul pentru accelerarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București, la propunerea direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

Cererea, împreună cu documentele justificative prevăzute la

alin. (1)

și

(2) , se completează de către persoană/reprezentantul legal/asistentul personal/asistentul personal profesionist, se depune și se înregistrează la direcția generală de asistență socială și protecția copilului și se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării la direcția generală de asistență socială și protecția copilului, prin decizie/dispoziție de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv.

Decizia/Dispoziția prevăzută la

alin. (7)

se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. În cazul emiterii unei decizii/dispoziții de respingere, aceasta conține și motivele respingerii.

Suspendarea dreptului la suma prevăzută la

art. 1

se face în baza deciziei/dispoziției directorului executiv al direcției generale, emisă în următoarele situații:

a)

reprezentantul legal al persoanei cu handicap a decedat/a renunțat la reprezentarea legală a persoanei;

b)

asistentul personal sau asistentul personal profesionist a decedat/a renunțat la contractul individual de muncă sau acesta a încetat în oricare dintre condițiile

Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare;

c)

se înregistrează situația prevăzută la

art. 90^3 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În situația prevăzută la

alin. (1) lit. a)

și

b) , suspendarea se menține până la numirea unui nou reprezentant legal sau a unui nou asistent personal, asistent personal profesionist, în condițiile legii, drepturile beneficiarului, inclusiv pe perioada de suspendare, urmând să se achite noului reprezentant legal, respectiv noului asistent personal, asistent personal profesionist, după caz.

În vederea reducerii perioadei de suspendare prevăzute la

alin. (1) lit. a)

și

b) , în termen de 5 zile calendaristice de la intervenția situației care a determinat-o, compartimentul de specialitate din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, cu sprijinul serviciului public de asistență socială de la nivelul unității administrativ-teritoriale pe raza teritorială a căreia își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap, identifică, selectează și desemnează un nou asistent personal, asistent personal profesionist sau, după caz, solicită instanței de judecată competente numirea unui nou reprezentant legal.

Plata sumei prevăzute la

art. 1 alin. (1)

se suspendă prin decizia/dispoziția directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului începând cu luna următoare celei în care se produce una dintre următoarele situații:

a)

a fost emisă decizia/dispoziția de suspendare de directorul executiv al direcției generale;

b)

se constată că certificatul de încadrare în grad de handicap este expirat și persoana nu se regăsește cu un nou certificat. Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are obligația comunicării către serviciul de specialitate al direcției generale de asistență socială și protecția copilului a unui exemplar al certificatului/deciziei de încadrare în grad de handicap și al PIRIS, după caz, în termen de trei zile de la emitere/primirea de la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;

c)

se constată că s-a stabilit un cuantum eronat al sumei;

d)

se constată de către inspectorii sociali, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2011

privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 198/2012 , cu modificările și completările ulterioare, în urma misiunilor de control sau ca urmare a verificărilor la sesizarea unor terți, că nu sunt îndeplinite prevederile legale privind încadrarea în grad și tip de handicap;

e)

se constată, cu ocazia vizitelor de monitorizare, faptul că procesul de integrare socială în comunitate întâmpină dificultăți care necesită revizuirea PIVIIC;

f)

se constată de către inspectorii sociali, în condițiile prevederilor

art. 17 lit. b) din Legea nr. 7/2023

privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, că nu sunt respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea și promovarea drepturilor sociale ale persoanelor cu dizabilități care au făcut tranziția din mediul rezidențial în comunitate, respectiv faptul că persoana cu dizabilități și-a schimbat domiciliul/reședința sau se află într-un serviciu social rezidențial, public sau privat.

În situația de suspendare de la

alin. (4) lit. b)-f) , directorul executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului solicită verificarea situației. După verificare, drepturile neridicate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în același cuantum sau în alt cuantum, dacă cele constatate nu conduc la încetarea dreptului.

În situația de suspendare prevăzută la

alin. (4) lit. b)

și

d)-f) , directorul executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate solicita primăriei, în a cărei rază teritorială domiciliază/își are reședința/locuiește persoana cu handicap, verificarea situației. După verificare, drepturile neridicate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în același cuantum sau în alt cuantum, dacă cele constatate nu conduc la încetarea dreptului.

Reluarea plății în situația în care încetează motivele de suspendare, fără să intervină unul dintre motivele de încetare a acesteia, nu determină prelungirea termenelor de acordare prevăzute la

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 .

În cazul în care, în perioada de suspendare a plății menționate la

art. 1 , intervin modificări ce determină încetarea dreptului, sumele se achită titularului doar până la apariția situației de încetare.

Încetarea dreptului la suma prevăzută la

art. 1

se face în baza deciziei/dispoziției directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului, începând cu luna următoare celei în care se produce oricare dintre următoarele situații:

a)

la termenul prevăzut la

art. III alin. (2)

și

(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2025 ;

b)

persoana nu mai este încadrată în grad de handicap;

c)

se depune cererea de sistare a plății;

d)

persoana cu dizabilități a fost admisă într-un serviciu social rezidențial, indiferent de tipul și de furnizorul acestuia, cu excepția centrului respiro, într-un serviciu sociomedical sau unitate medicală pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;

e)

se constată, cu ocazia vizitelor de monitorizare, faptul că procesul de integrare socială în comunitate întâmpină dificultăți care necesită activarea planului de contingență, prevăzut de

Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 334/2024

pentru aprobarea versiunii extinse a

Ghidului

care conține instrumentele de lucru privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare;

f)

s-a produs decesul persoanei adulte cu handicap.

