Instrucțiunile din 4 iunie 2026

CUPRINS

1.

Introducere

2.

Termeni și abrevieri

3.

Structură. Scop. Obiective

4.

Organizare și funcționare

5.

Programul de activitate

6.

Atribuții și responsabilități

7.

Condiții de înființare și funcționare a amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice

8.

Programul standard de observații și măsurători la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice

9.

Documentele rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice și rețelei naționale hidrologice și hidrogeologice

10.

Activitatea de coordonare și verificare

11.

Aparatură, echipamente, instalații și construcții hidrometrice

12.

Anexe

1.

Introducere

Prezenta instrucțiune stabilește reglementările și responsabilitățile referitoare la organizarea, funcționarea și întreținerea Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică, care include atât Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice, cât și Rețeaua Națională de Hidrologie și Hidrogeologie.

Sistemul Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică are ca obiectiv principal asigurarea unei stări continue de veghe hidrologică, prin monitorizarea constantă a parametrilor hidrologici și hidrogeologici, cât și actualizarea periodică a Fondului Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice.

Instrucțiunea se adresează, în primul rând, personalului din cadrul stațiilor hidrometrice, Stațiilor Hidrologice și Serviciilor Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie, având ca principal scop menținerea unei structuri omogene la nivel național pentru o gestionare eficientă a resurselor de apă din punct de vedere cantitativ. De asemenea, instrucțiunea poate fi utilă persoanelor implicate în activități de hidrometrie, hidrologie și hidrogeologie, precum și beneficiarilor acestor activități.

2.

Termeni și abrevieri

Definițiile termenilor de specialitate utilizați pentru prezentarea detaliată a structurii rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice se bazează pe legislația în vigoare, glosarul de termeni și ghiduri OMM, dicționare științifice de specialitate, proceduri de lucru.

2.1.

Bazin experimental - bazin hidrografic în care se realizează cercetarea proceselor hidrologice la microscară (parcele de scurgere și/sau secțiuni hidrometrice cu suprafețe bazinale mai mici de 10 kmp), în corelație cu factorii hidrometeorologici determinați pe cale experimentală.

2.2.

Bazin reprezentativ - bazin hidrografic mic (cu suprafața de până la 100 kmp) ale cărui caracteristici privind factorii cadrului natural și regimul precipitațiilor sunt similare pe mari spații hidrografice, în regiunile din care fac parte. Caracteristicile hidrologice și hidrometeorologice ale acestor bazine sunt monitorizate prin mai multe stații hidrometrice, pluviometrice, nivometrice (platforme și profiluri nivometrice) etc.

2.3.

Fond Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice (FNDHH) - parte componentă a Fondului național de date pentru gospodărirea apelor, constituită din date hidrologice și hidrogeologice obținute din rețeaua națională de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice.

2.4.

Foraj de observație - foraj hidrogeologic care aparține rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice, scopul său fiind monitorizarea cantitativă și calitativă a apelor subterane freatice și de adâncime.

2.5.

Izvor - locul de emergență al apelor subterane la suprafața terenului.

2.6.

Rețea Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice (RNOMHH) - este formată din rețeaua hidrometrică națională și rețeaua hidrogeologică națională.

2.7.

Rețea hidrometrică națională - totalitatea stațiilor/secțiunilor hidrometrice, stații pluviometrice și stații evaporimetrice în care se efectuează măsurători sistematice de niveluri, debite, temperaturi ale apei/aerului, precipitații etc.

2.8.

Rețea hidrogeologică națională (RHgN) - reprezintă totalitatea forajelor de observație din România în care se efectuează măsurători și observații sistematice în scopul caracterizării cantitative și calitative a apelor subterane.

2.9.

Rețea Națională de Hidrologie și Hidrogeologie (RNHH) - alcătuită din următoarele unități:

2.9.1.

Stații Hidrologice (SH)

2.9.2.

Servicii Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie (SPBHH)

2.9.3.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA)

2.9.4.

Administrația Națională "Apele Române" (ANAR)

2.10.

Secțiune hidromorfologică - secțiune în cadrul unui segment/sector de râu/fluviu unde se efectuează (periodic) măsurători și observații asupra parametrilor hidrologici și morfologici în vederea evaluării hidromorfologice a albiei și luncii inundabile.

2.11.

Secțiune satelit - amplasament fix pe un curs de apă la care se efectuează în mod sistematic observații și măsurători asupra parametrilor hidrologici și hidrometeorologici, cu scopul de a cunoaște sau suplimenta informațiile asupra regimului scurgerii în bazine hidrografice nemonitorizate prin stații hidrometrice.

2.12.

Stație evaporimetrică - platformă deschisă, localizată în funcție de scopul măsurătorilor, fie pe sol, fie la suprafața lacurilor, dotată cu aparatură și instrumente specifice, utilizate pentru efectuarea complexului de măsurători și observații hidrometeorologice; aceasta variază în funcție de condițiile stației/postului respectiv, dar dotată minimal cu bazin evaporimetric (suprafața de 3000 cmp) cu termoizolație și pluviometru, care rămân instalate în cadrul platformei pe întreaga perioadă de observații (martie-noiembrie), dar și cu eprubetă, biuretă, psihrometru, diferite termometre, anemometru, heliograf ș.a.

2.13.

Stație hidrogeologică - foraj sau grup de foraje hidrogeologice care monitorizează influența condițiilor amplasamentului asupra dinamicii și calității apelor subterane.

2.14.

Stație hidrometrică - amplasament fix la care se efectuează în mod sistematic observații și măsurători asupra parametrilor hidrologici și hidrometeorologici, dotat cu echipamente și instrumente (clasice și/sau automate) și amenajat corespunzător pentru realizarea observațiilor și măsurătorilor specifice. Stațiile hidrometrice sunt amplasate pe râu, fluviu, deltă, zonă costieră marină, lacuri și acumulări, canale și derivații, folosințe, secțiuni satelit, izvoare, torenți, precum și la secțiuni pentru monitoring calitativ și hidromorfologic.

2.15.

Stație pluviometrică - amplasament fix, aflat în imediata apropiere a unui curs de apă, a unui lac, pe versanți sau interfluvii, dotat cu echipamente și instrumente (clasice și/sau automate) la care se efectuează observații și măsurători asupra parametrilor hidrometeorologici (precipitații, temperatura aerului, grosimea, densitatea și echivalentul în apă al stratului de zăpadă).

2.16.

Torent - formă de relief care ia naștere în urma acțiunii apelor torențiale, având aspectul unui bazin hidrografic în miniatură și caracterizându-se printr-un bazin de recepție, un canal de scurgere și un con de dejecție.

2.17.

Canal - albie artificială care leagă între ele două mări, două fluvii, două râuri, un râu cu un lac, etc și care servește la navigații - irigații sau la construcții hidrotehnice.

2.18.

Derivație - ramificație secundară a unui curs de apă (naturală sau amenajată) spre alt curs mai important [...] în scopul măririi capacității arterei principale (de apă).

2.19.

Folosință de apă - obiectiv social sau economic care, în desfășurarea activităților, captează, restituie sau redistribuie volume de apă, cu sau fără influențarea regimului natural de scurgere al unui curs de apă.

3.

Structură. Scop. Obiective

3.1.

Structură

3.1.1.

Sistemul Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică este ansamblul organizat pe structuri, metode și tehnologii utilizate pentru monitorizarea continuă a regimului hidrologic și hidrogeologic în vederea protejării resurselor de apă și a prevenirii riscurilor legate de fenomenele extreme, cum ar fi inundațiile sau secetele. Sistemul Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică este alcătuit din:

3.1.1.1.

Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice (RNOMHH). Aceasta cuprinde unitățile și instalațiile autonome din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" care furnizează sistematic informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, pe baza metodologiilor de specialitate, conforme cu ghidurile și cerințele OMM, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă. Din Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice fac parte următoarele categorii (denumite în continuare "amplasamente de monitorizare hidrologică și hidrogeologică"):

3.1.1.1.1.

Rețea Hidrometrică Națională:

3.1.1.1.1.1.

Stații hidrometrice (amplasate pe râu, fluviu, deltă, zonă costieră marină, lacuri și acumulări, canale și derivații, folosințe, secțiuni satelit, izvoare, torenți, precum și la secțiuni pentru monitoring calitativ și hidromorfologic)

3.1.1.1.1.2.

Stații pluviometrice

3.1.1.1.1.3.

Stații evaporimetrice

3.1.1.1.2.

Rețeaua Hidrogeologică Națională - reprezintă principalul furnizor de date hidrogeologice necesare elaborării studiilor și cercetărilor referitoare la regimul apelor subterane și la evaluarea stării cantitative și calitative a apelor subterane. De aceea, organizarea pe un anumit teritoriu trebuie să corespundă atât scopurilor practice, economice, cât și scopurilor științifice care să poată conduce la explicarea anumitor fenomene naturale sau intervenții antropice asupra regimului apelor subterane.

Rețeaua Hidrogeologică Națională este constituită din foraje de observație (freatic și medie adâncime) și foraje de adâncime, grupate în stații hidrogeologice.

