Instrucțiunile din 15 mai 2026

Articolul 1

În conformitate cu prevederile

art. 16 alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 8 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2024

pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petrolului și stocării geologice a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 79/2025 , documentațiile tehnice și economice privind explorarea substanțelor minerale utile se aprobă de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), acestea incluzând și Raportul final la finalizarea lucrărilor de cercetare geologică pentru explorare.

Articolul 2

Raportul final de explorare geologică va cuprinde, în mod obligatoriu, date și informații referitoare la: metodologia aplicată, lucrările preliminate și cele executate, cheltuielile aferente lucrărilor de explorare preliminară și de detaliu, precum și rezultatele obținute și va fi elaborat și semnat de către persoane fizice/juridice atestate de către ANRMPSG (succesoarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale) și va fi asumat de către titular.

Articolul 3

Conținutul-cadru al raportului final de explorare se referă la toate categoriile de substanțe minerale utile solide. Abordarea etapizată în vederea elaborării acestuia se va face ținând cont de categoria de substanță minerală utilă solidă cercetată.

Articolul 4

Întreaga documentație aferentă raportului final va fi depusă la ANRMPSG în termenul prevăzut de

Legea nr. 85/2003 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de

Normele

pentru aplicarea

Legii minelor nr. 85/2003 , aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003 , cu modificările ulterioare, însoțită de Nota de constatare emisă de Inspectoratul zonal pentru resurse minerale pe raza căruia se află perimetrul de explorare. Acestea vor fi depuse atât în format letric, cât și electronic (pentru partea scrisă fișiere tip word, pdf, access și excel, iar pentru partea grafică fișiere specifice vizualizării și proiectării - G.I.S., CAD etc.).

Articolul 5

Structura-cadru a Raportului final de explorare geologică care are ca scop îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și legale, fără a se limita la acest conținut, va conține obligatoriu următoarele capitole:

I.

Introducere Partea introductivă a documentației va cuprinde, succint, date cu privire la:

–

obiectul și scopul lucrărilor geologice efectuate;

–

istoricul lucrărilor de cercetare geologică efectuate în arealul ce face obiectul explorării.

II.

Date generale

–

localizarea administrativă a perimetrului de explorare;

–

date generale privind geomorfologia regiunii în care este instituit perimetrul de explorare;

–

perioadele de execuție a lucrărilor, prezentate etapizat și centralizat.

III.

Geologia regiunii

–

prezentarea unității geostructurale în care se situează perimetrul de explorare;

–

caracterizarea stratigrafică: succesiunea formațiunilor geologice, limitele geologice, repere stratigrafice, scurtă descriere litologică;

–

petrografia rocilor vulcanice, metamorfice și sedimentare și relațiile dintre ele;

–

tectonica regională cu privire la descrierea structurii: accidente tectonice majore, fazele în care au avut loc acestea etc.;

–

hidrogeologia;

–

prezentarea altor substanțe minerale utile cunoscute în regiune.

IV.

Programul lucrărilor de explorare

IV.1.

Explorarea preliminară

–

cartare geologică de detaliu, la nivel de perimetru;

–

lucrări de cercetare geologică preliminară: metode geofizice (electrometrie, gravimetrie, seismometrie, magnetometrie, aerofotogrammetrie și teledetecție), geochimice, foraje geologice, lucrări miniere ușoare;

–

metodologia de probare: numărul, caracterul reprezentativ al acestora, locul (afloriment, lucrări miniere sau carote), tipul analizei (mineralogo-petrografică, paleontologică, fizico-chimică, fizico-mecanică);

–

georeferențierea tuturor probelor, măsurătorilor și analizelor efectuate pe hărțile și planurile elaborate;

–

evaluarea gradului de cunoaștere realizat ca urmare a lucrărilor de explorare preliminară efectuate pentru stabilirea orientativă a conturului, formei și structurii corpului de substanță minerală utilă, precum și estimarea potențialului global de resurse minerale/rezerve, furnizând elemente necesare pentru evidențierea zăcământului, prin: • realizarea hărții geologice a perimetrului;

• realizarea secțiunilor geologice de detaliu;

• realizarea hărților geofizice ale parametrilor investigați;

• realizarea hărților geochimice de distribuție spațială a elementelor investigate;

• prezentarea detaliată și desfășurată a lucrărilor miniere;

• întocmirea rapoartelor privind rezultatele obținute în laborator pentru determinările parametrilor urmăriți.

IV.2.