Plata sumei prevăzute la

art. 1

încetează, prin decizie/dispoziție a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului, emisă în baza următoarelor documente:

a)

deciziei/dispoziției de încetare emise de directorul executiv al direcției generale;

b)

certificatului care atestă neîncadrarea în grad de handicap sau deciziei de neîncadrare emise de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, ca urmare a reevaluării realizate în condițiile prevăzute de

art. 90^2

și

90^3 din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare;

c)

cererii persoanei cu handicap sau a reprezentantului acesteia;

d)

raportului de monitorizare al unității administrativ-teritoriale sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului care atestă situația prevăzută la

alin. (1) lit. d) ;

e)

copiei certificatului de deces.

Plata sumei prevăzute la

art. 1

încetează și în situația în care persoana cu handicap își schimbă domiciliul sau reședința în altă unitate administrativ-teritorială aflată în raza de competență a altei direcții generale de asistență socială și protecția copilului.

În situația prevăzută la

alin. (3) , direcția generală de asistență socială și protecția copilului, în a cărei rază teritorială s-a stabilit noul domiciliu sau noua reședință, emite o decizie de plată a sumei, al cărei termen de valabilitate este unul dintre cele prevăzute la

alin. (1) lit. a) .

În situația prevăzută la

alin. (3) , direcția generală de asistență socială și protecția copilului din raza teritorială a căreia persoana cu adultă cu handicap își schimbă domiciliul/reședința are obligația de a comunica mutarea beneficiarului direcției în a cărei rază teritorială s-a stabilit noul domiciliu sau noua reședință, odată cu transferul dosarului persoanei cu handicap și al datelor necesare în vederea reluării plății, menționând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, suma restantă defalcată pe fiecare lună și eventualele sume stabilite cu titlu de debite.

Deciziile/Dispozițiile directorului executiv al direcției generale de aprobare, respingere, suspendare sau încetare a dreptului la suma prevăzută la

art. 1 , precum și cele privind aprobarea, încetarea, suspendarea plății acesteia se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere.

Deciziile/Dispozițiile prevăzute la

alin. (1)

se completează potrivit modelului prevăzut în

anexa nr. 2 .

Monitorizarea modului în care este pusă în aplicare măsura plății sumei cu titlul standard de cost, prevăzută la

art. 1 alin. (1) lit. b)

și

c) , revine direcției generale pe raza teritorială a căreia are domiciliul/reședința persoana adultă cu handicap, prin managerul de caz al acesteia sau prin alt personal propriu, în colaborare cu direcția de asistență socială/serviciul public de asistență socială/compartimentul de asistență socială din subordinea unității administrativ-teritoriale de domiciliu/reședință, pe baza unui program stabilit de comun acord, astfel încât în perioada de acordare a sumei să se realizeze trimestrial cel puțin un raport de monitorizare.

În acest scop, direcția generală sau, după caz, serviciul de specialitate din subordinea unității administrativ-teritoriale de domiciliu/reședință efectuează vizite de monitorizare anunțate și neanunțate, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la domiciliul persoanei.

Primul raport de monitorizare va fi realizat în termen de 30 de zile de la data efectuării primei plăți a sumelor prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. b)

și

c) .

În situația în care vizita de monitorizare este efectuată de personalul de specialitate din direcția de asistență socială/ serviciul public de asistență socială/compartimentul de asistență socială din subordinea unității administrativ-teritoriale, acesta are obligația de a întocmi și de a transmite raportul de monitorizare către direcția generală în termen de 5 zile de la efectuarea vizitei. În situația în care acesta constată necesitatea suspendării sau, după caz, a încetării plății, are obligația sesizării de îndată a direcției generale.

Modelul-cadru al raportului prevăzut la

art. 10

este prezentat în

anexa nr. 3 .

În vederea monitorizării îndeplinirii țintei PNRR privind reducerea numărului total al persoanelor instituționalizate în servicii sociale rezidențiale, pentru persoanele cu dizabilități care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc aceste servicii și pentru care s-a emis hotărârea consiliului județean/local al sectorului municipiului București privind inițierea procesului de dezinstituționalizare, PIVIIC se completează în situațiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) , precum și pentru beneficiarii care rămân în continuare în centrul rezidențial, dar cu care se lucrează pentru dobândirea deprinderilor de trai independent, care va fi avizat de comitetul pentru accelerarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București, la propunerea direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități solicită lunar direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului situația privind numărul persoanelor cu dizabilități dezinstituționalizate, a plăților efectuate către acestea, precum și către furnizorii de servicii sociale prevăzuți la

art. 2 .

Începând cu data de 1 iulie 2026, finanțarea de la bugetul de stat a măsurilor de protecție în serviciile sociale de tip rezidențial prevăzute la

art. 51 alin. (3) lit. a)

și

b) din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se asigură în baza realizării indicatorilor-cheie de performanță prevăzuți la

art. 8 din Legea nr. 7/2023 , așa cum sunt aprobați la nivel de județ/sector al municipiului București prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 359/2023

pentru aprobarea obiectivelor și indicatorilor-cheie de performanță corespunzători acestora privind procesul de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, planificați la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București, cu modificările ulterioare.

Cu aceeași dată, responsabilitatea finanțării integrale a standardului de cost pentru numărul de beneficiari care depășește indicatorul-cheie de performanță revine în exclusivitate autorității locale, respectiv consiliului județean sau consiliului local al sectorului municipiului București, potrivit prevederilor

Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 358/2023

pentru aprobarea

Metodologiei

de finanțare a serviciilor sociale de tip rezidențial prevăzute la

art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările ulterioare.