3.1.1.1.2.1.

Stațiile hidrogeologice de freatic, constituite din foraje de observație de freatic, se clasifică în funcție de amplasament în: stații hidrogeologice de ordin I și stații hidrogeologice de ordin II, și în funcție de scopul monitorizării în: stații hidrogeologice din zonele de captare, stații hidrogeologice din zona stațiilor experimentale și stații hidrogeologice de urmărire a poluării.

3.1.1.1.2.1.1.

Stații hidrogeologice de ordin I, constituie din:

● Foraje de observație și piezometre amplasate în văile fluviatile (tip V), cod ordin 100, respectiv 110

● Foraje de observație și piezometre amplasate în apropierea lacurilor (tip L), cod ordin 200, respectiv 210

3.1.1.1.2.1.2.

Stații hidrogeologice de ordin II constituite din 1 - 2 foraje de observație și piezometre amplasate în interfluvii, pe direcția de curgere a apelor subterane: (tip I) - cod ordin 300, respectiv 310

3.1.1.1.2.1.3.

Stații hidrogeologice amplasate în zonele de captare constituite din foraje de observație amplasate de-a lungul frontului de captare pe direcția de curgere a apei subterane, având drept scop monitorizarea efectului exploatării asupra resurselor de apă subterană: (tip Cp) - cod ordin 400

3.1.1.1.2.1.4.

Stații hidrogeologice din zona stațiilor experimentale constituite din foraje de observație și piezometre amplasate în apropierea stațiilor experimentale, având drept scop monitorizarea apelor subterane pentru analizele de bilanț hidric: (tip Se) - cod ordin 501, respectiv 502

3.1.1.1.2.1.5.

Stații hidrogeologice de urmărire a poluării constituite din foraje de observație și piezometre amplasate în zone cu activități industriale sau agricole potențial poluatoare, având drept scop monitorizarea calității apelor subterane în vederea depoluării acestora: (tip P) - cod ordin 502, respectiv 512

3.1.1.1.2.2.

Stații hidrogeologice de adâncime reprezentate prin 1-2 foraje de adâncime având ca scop monitorizarea cantitativă și calitativă a apelor subterane de adâncime: (tip AD) - cod ordin 600

3.1.1.2.

Rețeaua Națională de Hidrologie și Hidrogeologie (RNHH), cuprinde unitățile teritoriale și centrale care desfășoară activități de obținere și prelucrare a datelor și informațiilor hidrologice și hidrogeologice în mod sistematic, în vederea asigurării datelor și informațiilor Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică. Din Rețeaua Națională de Hidrologie și Hidrogeologie fac parte următoarele unități:

3.1.1.2.1.

Stații Hidrologice, Servicii Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie

3.1.1.2.2.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

3.1.1.2.3.

Administrația Națională "Apele Române"

3.2.

Scop

3.2.1.

Scopul Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice îl constituie monitorizarea continuă a parametrilor hidrologici și hidrogeologici specifici, cu frecvențe de măsurare care să asigure necesarul de date și informații atât pentru fluxul informațional operativ în vederea gestionării situațiilor de urgență (determinate de ape mari, excepționale sau de ape foarte mici și secetă), cât și în activitatea de cercetare (cunoașterea resurselor de apă, a regimului hidrologic și hidrogeologic, a caracteristicilor scurgerii lichide și transportului de aluviuni) și socio-economice (alimentarea cu apă a populației, dimensionarea lucrărilor hidrotehnice și de infrastructură, realizarea strategiilor pe termen mediu și lung privind resursele de apă etc.).

3.2.2.

Scopul Rețelei Naționale Hidrologice și Hidrogeologice este de asigurare a modului de organizare, funcționare și întreținere a întregii rețele hidrologice și hidrogeologice naționale, pentru asigurarea colectării, procesării și utilizării datelor și informațiilor cu privire la regimul hidrologic al apelor de suprafață și subterane.

3.2.3.

Scopul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică este monitorizarea și prognoza fenomenelor hidrologice și hidrogeologice pentru:

3.2.3.1.

Gestionarea resurselor de apă prin asigurarea unui management eficient al apei pentru consum, industrie, agricultură și ecosisteme;

3.2.3.2.

Avertizarea și preavertizarea inundațiilor prin emiterea alertelor în timp util pentru protejarea populației și infrastructurii;

3.2.3.3.

Monitorizarea secetei și a rezervelor de apă prin evaluarea resurselor disponibile și impactul asupra agriculturii și ecosistemelor;

3.2.3.4.

Controlul calității apei prin supravegherea parametrilor fizico-chimici și biologici ai apei;

3.2.3.5.

Siguranța infrastructurilor hidrotehnice prin monitorizarea barajelor, digurilor și altor structuri;

3.3.

Obiective

Obiectivele principale ale Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice sunt:

3.3.1.

Asigurarea stării de veghe hidrologică pentru cunoașterea permanentă, în scopuri operaționale, a stării și evoluției apelor;

3.3.2.

Completarea, actualizarea și ținerea la zi a Fondului național de date hidrologice și hidrogeologice pentru:

3.3.2.1.

Studiul și elaborarea parametrilor hidrologici utilizați cu prioritate în proiectare;

3.3.2.2.

Cercetările de hidrologie dinamică, folosite în elaborarea metodelor de prognoză;

3.3.2.3.

Studii de impact cu privire la evoluția hidrologică pe lungă durată, pentru fundamentarea deciziilor de intervenție și corectare;

4.

Organizare și funcționare

4.1.

Organizarea și funcționarea Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice:

4.1.1.

Organizare: din punct de vedere organizatoric, RNOMHH se subordonează Stațiilor Hidrologice pe al căror bazin sau spațiu hidrografic se situează.

4.1.2.

Funcționare:

4.1.2.1.

Muncitorul hidrometru asigură activitatea continuă de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, ceea ce impune angajarea acestuia pe post unic. Activitatea desfășurată de muncitorul hidrometru este organizată în mod unitar, pe baza programelor de activitate anuale ale rețelei hidrometrice din subordinea Stațiilor Hidrologice.

4.1.2.2.

Pentru asigurarea continuității activității de supraveghere, respectiv realizare a complexului de observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, muncitorul hidrometru trebuie să aibă un înlocuitor pe perioada concediilor și zilelor libere conform legii (concedii de odihnă, concedii medicale, pentru îngrijirea copilului, studii, sâmbete, duminici și sărbători legale etc.), angajat fără concurs, pe perioadă determinată, astfel încât să nu existe întreruperi în furnizarea datelor și informațiilor operative în SNVHH, în vederea gestionării eficiente a situațiilor de urgență cu scopul de salvare a vieții și proprietății.

4.1.2.3.

Activitatea se desfășoară în două moduri:

4.1.2.3.1.

În situație de calm hidrologic activitatea are caracter permanent, continuu, fără întreruperea datelor și informațiilor, cu frecvențe standard de realizare, în conformitate cu programul de activitate;

4.1.2.3.2.

În situație de alertă hidrologică frecvența de realizare a activităților se intensifică, în funcție de condițiile specifice pragurilor de alertă (ape mari sau ape mici, precipitații, fenomene meteorologice periculoase), în conformitate cu procedurile de lucru în vigoare cu privire la activitatea de colectare, transmitere, analiză și validare a datelor și informațiilor din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică.

4.2.

Organizarea și funcționarea Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie

4.2.1.

Stațiile Hidrologice

4.2.1.1.

Organizare:

4.2.1.1.1.

Din punct de vedere administrativ, Stațiile Hidrologice sunt unități teritoriale organizate pe bazine hidrografice sau zone ale bazinelor hidrografice cu suprafețe de 2000 - 5000 kmp și au în subordine amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică situate pe cuprinsul bazinului sau spațiului geografic arondat; coordonează activitatea desfășurată la acestea. Se subordonează din punct de vedere administrativ, tehnic și metodologic Serviciului Prognoză Bazinală Hidrologie și Hidrogeologie și au legături funcționale cu alte (sub)unități din cadrul SGA/ABA.

4.2.1.1.2.

Din punct de vedere organizatoric, atribuțiile personalului din cadrul SH sunt definite, astfel:

4.2.1.1.2.1.

Atribuții cu caracter operativ, realizate de personalul SH prin rotație, în sistem de tură, în vederea asigurării datelor și informațiilor fluxului informațional operativ în stare de calm hidrologic, (conform programării lunare a personalului) și în sistem de permanență în stare de alertă hidrologică (conform programării la intrarea în vigoare a avertizărilor hidrologice).

4.2.1.1.2.2.

Atribuții de coordonare a activităților desfășurate la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul SH, în care personalul are rolul de coordonator. Atribuirea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (stații hidrometrice - amplasate pe râu, fluviu, deltă, zonă costieră marină, lacuri și acumulări, canale și derivații, folosințe, secțiuni satelit, izvoare, torenți, precum și la secțiuni pentru monitoring calitativ și hidromorfologic - stații pluviometrice, stații evaporimetrice, stații hidrogeologice), coordonatorului, se face de către șeful SH, numărul acestora fiind stabilit în funcție de:

● Pregătirea personalului (studii medii, studii superioare) și vechimea în muncă.