Explorarea de detaliu

–

lucrări de cercetare geologică de detaliu: • îndesirea lucrărilor de cercetare: foraje, lucrări miniere de suprafață și de subteran (șanțuri, semitranșee, cariere, puțuri, galerii, suitori, foraje subterane etc.);

• descrierea determinărilor și a tipurilor de analize și integrarea lor în studii de specialitate;

• cercetări și studii hidrogeologice;

• cercetări și analiza condițiilor de stabilitate;

• lucrări și cercetări tehnologice de preparare sau prelucrare în faza de laborator, pilot, exploatare experimentală;

• georeferențierea tuturor probelor, măsurătorilor și analizelor efectuate pe hărțile și planurile elaborate;

• evaluarea gradului de cunoaștere realizat ca urmare a lucrărilor de explorare de detaliu efectuate pentru clarificarea structurii geologice, a formei și conturului zăcământului, precizarea cantității și calității resurselor/rezervelor și furnizarea tuturor informațiilor necesare cunoașterii condițiilor tehnico-economice de valorificare în vederea proiectării de deschidere, pregătire, exploatare și a fluxului tehnologic de preparare, prin:

–

prezentarea detaliată și desfășurată a lucrărilor miniere;

–

realizarea hărților de volum de substanță minerală utilă;

–

stabilirea și evaluarea resurselor/rezervelor;

–

întocmirea studiilor aferente metodelor de cercetare aplicate în vederea cunoașterii condițiilor tehnico-economice întocmite de către persoana/societatea specializată și autorizată, care are competența să realizeze documentația respectivă, conform legislației în vigoare;

–

întocmirea raportului prin integrarea rezultatelor finale;

–

studiul efectuat privind impactul asupra mediului;

–

studiul efectuat privind măsurile întreprinse pentru protecția mediului.

V.

Geologia zăcământului

V.1.

Litostratigrafia, tectonica, procesele geologice de acumulare a resursei

–

stratigrafia: descrierea detaliată a formațiunilor cercetate din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic;

–

petrografia: descrierea detaliată a formațiunilor (sedimentare, magmatice, metamorfice) în care este cantonat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta: structura, textura, compoziția mineralogică, zonele de metamorfism, de alterare hidrotermală, aureole de contact, cap-rock etc.;

–

tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea completă a structurii geologice în care este cantonat zăcământul, cu precizarea direcției și înclinării stratelor, cutelor, tipul și săritura faliilor și blocurilor tectonice, plane de șariaj, încălecări etc.;

–

descrierea substanței minerale utile: compoziția chimică, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și textura, forma și poziția corpurilor de substanță minerală utilă, variația principalelor caracteristici ale zăcământului cu atenție deosebită asupra conturului și grosimii acestuia, descrierea petrografică a rocilor din culcuș și acoperișului zăcământului;

–

descrierea condițiilor și proceselor geologice care au condus la formarea zăcământului;

–

clasificarea zăcământului pe clase pe baza factorilor naturali;

–

regimul gazodinamic;

–

prezentarea detaliată a noilor date privind geologia zăcământului obținute din lucrările executate după ultima omologare în situația zăcămintelor cu rezerve omologate anterior.

V.2.

Hidrogeologia zăcământului

–

metodica cercetărilor hidrogeologice, lucrările executate și motivarea distanțelor dintre lucrări;

–

nivelul corpurilor de apă subterană stabilit pe baza lucrărilor de cercetare (electrometrie, foraje, puțuri etc.) realizate;

–

sursa de alimentare a formațiunilor acvifere;

–

caracterizarea formațiunilor acvifere: număr, grosime, adâncime, poziție față de zăcământ, alcătuire litologică, conținut în argilă, parametrii hidrogeologici (porozitate, coeficient de filtrație, coeficient de cedare, debit, presiune, nivel hidrostatic, direcția de curgere);

–

informații privind posibilitățile de asecare pe baza rezultatelor obținute în cercetarea/exploatarea experimentală.

VI.

Caracterizarea calitativă a substanței minerale utile

–

compoziția mineralogică-petrografică exprimată în procente și variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare;

–

compoziția chimică exprimată în procente sau g/t, variația acesteia în cuprinsul zăcământului, pe direcție și adâncime (se vor prezenta separat componenții utili cu procentele valorificabile, dar și componenții dăunători pentru fiecare corp de substanță minerală utilă); aceasta se va prezenta detaliat pentru componenții valorificabili din substanța minerală utilă;

–

caracteristicile fizice și mecanice ale substanței minerale utile și variația acesteia în cuprinsul zăcământului;

–

gradul de cunoaștere a caracteristicilor calitative;

–

compoziția gazelor asociate substanței minerale utile.