● Complexitatea programelor de activitate (ex.: stații hidrometrice numai cu niveluri, cu debite lichide, cu debite lichide și solide etc.).

● Repartiția în teritoriu a acestora: se recomandă repartizarea stațiilor hidrometrice de pe areale (zone) unitare.

4.2.1.2.

Funcționare:

4.2.1.2.1.

Personalul TESA din cadrul SH asigură activitatea continuă de hidrologie operativă atât în situații de calm hidrologic (prin consemn la domiciliu), cât și în situații de alertă hidrologică (prin serviciu de permanență), în vederea gestionării eficiente a regimului hidrometeorologic și asigurarea fără întrerupere a datelor și informațiilor operative în SNVHH.

4.2.1.2.2.

Personalul TESA din cadrul SH trebuie să fie proporțional cu numărul amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică aflate în subordine, în conformitate cu procedurile de normare a activității de hidrologie, dar nu mai mic de 4 persoane, astfel încât să poată să fie asigurată activitate de colectare, analiză și validare a datelor în regim operativ.

4.2.1.2.3.

Activitatea se desfășoară în două moduri:

4.2.1.2.3.1.

Activitatea de hidrologie operativă în care colectează, analizează și validează datele și informațiile zilnice, prevăzute în fluxul informațional operativ (activitate desfășurată de personal, prin rotație). Această activitate se desfășoară zilnic, în situațiile de calm hidrologic și în regim de permanență, în situații de alertă hidrologică, în conformitate cu procedurile de lucru în vigoare cu privire la activitatea de colectare, transmitere, analiză și validare a datelor și informațiilor din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică.

4.2.1.2.3.2.

Activitatea TESA care presupune prelucrarea datelor de la stațiile hidrometrice, verificare, coordonare și suport metodologic asupra modului de desfășurare a activității personalului hidrometru.

4.2.2.

Serviciile de Prognoză Bazinală Hidrologie și Hidrogeologie

4.2.2.1.

Organizare:

4.2.2.1.1.

Din punct de vedere administrativ, SPBHH sunt unități teritoriale organizate pe bazine sau zone hidrografice mari. Serviciile de Prognoză Bazinală Hidrologie și Hidrogeologie au în subordine Stațiile Hidrologice de pe cuprinsul zonei arondate. Acestea (SPBHH) se subordonează directorului tehnic ABA și are legături funcționale cu alte structuri din cadrul ABA.

4.2.2.1.2.

Din punct de vedere organizatoric, atribuțiile personalului din cadrul SPBHH sunt definite, în funcție de structura organizatorică, astfel:

4.2.2.1.2.1.

Atribuții cu caracter operativ, realizate de personalul SPBHH prin rotație, în sistem de tură, în vederea asigurării datelor și informațiilor fluxului informațional operativ în stare de calm hidrologic și în sistem de permanență, în stare de alertă hidrologică;

4.2.2.1.2.2.

Atribuții de coordonare a activităților desfășurate la SH, în care personalul are rolul de coordonator, activitățile principale fiind de verificare și coordonare. Repartizarea Stațiilor Hidrologice coordonatorilor din cadrul SPBHH se face în funcție de:

● Numărul de amplasamente de monitorizare hidrologică și hidrogeologică arondate SH;

● Complexitatea programelor de observații și măsurători și a prelucrărilor hidrometrice necesare;

● Experiența și gradul de pregătire a personalului SH (în cazul personalului nou la SH, coordonarea din cadrul SPBHH se va face de personal cu experiență);

● Alte activități desfășurate permanent în cadrul SPBHH.

4.2.2.1.2.3.

Atribuții în colective de lucru, în funcție de pregătirea de bază se organizează pe domenii precum:

● Prognoză hidrologică pentru urmărirea bilanțului debitelor zilnice pe sectoare de râu, urmărirea bilanțului zilnic al apei la principalele acumulări; detaliere și diseminare avertizări și prognoze hidrologice, fiind practic colectivul care asigură veghea hidrologică;

● Hidrometria râurilor/Fluviului Dunărea/zonei costiere marine (studii anuale de bilanț, reconstituirea undelor de viitură, soluționări/neînchideri pe sectoare de râu, fișe tehnice la folosințe etc.), evaporimetrie, nivometrie; colectivul de lucru include cu prioritate personalul cu responsabilități de coordonare a Stațiilor Hidrologice;

● Hidrogeologie - lucrări geologice, denisipări și pompări experimentale;

● Studii hidrologice și hidrogeologice cu terți.

4.2.2.2.

Funcționare: activitatea se desfășoară în două moduri:

4.2.2.2.1.

Activitatea de hidrologie operativă în care analizează și validează datele și informațiile zilnice prevăzute în fluxul informațional operativ coroborată cu estimările prognostice ale fenomenelor hidrologice și meteorologice pentru următoarele 24 - 48 de ore (activitate desfășurată de personal, prin rotație). Această activitate se desfășoară zilnic, în situațiile de calm hidrologic și în regim de permanență, în situații de alertă hidrologică, în conformitate cu procedurile de lucru în vigoare cu privire la activitatea de colectare, transmitere, analiză și validare a datelor și informațiilor din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică;

4.2.2.2.2.

Activitatea TESA care presupune prelucrarea datelor în vederea obținerii elementelor derivate (parametrică, chei multianuale, corelații, elemente viituri etc.) de la stațiile hidrometrice de pe cuprinsul zonei arondate, verificare, coordonare și suport metodologic asupra modului de desfășurare a activității Stațiilor Hidrologice.

4.2.3.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA):

4.2.3.1.

Organizare:

4.2.3.1.1.

Din punct de vedere administrativ, se subordonează Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

4.2.3.1.2.

Din punct de vedere organizatoric, în cadrul INHGA coordonarea științifică și metodologică a Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie, respectiv a Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrometrice și hidrogeologice se realizează de către servicii de specialitate din cadrul Direcției Hidrologie și Hidrogeologie.

4.2.3.2.

Funcționare:

4.2.3.2.1.

Prin serviciile de specialitate din cadrul Direcției Hidrologie și Hidrogeologie:

4.2.3.2.1.1.

Elaborează îndrumare metodologice, instrucțiuni, ghiduri și proceduri care sunt implementate prin intermediul ANAR în RNHH și RNOMHH.

4.2.3.2.2.

Asigură, la nivel național, coordonarea științifică și metodologică a Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie, respectiv a Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrometrice și Hidrogeologice, prin activități de verificare și coordonare, de instruire a personalului și expertiză a datelor hidrometrice/evaporimetrice/hidrogeologice.

4.2.3.2.3.

Prin Direcția - Centrul Național de Prognoze Hidrologice:

4.2.3.2.3.1.

Elaborează și diseminează avertizări, diagnoze și prognoze hidrologice la nivel național, în stare de calm și de alertă hidrologică.

4.2.3.2.3.2.

Participă la schimbul de date hidrologice (diagnoze și prognoze) cu țările vecine, pentru râurile transfrontaliere.

4.2.3.2.3.3.

Coordonează, dezvoltă și implementează metodologii și modele specifice de prognoză hidrologică.

4.2.3.2.4.

Prin Serviciul Baze de Date și Arhiva Tehnică: gestionează fondul național de date hidrologice și baza de date electronică.

4.2.4.

Administrația Națională "Apele Române"

4.2.4.1.

Organizare:

4.2.4.1.1.

Din punct de vedere administrativ, ANAR are în subordine 11 Administrații Bazinale de Apă, organizate la nivelul bazinelor și spațiilor hidrografice, și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și se subordonează Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

4.2.4.1.2.

Din punct de vedere organizatoric, în cadrul ANAR coordonarea tehnică și administrativă a Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie, respectiv Rețelei naționale de Observații și Măsurători Hidrometrice și Hidrogeologice se realizează în cadrul Direcției Managementul European Integrat Resurse de Apă prin serviciul Hidrologie, Hidrogeologie și Gospodărirea Apelor.

4.2.4.1.3.

Prin serviciul Hidrologie, Hidrogeologie și Gospodărirea Apelor din cadrul Direcției Management European Integrat Resurse de Apă:

4.2.4.1.3.1.

Dezvoltă programe informatice pentru gestionarea eficientă a datelor și informațiilor obținute de la subunități ale Administrației Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă în vederea constituirii Fondului Național de Date de Gospodărire a Apelor, parte a Sistemului Informațional din domeniul gospodăririi apelor.

4.2.4.1.3.2.

Coordonează și urmărește la nivel național, implementarea și utilizarea aplicațiilor de prelucrare, gestionare și stocare a datelor hidrologice și hidrogeologice, atât a datelor cantitative provenite din sistemul operativ (flux rapid) cât și din activitatea de prelucrare a datelor hidrologice și hidrogeologice provenite din fluxul lent (studii anuale de prelucrări ale datelor hidrologice și hidrogeologice).

4.2.4.2.

Funcționare: administrează Fondul Național de Date de Gospodărire a Apelor prin întreținerea, dezvoltarea și modernizarea Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică.

5.

Programul de activitate

5.1.

Activitatea din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică se desfășoară în conformitate cu Programul de activitate stabilit unitar la nivelul Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie.

5.2.

Programul de activitate este completat anual în funcție de nivelul în cadrul structurii organizatorice, astfel:

5.2.1.

Programul de activitate al amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

5.2.2.

Programul de activitate al Stației Hidrologice;

5.2.3.

Programul de activitate al Serviciului de Prognoză Bazinală Hidrologie și Hidrogeologie.

5.3.

Programul de activitate al Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrometrice și Hidrogeologice este stabilit în mod unitar, la nivel național, în fiecare an. Aceste programe de activitate sunt propuse anual de către unitățile Rețelei Naționale Hidrologice și Hidrogeologice pentru acoperirea necesarului de date și informații în scop științific și operațional. Acestea sunt:

5.3.1.

avizate la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă și Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor;

5.3.2.

aprobate la nivelul Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

5.4.

Verificarea gradului de îndeplinire a sarcinilor prevăzute în programele de activitate se face trimestrial, în cadrul ANAR, prin rapoarte întocmite în cadrul SH și centralizate la nivelul SPBHH.

5.5.

Programele de activitate (conținutul acestora) pentru fiecare din componentele SNVHH sunt prezentate în

capitolul 8

și, în detaliu, în

anexa 1 .

5.6.

Având în vedere cerințele de date și informațiile hidrologice și hidrogeologice, programele de activitate se pot suplimenta (programe suplimentare) cu activități pentru perioade definite de timp (în vederea obținerii de date și informații la stațiile din RNOMHH sau în secțiuni suplimentare pentru proiecte, construcții de infrastructură etc.).

5.6.1.

Etapele și calendarul de completare, verificare, avizare și aprobare a programelor anuale de activitate sunt următoarele:

5.6.2.

Programele de activitate se completează, verifică, avizează și aprobă în anul curent, în trimestrul 4, pentru anul următor;

5.6.3.

Propuneri pentru completarea programului de activitate al RNOMHH și RNHH. Acestea se transmit către ANAR și INHGA, în vederea analizei și integrării lor, în perioada 01 - 30 septembrie;

5.6.4.

Alocarea personalului hidrometru și TESA și verificarea datelor și informațiilor. Activitatea se desfășoară la SH și SPBHH de către Stațiile Hidrologice și SPBHH, în perioada 01 - 15 octombrie;

5.6.5.

Verificarea și validarea programelor de activitate și transmiterea lor către ABA, respectiv INHGA în vederea validării. Activitatea se desfășoară la SH (pentru programele de activitate specifice amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică și SH) și la SPBHH (pentru programele de activitate de la SH și SPBHH), în perioada 15-31 octombrie;

5.6.6.

Validarea programelor de activitate și transmiterea lor către ANAR, în vederea avizării. Activitatea se desfășoară la INHGA pentru programele de activitate din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, în perioada 1 - 30 noiembrie;

5.6.7.

Avizarea programelor de activitate și transmiterea lor către Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în vederea aprobării. Aceasta se realizează la ANAR, în urma validării lor la nivelul INHGA, până la data de 15 decembrie;

5.6.8.

Aprobarea programelor de activitate din cadrul RNHH de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și transmiterea lor validate la Administrațiile Bazinale de Apă.

6.

Atribuții și responsabilități

6.1.

Atribuțiile și responsabilitățile personalului din cadrul Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice

6.1.1.

Considerații generale

6.1.1.1.

În cadrul Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice, atribuțiile și responsabilitățile personalului hidrometru care deservește aceste obiective, se desfășoară sub coordonarea Stațiilor Hidrologice, în concordanță cu programul de activitate.

6.1.1.2.

Activitățile desfășurate în cadrul Rețelei Naționale de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice sunt prezentate în două categorii:

6.1.1.2.1.

Atribuțiile generale și responsabilitățile personalului hidrometru (se regăsesc în caietul de sarcini al muncitorului hidrometru)

6.1.1.2.2.

Atribuțiile specifice desfășurate de personalul hidrometru (se regăsesc în caietul de sarcini al muncitorului hidrometru, în funcție de particularitățile amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică și vor fi precizate pentru fiecare dintre acestea).

6.1.2.

Atribuții generale și responsabilități:

6.1.2.1.

Realizează programele de observații și măsurători în conformitate cu instrucțiunile și îndrumarele metodologice în vigoare, respectiv procedurile de lucru și precizările suplimentare din caietul de sarcini;

6.1.2.2.

Transmite la unitățile colectoare, conform programului de observații și măsurători și a caietului de sarcini, datele zilnice și, în stare de alertă hidrologică sau la depășirea pragurilor de avertizare, datele suplimentare (extraordinare) necesare pentru asigurarea fluxului informațional. Cunoaște modul de utilizare a căilor de comunicații de rezervă în situațiile în care căile de transmisii principale nu funcționează (din cauza întreruperilor de comunicații radio, întreruperilor de alimentare cu energie electrică etc);

6.1.2.3.

Asigură veghea hidrologică permanentă prin activitatea de consemn la domiciliu, realizată de muncitorul hidrometru angajat și, complementar, cu mijloacele și aparatura din dotare. Asigură, după caz, la nivelul stației hidrometrice pe care o deservește prezența la locul de muncă în situații hidrometeorologice excepționale (depășiri praguri de precipitații, depășiri cote de apărare);

6.1.2.4.

Asigură la nivelul stației hidrometrice consemnul la domiciliu, în afara programului normal de lucru, sâmbăta și duminica, precum și în cazul sărbătorilor legale;

6.1.2.5.

Întreține și exploatează corespunzător construcțiile, forajele de observație, instalațiile, echipamentele și aparatura din dotare (mire, pluviometre, plute și platforme evaporimetrice etc). Întreține lucrările de infrastructură aferente stațiilor automate hidrometrice și stațiilor automate pluviometrice;

6.1.2.6.

Supraveghează, observă și transmite către Stația Hidrologică orice influențe asupra elementelor măsurate și modificările care apar în secțiunea sau pe sectorul aferent stației hidrometrice (modificări asupra scurgerii, vegetație pe platformele de măsurare, materiale sau deșeuri depozitate sau aduse de apă sau vânt, poluări accidentale etc);

6.1.2.7.

Sectorul de râu aferent stației hidrometrice trebuie să fie de minim 5 ori lățimea cursului de apă la debite medii, conform legislației în vigoare ( Legea apelor nr. 107/1996 ,

Art. 37, alin. (4)) , dar nu mai mică de 100 m. Sectorul aferent stației hidrometrice trebuie stabilit astfel încât să cuprindă secțiunea mirei hidrometrice (care, pe cât posibil, trebuie să se afle la jumătatea sectorului stației hidrometrice). Dacă amonte sau aval de sectorul stabilit există factori care pot influența scurgerea (de ex.: afluent sau torent, praguri de fund, meandre/coturi, folosințe), sectorul de râu aferent stației hidrometrice trebuie extins astfel încât muncitorul hidrometru să urmărească posibilele influențe (de ex.: aglomerări de ghețuri, vegetație în albie, rupturi de maluri, aport de debit lichid sau solid - în special în cazul torenților etc.);

6.1.2.8.

Realizează întreținerea primară a profilului mirei și a profilurilor de măsurători, astfel încât în orice moment să poată fi realizate măsurători și observații în conformitate cu instrucțiunile și îndrumarele metodologice în vigoare;

6.1.2.9.

Anunță și solicită sprijinul stației hidrologice în cazul în care apar defecțiuni care nu pot fi remediate pe loc la construcțiile, forajele de observație, instalațiile și echipamentele din dotare și utilizează mijloacele de rezervă (mire portabile etc) în vederea obținerii datelor și informațiilor până la remedierea problemelor;

6.1.2.10.

Completează și păstrează în stare bună documentele din dotare. Datele și informațiile obținute din realizarea complexului de observații și măsurători prevăzute la obiectivul de măsurare se completează direct în carnete și fișe, iar dacă există două exemplare, completarea se face în fiecare exemplar în parte. Documentele se transmit către SH conform precizărilor din caietele de sarcini;

6.1.2.11.

Participă la întâlniri de lucru și sesiuni de instruiri cu teme specifice organizate de Stația Hidrologică;

6.1.2.12.

Participă la exercițiile de simulare organizate în cadrul ABA de SPBHH și Stația Hidrologică coordonatoare în colaborare cu Dispeceratul bazinal/teritorial;

6.1.2.13.

Asigură întreținerea senzorilor de la stații automate hidrometrice și hidrogeologice, după caz;

6.1.2.14.

Răspunde de calitatea datelor și informațiilor furnizate în fluxul informațional și înregistrate în documentele elaborate;

6.1.2.15.

Răspunde la toate cerințele și transmite toate informațiile suplimentare, în cel mai scurt timp de la solicitarea de către personalul din cadrul Stației Hidrologice;

6.1.2.16.

Participă la toate acțiunile de îndrumare și control organizate de Stația Hidrologică și Serviciul Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie;

6.1.2.17.