VII.

Evaluarea resurselor/rezervelor de substanțe minerale utile

–

metoda de calcul folosită și motivația alegerii acesteia;

–

metode de determinare a parametrilor de calcul: conturarea și evaluarea suprafețelor de calcul analitic și grafic, alegerea și justificarea distanțelor de extrapolare, determinarea grosimii în punctele de cunoaștere, justificarea grosimilor minime luate în calcul, metoda de determinare directă/indirectă a grosimii medii (statistic), metoda de determinare a greutății volumetrice, a caracteristicilor calitative sau a conținuturilor medii, coeficienți de corecție utilizați;

–

situația resurselor/rezervelor pe corpuri de substanță minerală utilă din perimetru;

–

încadrarea în categorii a resurselor/rezervelor evaluate:

a)

conform clasificării aflate în vigoare la data apariției legii minelor;

b)

conform clasificării internaționale;

–

volum roci sterile;

–

analiza gradului de precizie a cantității și calității resurselor minerale stabilit fie direct prin metode statistice și geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obținute prin îndesirea rețelei lucrărilor ori prin compararea cu rezultatele obținute la exploatarea experimentală sau din literatura de specialitate.

VIII.

Condiții tehnico-economice de exploatare

VIII.1.

Exploatarea experimentală

–

condiții tehnice și tehnologia de exploatare;

–

condiții tehnice și tehnologia de preparare-prelucrare.

VIII.2.

Evaluarea tehnico-economică a programului realizat (studiu de prefezabilitate)

–

volumele fizice și valorice ale lucrărilor de explorare (defalcate pe ani contractuali și total, respectiv programat, avizat, realizat și diferențe);

–

eșalonarea în timp a lucrărilor de explorare;

–

devizul general al lucrărilor aferente programului de explorare cu justificarea valorilor acestora (ordin plată, transfer bancar etc.);

–

studii privind situația hidrogeologică, a condițiilor de stabilitate, condițiilor tehnico-economice de exploatare.

IX.

Rezultatele și concluziile raportului final

–

definirea și stabilirea dimensiunii zăcământului: suprafața (contur, formă, poziție în spațiu), grosime, dezvoltarea extinderii (continuitatea structurii);

–

determinarea compoziției mineralogice, caracteristicile calitative, conținuturile în componenți utili și dăunători, precum și variațiile acestora ai substanței minerale utile;

–

caracteristicile petrografice-mineralogice ale substanței minerale utile, caracteristicile geomecanice ale rocilor din culcuș și acoperiș;

–

caracterizarea hidrogeologică a zăcământului;

–

determinarea condițiilor de stabilitate;

–

prezentarea condițiilor tehnico-economice de exploatare, preparare și valorificare a substanței minerale utile.

Propuneri privind omologarea rezervelor determinate, cantitativ și calitativ, clasificate în categorii și grupe.

X.

Anexe scrise

–

descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, șanțurilor, puțurilor, galeriilor, planelor înclinate;

–

fișele de foraj, cu menționarea următoarelor informații: indicativul forajului/numărul probei prelevate, data începerii și finalizării forajelor, lungimea marșului, data și borderoul trimiterii lor la laborator (semnate de către geologul care a condus lucrările de foraj și a întocmit profilele), descrierea carotelor;

–

tabele cu coordonatele topografice ale aflorimentelor, forajelor și lucrărilor miniere efectuate:

–

tabele cu calculul devierii sondelor;

–

registrul probelor în format letric și digital (excel și pdf asumat), borderourile probelor trimise la laboratoare specializate acreditate însoțite de o copie după certificatul de acreditare al laboratorului emitent pentru activitatea prestată, buletine de analize;

–

centralizatoare ale rezultatelor analizelor probelor în funcție de tipul de analiză;

–

centralizatorul resurselor/rezervelor evaluate (conform clasificării alfanumerice);

–

centralizatorul resurselor/rezervelor evaluate (conform clasificării internaționale);

–

tabel cu calculul resurselor/rezervelor pe unități de calcul (panouri, blocuri etc.) și pe categorii (conform clasificării alfanumerice/conform clasificării internaționale);

–

calculul volumului de roci sterile;

–

buletinele, rapoartele, studiile realizate printr-un contract cu agenți economici specializați.

XI.