Aplică normele de protecția muncii.

6.1.3.

Atribuțiile specifice se regăsesc la următoarele amplasamente de monitorizare hidrologică și hidrogeologică:

6.1.3.1.

Stații evaporimetrice. Având în vedere că observațiile și măsurătorile la stațiile evaporimetrice nu se realizează în perioada de iarnă (noiembrie - februarie), la aceste amplasamente de monitorizare hidrologică și hidrogeologică se desfășoară următoarele sarcini specifice:

6.1.3.1.1.

Realizează prelucrarea primară a materialului evaporimetric (calculul evaporației zilnice, transformarea precipitațiilor din citiri la eprubetă în mm);

6.1.3.1.2.

Transmite Stației Hidrologice rapoarte privind perioadele cu întreruperi ale observațiilor și măsurătorilor evaporimetrice, cauzate de fenomene naturale sau de deteriorarea construcțiilor, instalațiilor, echipamentelor și aparaturii din dotare;

6.1.3.1.3.

Pune în funcțiune anual stațiile evaporimetrice (perioadă de funcționare martie-noiembrie), având în vedere următoarele aspecte:

6.1.3.1.3.1.

punerea în funcțiune a stației evaporimetrice, primăvara, precum și scoaterea acesteia din funcțiune, toamna, se va face în prezența personalului de la Stația Hidrologică;

6.1.3.1.3.2.

la încetarea observațiilor, când se scoate aparatura evaporimetrică de pe plută sau de pe platformă se va face o verificare a acesteia, iar în cazul în care se constată defecțiuni se iau măsurile necesare astfel încât, la repunerea în funcțiune a stației aparatura să fie în condiții optime;

6.1.3.1.3.3.

toate verificările și reparațiile legate de aparatură se vor realiza pe timpul iernii când stația nu funcționează, pentru a evita apariția defecțiunilor în perioada de funcționare, care ar conduce la întreruperea observațiilor și măsurătorilor;

6.1.3.1.3.4.

pe timpul iernii (în perioada lipsită de observații și măsurători evaporimetrice) stația evaporimetrică intră în program întreținere și reparații la plute, bărci, ponton sau împrejmuirea platformelor.

6.2.

Atribuțiile și responsabilitățile personalului din cadrul Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie:

6.2.1.

Atribuțiile și responsabilitățile personalului Stațiilor Hidrologice:

6.2.1.1.

Atribuții și responsabilități cu caracter operativ:

6.2.1.1.1.

Verifică zilnic sistemul de colectare, transfer, analiză și validare;

6.2.1.1.2.

Colectează, analizează și validează la nivelul SH datele și informațiile din RNOMHH în vederea asigurării fluxului informațional din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică și efectuează pe baza acestora bilanțul zilnic al apei pe sectoare de râu;

6.2.1.1.3.

Asigură la nivelul SH prezența la locul de muncă în situații hidrometeorologice excepționale (depășiri praguri de precipitații, depășiri cote de apărare), în conformitate cu procedurile de lucru în vigoare;

6.2.1.1.4.

Asigură la nivelul SH consemnul la domiciliu, în afara programului normal de lucru, sâmbăta și duminica, precum și în cazul sărbătorilor legale, în conformitate cu procedurile de lucru în vigoare;

6.2.1.1.5.

Analizează datele și informațiile obținute din RNOMHH, la nivelul SH în vederea elaborării buletinelor cu starea râurilor. Diseminează avertizările hidrologice și participă la gestionarea situațiilor de urgență, la elaborarea de măsuri și aplicarea lor operativă;

6.2.1.1.6.

Actualizează, trimestrial și de oricâte ori este necesar, cheile limnimetrice operative;

6.2.1.1.7.

Asigură efectuarea cantitativă și calitativă a programelor de măsurători și observații.

6.2.1.2.

Realizează activități de îndrumare și control metodologic și tehnic pe teren (minimum o dată pe lună și ori de câte ori este necesar), care se referă, în principal, la:

6.2.1.2.1.

Realizează măsurători de control la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, utilizând echipamentele din dotarea SH. Scopul măsurătorilor de control este atât de verificare a modului de realizare a acestora de către muncitorul hidrometru, cât și de verificare a echipamentelor (modul de exploatare, de întreținere și funcționare);

6.2.1.2.2.

Stabilește pentru fiecare stație hidrometrică aflată în subordine și coordonare secțiuni suplimentare pentru efectuarea de măsurători de debit lichid, pentru acoperirea întregului regim de curgere (ape mici, ape mari, influențe antropice etc.), marcând secțiunea unde se vor efectua aceste măsurători;

6.2.1.2.3.

În cazurile influențelor antropice în secțiunea mirei (consolidări de poduri, de maluri, amenajări ale cursului de apă, decolmatări etc.), înainte de începerea lucrării, identifică o secțiune corespunzătoare, care va fi folosită pentru realizarea complexului de observații și măsurători (miră provizorie, secțiune corespunzătoare pentru măsurători etc.);

6.2.1.2.4.

Verifică construcțiile, echipamentele și aparatura stației hidrometrice; verifică starea tehnică a forajelor;

6.2.1.2.5.

În cazul bazinelor reprezentative și experimentale, verifică parcelele de scurgere (să nu prezinte fisuri sau pierderi de apă în laterale) și instrumentele folosite pentru măsurarea temperaturii și umidității solului (termometrele de sol și sonda pentru umiditatea solului, precum și profilul de sol la care se execută măsurători);

6.2.1.2.6.

Participă la punerea în funcțiune a stației evaporimetrice, primăvara, precum și la scoaterea acesteia din funcțiune, toamna;

6.2.1.2.7.

Îndrumă metodologic și verifică cunoștințele muncitorilor/tehnicienilor hidrometri, urmărindu-se dacă personalul de la stațiile hidrometrice cunoaște în întregime îndrumarele în vigoare, dacă respectă indicațiile menționate în acestea, precum și sarcinile pe care le are cu privire la întreținerea aparaturii/ instrumentelor aflate în dotarea stațiilor hidrometrice/bazinului reprezentativ;

6.2.1.2.8.

Verifică documentele (să fie completate la zi și păstrate curat și îngrijit) și modul (corectitudinii) înscrierii, calculării și prelucrării măsurătorilor și observațiilor;

6.2.1.2.9.

Întocmește proces verbal (în anexă) după fiecare control și instructaj;

6.2.1.2.10.

Întocmește, în cazul în care se impune, un raport tehnic în care se specifică necesarul de construcții, aparatură, instrumente și se fac propuneri pentru măsurile necesare a fi luate; urmărește executarea construcțiilor noi, a reparațiilor, inclusiv prin participare directă, în urma delegării din partea șefului SH.

6.2.1.3.

Realizează măsurători topografice și hidrometrice:

6.2.1.3.1.

Efectuează ridicări topografice la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, conform programelor de activitate;

6.2.1.3.2.

Efectuează ridicările topografice pentru realizarea/actualizarea Jurnalelor/la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică sau pentru înființarea/mutarea/desființarea acestora;

6.2.1.3.3.

Efectuează programul de măsurători și observații la izvoarele și secțiunile satelit aflate în zone greu accesibile, la distanțe mari față de amplasamentele deservite de muncitori hidrometri;

6.2.1.3.4.

Realizează acțiunile pe teren necesare pentru înființarea, mutarea sau desființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.1.3.5.

Participă, împreună cu SPBHH, la campaniile de măsurători de debite de apă la ape mari excepționale sau la ape mici, pentru analiza neînchiderilor de bilanț și inventarierea fenomenelor de secare;

6.2.1.3.6.

Participă, împreună cu SPBHH, la realizarea ridicărilor topobatimetrice la lacuri;

6.2.1.3.7.

Realizează măsurători de debite, ridicări profiluri transversale, pante și reconstituiri ale debitelor maxime în alte secțiuni, altele decât cele urmărite hidrometric sistematic (ex.: în cazul producerii unor viituri excepționale pe afluenți);

6.2.1.3.8.

La stațiile hidrometrice de pe fluviul Dunărea măsurătorile de debite de apă și solide (aluviuni în suspensie, târâte), precum și prelevările de probe din patul albiei se realizează de personalul SH, în campanii stabilite în funcție de regimul hidrologic, conform programului de activitate;

6.2.1.3.9.

La stațiile hidrometrice marine de coastă, măsurătorile efectuate în larg (profiluri de larg) se realizează de personalul SH, în campanii stabilite conform programului de activitate;

6.2.1.3.10.

Efectuează ridicări topografice la torenții urmăriți hidrometric;

6.2.1.3.11.

Realizează măsurători de debite, participă la măsurători topobatimetrice pentru alte structuri din cadrul ANAR;

6.2.1.3.12.

Realizează campanii de măsurători expediționare pe sectoare de râu în vederea determinării cauzelor neînchiderilor de bilanț și realizează rapoarte tehnice cu concluzii;

6.2.1.3.13.

Participă la campaniile de inventariere a fenomenelor de secare (o dată la 5 ani și în anii foarte secetoși). Centralizează și analizează datele și informațiile din campaniile de inventariere a fenomenelor de secare la nivelul Stației Hidrologice.

6.2.1.4.

La stațiile hidrogeologice se efectuează următoarele activități:

6.2.1.4.1.

Efectuează măsurători de control ale nivelului hidrostatic în foraje de freatic;

6.2.1.4.2.

Efectuează măsurători hidrogeologice sistematice de nivel piezometric și debit la foraje de adâncime, respectiv la foraje cu caracter artezian;

6.2.1.4.3.

Descarcă măsurătorile de nivel și temperatură înregistrate în mod automat și verifică starea stațiilor automate cu care sunt echipate forajele de observație, la solicitarea personalului din cadrul Serviciului Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie;

6.2.1.4.4.

Efectuează denisipări și pompări experimentale ale forajelor de observație de freatic, împreună cu personalul din cadrul Serviciului Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie, la solicitarea acestuia;

6.2.1.4.5.

Realizează operațiuni pregătitoare la foraje de observație, în vederea prelevării probelor de apă subterană de către personalul acreditat pentru efectuarea analizelor fizico-chimice, la solicitarea personalului din cadrul Serviciului Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie;

6.2.1.4.6.

Analizează, validează și prelucrează datele din teren, în vederea introducerii acestora în Fondul Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice.

6.2.1.5.

Elaborează studiile hidrometrice la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, astfel:

6.2.1.5.1.

Analizează, verifică și validează materialul primit din Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice, inclusiv datele provenite de la stațiile automate;

6.2.1.5.2.

Realizează calculele și prelucrările de date (calculul măsurătorilor de debite, reprezentarea profilurilor transversale, trasarea soluțiilor de prelucrare și a corelațiilor adiacente, reconstituirea debitelor medii lunare și analiza ponderii schimbărilor regimului natural de scurgere etc.);

6.2.1.5.3.

Realizează fișe de valori și date caracteristice precum și grafice de corelație pe baza calculelor și prelucrărilor realizate la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.1.5.4.

Actualizează cheile limnimetrice multianuale;

6.2.1.5.5.

Realizează calculele pentru analiza bilanțului scurgerii pe bazin, compară rezultatele cu valorile obținute în anii anteriori și realizează graficele de sinteză asupra scurgerii lichide în bazin;

6.2.1.5.6.

Realizează analiza scurgerii maxime și a parametrilor undei de viitură, precum și a precipitațiilor ce au generat viitura;

6.2.1.5.7.

Realizează rapoarte tehnice (la viituri excepționale sau generalizate pe bazin, la ape mici etc.).

6.2.1.6.

Participă la controalele efectuate de personalul SPBHH, INHGA, ANAR;

6.2.1.7.

Participă la pre-expertiza materialului provenit din Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrometrice și Hidrogeologice realizată de SPBHH semestrial;

6.2.1.8.

Participă la expertiza anuală a materialului provenit din Rețeaua Națională de Observații și Măsurători Hidrologice și Hidrogeologice realizată de INHGA și susține soluțiile de prelucrare adoptate în studiile hidrometrice anuale pentru care a fost desemnat coordonator;

6.2.1.9.

Pregătește materialul pentru Anuarele Hidrologice și Hidrogeologice;

6.2.1.10.

Furnizează către SPBHH datele necesare pentru îndeplinirea acordurilor transfrontaliere.

6.2.2.

Șeful Stației Hidrologice are următoarele atribuții și responsabilități:

6.2.2.1.

Actualizează datele și informațiile specifice amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.2.2.

Elaborează documentația pentru actualizarea cotelor de apărare la stații hidrometrice;

6.2.2.3.

Actualizează informațiile și parametri pentru stațiile clasice și automate, stațiile corelate, dotările cu echipamente, valorile minime/maxime de niveluri și debite la stațiile hidrometrice și cele mai mari viituri etc;

6.2.2.4.

Actualizează informațiile privind personalul și fluxul de date;

6.2.2.5.

Propune programele de activitate anuale ale stațiilor hidrometrice, evaporimetrice, pluviometrice, la foraje etc. și ale personalului din cadrul Stației Hidrologice;

6.2.2.6.

Participă la expertiza studiilor hidrometrice și evaporimetrice anuale. Răspunde de calitatea soluțiilor de prelucrare a datelor și informațiilor în studiile anuale și de realizarea corecțiilor/modificărilor survenite în timpul expertizei. Transmite către SPBHH materialele și studiile hidrometrice în vederea integrării în fondul național de date;

6.2.2.7.

Realizează activități administrative și de coordonare:

6.2.2.7.1.

Analizează și verifică anual reprezentativitatea rețelei hidrometrice, a modului în care amplasamentele corespund din punct de vedere tehnic; în cazul bazinelor reprezentative, verifică reprezentativitatea bazinului din punct de vedere hidrometeorologic, pentru arealul în care este localizat (stabilirea gradului de dezvoltare antropică, recalcularea coeficientului de împădurire conform ortofotoplanurilor și imaginilor satelitare, identificarea surselor noi de captări cu apă);

6.2.2.7.2.

Propune și elaborează documentația de înființare, desființare, mutare a amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.2.7.3.

La propunerea amplasamentelor noi de monitorizare hidrologică și hidrogeologică se urmăresc condițiile climatice și de relief, precum și influența antropică;

6.2.2.7.4.

Realizează propuneri de dotări pentru activitatea desfășurată la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, având în vedere și dotarea cu aparatură automată, cu scopul unei precizii mai mari a măsurătorilor și înregistrarea proceselor hidrologice la pas de timp fin;

6.2.2.7.5.

Realizează propuneri privind extinderea programului parametrilor monitorizați, în vederea obținerii unui șir de date cât mai complet și complex din punct de vedere hidrometeorologic;

6.2.2.7.6.

Pentru stațiile evaporimetrice, la propunerea de amplasament se urmăresc condițiile climatice și de relief, precum și distanțele care se impun față de obstacole, prezența așezărilor omenești în apropiere, accesibilitatea pe lac sau la platformă, existența unei surse de apă în apropiere etc;

6.2.2.7.7.

Elaborează documentele pentru realizarea sau actualizarea Jurnalelor amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, precum și a Planurilor de acțiune la ape mari excepționale;

6.2.2.7.8.

Asigură dotarea cu aparatură, imprimate, instrucțiuni și proceduri de lucru la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică etc;

6.2.2.7.9.

Organizează/coordonează/participă la exerciții de simulare:

6.2.2.7.9.1.

Pentru asigurarea datelor și informațiilor în fluxul informațional operativ (utilizarea soluțiilor de rezervă);

6.2.2.7.9.2.

Pentru situațiile de urgență (simulări de depășiri de cote de apărare).

6.2.2.7.10.

Urmărește executarea construcțiilor noi, a reparațiilor, inclusiv prin participare directă;

6.2.2.7.11.

Realizează programarea lunară a personalului în stare de calm hidrologic (pentru activitatea de colectare și consemn la domiciliu);

6.2.2.7.12.

Realizează programarea personalului în stare de alertă hidrologică (pentru activitatea de permanență);

6.2.2.7.13.

Realizează planul tehnic de achiziții, documente SIM, raportări lunare, trimestriale și anuale;

6.2.2.7.14.

Realizează/actualizează caiete de sarcini, fișe de post, planul de achiziții anual, necesarul de materiale etc.

6.2.2.8.

Îndeplinește sarcini trasate de conducerea SGA/ABA (prin intermediul directorului coordonator și al șefului SPBHH) legate de supravegherea în condiții optime a evoluției fenomenelor hidrologice periculoase și a gospodăririi apelor în bazinul hidrografic;

6.2.2.9.

Asigură asistență tehnică în organizarea hidrometriei de exploatare;

6.2.2.10.

Participă în comisii de evaluare a pagubelor produse de inundații etc la solicitarea serviciilor de specialitate din cadrul SGA/ABA;

6.2.2.11.

Realizează instructaje periodice pentru protecția muncii, asigură mijloacele necesare și urmărește respectarea normelor de protecția muncii;

6.2.2.12.

Organizează măsurători comune de debite și asigură schimbul de date cu țările vecine. Efectuează măsurători de debite lichide și solide în comun cu țările vecine în secțiunile de măsurători prevăzute în acordurile bilaterale;

6.2.2.13.

Asigură schimbul de date hidrometeorologice în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentele privind schimbul de date.

6.2.3.

Atribuțiile și responsabilitățile personalului SPBHH

6.2.3.1.

Atribuții și responsabilități cu caracter operativ (validare date și prognoză):

6.2.3.1.1.

Verifică zilnic sistemul de colectare, transfer, analiză și validare. Asigură datele și informațiile în cazurile în care comunicațiile din fluxul informațional nu funcționează sau funcționează parțial (lipsă conexiune la internet, imposibilitatea accesului în rețeaua VPN - ANAR etc);

6.2.3.1.2.

Analizează și validează la nivelul bazinului hidrografic, datele și informațiile din RNOMHH în vederea asigurării fluxului informațional din cadrul Sistemului Național de Veghe Hidrologică și Hidrogeologică și efectuează, pe baza acestora, bilanțul zilnic al apei pe sectoare de râu;

6.2.3.1.3.