Anexe grafice

–

fișa perimetrului de explorare;

–

harta administrativă cu localizarea zăcământului;

–

harta geologică a regiunii (scara 1:200.000 sau 1:50.000);

–

secțiuni geologice transversale și longitudinale la scara hărții geologice regionale;

–

plan de situație a perimetrului de explorare cu dimensionarea zăcământului la scară standardizată;

–

harta geologică a perimetrului;

–

planul cu situația geologică a zăcământului la scări cuprinse între 1:1000-1:5000 cu amplasarea lucrărilor executate;

–

secțiuni geologice transversale și longitudinale la scara hărții realizate pe baza lucrărilor de cercetare efectuate, alte tipuri de secțiuni;

–

hărți cu izolinii (cu izobate, izopace sau izopahite, izocore), pe baza cărora s-au conturat resursele/rezervele;

–

planșe fotografice georeferențiate pentru vizualizarea și localizarea aflorimentelor, forajelor, lucrărilor miniere efectuate și a locului de recoltare a probelor;

–

planuri și secțiuni cu calculul resurselor/rezervelor de substanțe minerale utile;

–

profilele geologice și hidrogeologice ale forajelor;

–

diagrafiile (carotajele) geofizice;

–

cartările desfășurate ale lucrărilor miniere.

Articolul 6

Raportul final al lucrărilor de cercetare geologică va fi analizat și evaluat în termen de maximum 60 de zile de la depunerea acestuia la ANRMPSG.

Articolul 7

În urma analizei Raportului final de explorare geologică, evaluatorul desemnat propune:

a)

acceptarea Raportului final de explorare ca urmare a atingerii obiectivelor explorării conform prevederilor legale în vigoare;

b)

completări la Raportul final de explorare atunci când datele și informațiile din raport sunt neconcludente. În acest caz, completările trebuie depuse în termen de 30 de zile de la data înștiințării titularului prin emiterea adresei de completare a documentației;

c)

respingerea motivată a Raportului final de explorare în termen de 30 de zile de la data prezentării completărilor;

d)

informarea titularului pentru situațiile prezentate se va face în scris, în termenele prevăzute.

Articolul 8

Respingerea motivată a raportului final se face în următoarele situații:

a)

reducerea lucrărilor de cercetare geologică din programul negociat fără prezentarea unui memoriu tehnic pentru fiecare lucrare în parte cu justificarea necesității reducerii;

b)

reducerea lucrărilor de cercetare geologică sub limita de a contura și evalua resursa/rezerva geologică;

c)

neexecutarea a cel puțin 3 foraje care să străbată corpul de substanță minerală utilă solidă sau, în lipsa acestora (adâncime, inaccesibilitate etc.), a metodelor geofizice de investigare specifice care să pună în evidență culcușul corpului de substanță minerală utilă necesare analizei condițiilor de stabilitate;

d)

neîntocmirea materialelor grafice în conformitate cu prevederile din instrucțiuni, normative specifice și reambularea (remachetarea) informației existente, distinctiv de cea obținută din lucrări;

e)

eliminarea lucrărilor de cercetare geologică din subteran sau înlocuirea acestora cu lucrări de suprafață, definitorii în stabilirea caracteristicilor de conținut;

f)

estimarea în plus sau în minus a resurselor/rezervelor neconforme cu informațiile provenite din interpretarea rezultatelor lucrărilor de cercetare geologică;

g)

neefectuarea lucrărilor avizate de către ANRMPSG;

h)

efectuarea de lucrări fără a avea avizul ANRMPSG;

i)

efectuarea de lucrări de cercetare și analize de laborator ulterior datei de încetare a valabilității licenței de explorare;

j)

transmiterea de informații neconcludente chiar după solicitarea completării documentației.

Articolul 9

La finalul etapei de explorare preliminară, prin depunerea raportului de etapă, în situația în care titularul nu mai dorește continuarea lucrărilor de cercetare pentru substanța minerală utilă solidă ce constituie obiectul licenței, va prezenta concluziile care au condus la neidentificarea și conturarea zăcământului.

Articolul 10

În situația în care lucrările de cercetare trec în etapa explorării de detaliu, coroborat cu avizarea anuală a programului de lucrări, continuarea va fi posibilă doar după prezentarea elementelor necesare pentru evidențierea zăcământului, așa cum este prevăzut la

secțiunea IV.1 . - Explorare preliminară din prezentele instrucțiuni.

Articolul 11

În situația în care titularul licenței de explorare intenționează să solicite obținerea licenței de exploatare, odată cu depunerea raportului final va depune și studiul de prefezabilitate care dovedește oportunitatea valorificării tehnico-economice a zăcământului din perimetrul explorat.