Asigură veghea permanentă asupra stării vremii și a fazelor de regim hidrologic și adoptă măsurile necesare de alertă la ape mari, precum și în perioade cu ape mici excepționale;

6.2.3.1.4.

Elaborează diagnoze și prognoze hidrologice (cu în colaborare și cu consultarea INHGA), precum și rapoarte zilnice și extraordinare cu starea râurilor;

6.2.3.1.5.

Detaliază și diseminează avertizări hidrologice pentru fenomenele înregistrate (depășiri ale pragurilor de avertizare) sau fenomene prognozate;

6.2.3.1.6.

Participă la gestionarea situațiilor de urgență, la elaborarea de măsuri și aplicarea lor operativă;

6.2.3.1.7.

Asigură prezența la locul de muncă, în situații hidrometeorologice excepționale (depășiri praguri de precipitații, depășiri cote de apărare), în conformitate cu Procedura de lucru privind activitatea de colectare, transmisie, analiză și validare a datelor și informațiilor în rețeaua hidrometrică;

6.2.3.1.8.

Asigură activitatea de consemn la domiciliu, în afara programului normal de lucru, sâmbăta și duminica, precum și în cazul sărbătorilor legale, în conformitate cu Procedura de lucru privind activitatea de colectare, transmisie, analiză și validare a datelor și informațiilor în rețeaua hidrometrică;

6.2.3.1.9.

Urmărește bilanțul zilnic pe sectoarele de râu indicate în programele de activitate și pentru principalele acumulări;

6.2.3.1.10.

Evaluează rezerva de apă din stratul de zăpadă pe subbazine hidrografice și în bazinele acumulărilor; în cazul bazinelor reprezentative, datele privind rezerva de apă din stratul de zăpadă se utilizează pentru determinarea elementelor undelor de viitură;

6.2.3.1.11.

Declanșează starea de alertă hidrologică în rețeaua din subordine, la atingerea sau depășirea valorilor prag ale parametrilor avertizori (nivel, precipitații etc), la emiterea și intrarea în vigoare a avertizărilor prognozate și instituite și coordonează activitatea de permanență în situațiile de urgență;

6.2.3.1.12.

Realizează scenarii și modele pentru gestiunea cantitativă a resursei de apă, atât pentru viituri (diferite scenarii în funcție de tipologia bazinului, estimări prognostice de precipitații, temperaturi și cedări ale apei din stratul de zăpadă etc), cât și pentru perioadele cu ape mici și foarte mici în vederea identificării sectoarelor și perioadelor de instalare a fenomenelor de băltire și secare;

6.2.3.1.13.

Actualizează periodic, relațiile de prognoză în vederea gestionării eficiente a fenomenelor hidrologice (determinarea timpilor de propagare și a coeficienților de atenuare în diferite faze ale regimului hidrologic - la debite medii, maxime și minime);

6.2.3.1.14.

Verifică trimestrial cheile limnimetrice operative și actualizează cheile limnimetrice multianuale (concordanțele cheilor limnimetrice, închiderile pe bazin etc);

6.2.3.1.15.

Analizează, după fiecare regim hidrologic (viituri și secetă), gradul de realizare a estimărilor prognostice și evaluează, împreună cu structurile responsabile din cadrul ABA, sectoarele de râu în vederea verificării și actualizării valorilor pragurilor de avertizare/cotelor de apărare.

6.2.3.2.

Asigură efectuarea cantitativă și calitativă a programelor de măsurători și observații.

6.2.3.2.1.

Realizează activități de îndrumare și control metodologic și tehnic la Stațiile Hidrologice și la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul RNOMHH (trimestrial și ori de câte ori este necesar).

6.2.3.2.2.

Întocmește proces verbal (în anexă) după fiecare activitate de coordonare și verificare desfășurată la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.3.2.3.

Pune la dispoziția personalului din cadrul SH, imprimate utilizate de personalul TESA precum și de personalul din cadrul RNOMHH (fișe și carnete specifice parametrilor măsurați etc) precum și îndrumare, instrucțiuni și manuale care stau la baza metodologiilor de măsurare, de calcul și prelucrare a datelor și informațiilor;

6.2.3.2.4.

Realizează întâlniri de lucru, trimestrial, cu personalul SH, în care verifică modul de aplicare a precizărilor metodologice, îndrumarelor și procedurilor de lucru;

6.2.3.2.5.

Analizează periodic studiile hidrometrice anuale și modul de închidere a bilanțului scurgerii, utilizând aplicațiile informatice disponibile;

6.2.3.2.6.

Verifică și centralizează datele la nivel bazinal pentru studiile anuale de la secțiuni satelit, izvoare, folosințe, acumulări nepermanente în vederea introducerii acestora în Fondul Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice;

6.2.3.2.7.

Realizează, împreună cu SH, studiile anuale cu privire la bilanțul debitelor lichide și solide;

6.2.3.2.8.

Participă la expertiza studiilor hidrometrice și evaporimetrice anuale. Răspunde de calitatea soluțiilor de prelucrare a datelor și informațiilor în studiile anuale și de realizarea corecțiilor/modificărilor survenite în timpul expertizei.

6.2.3.3.

Implementează programele dezvoltate în cadrul ANAR, instrucțiunile, procedurile și îndrumarele emise de ANAR/INHGA, prin întâlniri de lucru cu personalul din cadrul SH și RNOMHH și se asigură de utilizarea lor în activitatea de hidrologie;

6.2.3.4.

Participă la temele de cercetare ale INHGA în vederea îmbunătățirii calității datelor măsurate și prelucrate; propune teme de cercetare pe baza analizelor anuale ale datelor din rețea;

6.2.3.5.

Realizează și prelucrează măsurători topografice și hidrometrice:

6.2.3.5.1.

Realizează campanii de măsurători expediționare pe sectoare de râu în vederea determinării cauzelor neînchiderilor de bilanț și realizează rapoarte tehnice cu concluzii;

6.2.3.5.2.

Participă, împreună cu Stațiile Hidrologice, la reconstituirea undelor de viitură și la campaniile de măsurători în timpul apelor mari;

6.2.3.5.3.

Organizează și participă la campaniile de inventariere a fenomenelor de secare (o dată la 5 ani și în anii foarte secetoși);

6.2.3.5.4.

Participă la ridicările topografice și la prelucrarea datelor pentru elaborarea sau actualizarea Jurnalelor și Planurilor de acțiune la ape mari excepționale;

6.2.3.5.5.

Realizează măsurători de debite, ridicări profiluri transversale și pante și reconstituiri ale debitelor maxime în alte secțiuni, altele decât cele urmărite hidrometric sistematic (ex.: în cazul producerii unor viituri excepționale pe afluenți);

6.2.3.5.6.

Realizează ridicări topobatimetrice la lacuri (naturale și de baraj).

6.2.3.6.

Analizează, validează și prelucrează datele din teren, în vederea introducerii acestora în Fondul Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice;

6.2.3.7.

Prelucrează datele topobatimetrice la lacuri, actualizează curbele de capacitate și elaborează studiile batimetrice;

6.2.3.8.

Centralizează și analizează datele și informațiile din campaniile de inventariere a fenomenelor de secare la nivel bazinal și întocmește rapoartele tehnice de secare;

6.2.3.9.

Realizează rapoarte tehnice la viituri excepționale și la ape mici excepționale;

6.2.3.10.

Realizează activități specifice hidrogeologiei:

6.2.3.10.1.

Analizează, validează și prelucrează datele hidrogeologice;

6.2.3.10.2.

Coordonează operațiile de denisipare și pompare experimentală în trepte la forajele de observație de freatic și înregistrează rezultatele în aplicațiile specifice;

6.2.3.10.3.

Descarcă măsurătorile de nivel și temperatură înregistrate în mod automat, verifică starea tehnică și configurează stațiile automate cu care sunt echipate forajele de observație;

6.2.3.10.4.

Verifică starea tehnică a forajelor de observație prin inspecție și monitorizare video;

6.2.3.10.5.

Realizează operațiuni pregătitoare la foraje de observație, în vederea prelevării probelor de apă subterană de către personalul acreditat, în vederea efectuării de analize fizico-chimice;

6.2.3.10.6.

Transmite către INHGA nivelurile hidrostatice din forajele de observație de freatic pentru întocmirea buletinului hidrogeologic lunar;

6.2.3.10.7.

Întocmește studiile preliminare și finale la execuția de noi foraje de observație și coordonează echipa în timpul executării acestora;

6.2.3.10.8.

Verifică, centralizează și transmite materialul cu date și prelucrări hidrogeologice către INHGA și ANAR în vederea expertizării anuale;

6.2.3.10.9.

Verifică și prelucrează datele hidrogeologice în vederea transmisiei acestora, în conformitate cu acordurile internaționale.

6.2.4.

Șeful SPBHH are următoarele atribuții și responsabilități:

6.2.4.1.

Actualizează datele și informațiile specifice stațiilor hidrometrice, evaporimetrice, pluviometrice și forajelor;

6.2.4.2.

Verifică și aprobă documentația pentru actualizarea cotelor de apărare la stațiile hidrometrice;

6.2.4.3.

Verifică informațiile și parametri pentru stațiile clasice și automate, stațiile corelate, dotările cu echipamente, valorile minime/maxime de niveluri și debite la stațiile hidrometrice și cele mai mari viituri etc;

6.2.4.4.

Actualizează informațiile privind personalul și fluxul de date;

6.2.4.5.

Verifică și aprobă programele de activitate anuale ale SH și SPBHH;

6.2.4.6.

Urmărește gradul de realizare a programelor de activitate prin control trimestrial;

6.2.4.7.

Analizează modul de desfășurare a activității pe anul anterior și propune metode de eficientizare și îmbunătățire a activității;

6.2.4.8.

Realizează activități administrative și de coordonare:

6.2.4.8.1.

Participă, împreună cu Stațiile Hidrologice, la elaborarea documentației de înființare, desființare sau mutare a stațiilor hidrometrice pe baza cercetărilor pe teren;

6.2.4.8.2.

Participă la elaborarea documentației pentru efectuarea de construcții noi la stațiile hidrometrice și pentru achiziționarea de echipamente;

6.2.4.8.3.

Urmărește executarea construcțiilor noi, a reparațiilor, inclusiv prin participare directă;

6.2.4.8.4.

Asigură dotarea cu aparatură, imprimate, instrucțiuni la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

6.2.4.8.5.

Organizează/coordonează/participă la exerciții de simulare:

6.2.4.8.5.1.

Pentru asigurarea datelor și informațiilor în fluxul informațional operativ (utilizarea soluțiilor de rezervă);

6.2.4.8.5.2.

Pentru situațiile de urgență (simulări de depășiri de cote de apărare).

6.2.4.8.6.

Împreună cu șefii SH, analizează periodic reprezentativitatea rețelei, a modului în care amplasamentele corespund din punct de vedere tehnic;

6.2.4.8.7.

Realizează propuneri de dotări în rețeaua de observații și măsurători;

6.2.4.8.8.

Realizează programarea lunară a personalului în stare de calm hidrologic (pentru activitatea de colectare și consemn la domiciliu);

6.2.4.8.9.

Realizează programarea personalului în stare de alertă hidrologică (pentru activitatea de permanență);

6.2.4.8.10.

Realizează planul tehnic de achiziții, documente SIM, raportări lunare, trimestriale și anuale;

6.2.4.8.11.

Realizează/actualizează caiete de sarcini, fișe de post, planul de achiziții anual, necesarul de materiale etc.

6.2.4.9.

Răspunde de organizarea concursurilor/examenelor pentru angajarea și promovarea personalului din cadrul activității de hidrologie/hidrogeologie (SPBHH, SH și la toate amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică);

6.2.4.10.

Îndeplinește sarcini trasate de conducerea ABA (prin intermediul directorului coordonator) legate de supravegherea în condiții optime a evoluției fenomenelor hidrologice periculoase și a gospodăririi apelor în bazinul hidrografic;

6.2.4.11.

Asigură asistență tehnică în organizarea hidrometriei de exploatare;

6.2.4.12.

Participă în comisii de evaluare a pagubelor produse de inundații și în comisiile care au legătură directă sau indirectă cu activitatea de hidrologie din cadrul ABA/SGA (achiziții, inventariere etc.);

6.2.4.13.

Asigură mijloacele de protecție a muncii și urmărește respectarea normelor de protecția muncii:

6.2.4.13.1.

Efectuează inventare de materiale necesare pentru protecția muncii și asigură materialele necesare pentru aceasta;

6.2.4.13.2.

Realizează instructaje pentru protecția muncii;

6.2.4.13.3.

Urmărește modul de respectare a normelor de protecția muncii;

6.2.4.13.4.

Realizează fișele de protecția muncii.

6.2.4.14.

Participă la întâlnirile comisiilor în vederea stabilirii acordurilor transfrontaliere și a programului de desfășurare a campaniilor de măsurători:

6.2.4.14.1.

Organizează măsurători comune de debite și asigură schimbul de date cu țările vecine. Efectuează măsurători de debite lichide în comun cu țările vecine în secțiunile de măsurători prevăzute în acordurile bilaterale;

6.2.4.14.2.

Asigură schimbul de date hidrometeorologice și hidrogeologice în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentele privind schimbul de date.

6.2.5.

Alte atribuții și responsabilități

6.2.5.1.

Șeful Serviciului Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie răspunde nemijlocit de întreaga activitate desfășurată, inclusiv de calitatea materialelor hidrometrice și a studiilor elaborate la Stațiile Hidrologice. În acest sens, se informează periodic de la coordonatorii SH asupra dificultăților apărute în prelucrarea datelor de la stațiile hidrometrice și se implică direct în finalizarea studiilor cu probleme deosebite. Susține studiile, la expertiză, alături de coordonatorii din cadrul SPBHH și de șefii SH;

6.2.5.2.

Coordonatorii SH controlează fiecare Stație Hidrologică cel puțin o dată la 3 luni și efectuează deplasări la toate amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică cel puțin o dată pe an. Șeful SPBHH participă la activitatea de control și îndrumare la Stațiile Hidrologice cel puțin o dată pe an;

6.2.5.3.

Coordonatorii trebuie să aibă o pregătire profesională superioară personalului Stațiilor Hidrologice;

6.2.5.4.

În cazul personalului recent încadrat, acesta va trebui să își însușească cunoștințele necesare (inclusiv printr-un stagiu la o Stație Hidrologică), însușire finalizată prin elaborarea a cel puțin unui studiu hidrometric anual complex. Pe durata pregătirii personalului recent încadrat, acesta va fi dublat în activitatea de coordonare a Stației Hidrologice de personal cu experiență (eventual chiar de către șeful SPBHH).

7.

Condiții de înființare și funcționare a amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice

7.1.

Considerații generale

7.1.1.

Înființarea, mutarea sau desființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din RNOMHH se face la solicitarea:

7.1.1.1.

Administrației Bazinale de Apă;

7.1.1.2.

Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor;

7.1.1.3.

Administrației Naționale "Apele Române";

7.1.1.4.

Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

7.1.2.

Înființarea/mutarea/desființarea se face pe baza unei analize de eficiență tehnico-economică de către ANAR, în baza documentațiilor întocmite de ABA/INHGA. Periodic, în cadrul RNHH se vor face analize tehnico-economice ale rețelei hidrologice și hidrogeologice naționale, în vederea propunerii de înființare/mutare/desființare a unui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică. Circuitul documentelor în vedere înființării/mutării/desființării este prezentat în detaliu la punctul 7.1.5. Aceste analize se impun în următoarele situații:

7.1.2.1.

Apariția de noi metode de măsurare și prelucrare a datelor și informațiilor hidrologice și hidrogeologice;

7.1.2.2.

Apariția de noi metode de prognoză hidrologică;

7.1.2.3.

Cerințe legate de finanțarea a Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie

7.1.2.4.

Cerințe legate de gestionarea resurselor de apă la nivel bazinal;

7.1.2.5.

Cerințe legate de implementarea politicii în domeniul apelor și a raportărilor României către Uniunea Europeană (secțiuni de monitoring, identificarea presiunilor pe sectoare de râu și la nivel bazinal, verificarea zonelor de protecții și a integrității lucrărilor hidrotehnice);

7.1.2.6.

Deteriorarea sectorului sau secțiunii de măsurători aferente obiectivului de măsurare.

7.1.3.

În urma analizei periodice a structurii Rețelei Naționale de Hidrologie și Hidrogeologie poate apărea necesitatea înființării/mutării/desființării de secțiuni de măsurare sau de modificare a programelor de observații și măsurători;

7.1.4.

La solicitarea Administrațiilor Bazinale de Apă (ABA), pot fi înființate și stații hidrometrice de interes local (mire pentru urmărirea lucrărilor hidrotehnice și/sau de avertizare în cazul viiturilor etc.). Acestea nu vor fi incluse în rețeaua hidrologică națională;

7.1.5.

Documentația pentru înființarea/mutarea/desființarea amplasamentelor stațiilor hidrometrice din Rețeaua Națională de Hidrologie și Hidrogeologie este întocmită de personalul SH, verificată la nivelul SPBHH din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, avizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Administrația Națională "Apele Române" și este aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Structura acestei documentații este prezentată în

capitolul 7.5 ;

7.1.6.

Documentația pentru înființarea/mutarea/desființarea amplasamentelor stațiilor hidrometrice de interes local (mire pentru urmărirea lucrărilor hidrotehnice și/sau de avertizare în cazul viiturilor etc.) este întocmită de personalul Stațiilor Hidrologice, verificată la nivelul SPBHH și aprobată de Comitetul de Direcție al ABA. Structura acestei documentații este similară cu a stațiilor hidrometrice din rețeaua națională și este prezentată în

capitolul 7.5 .

7.2.

Criterii de alegere a amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.2.1.

Criteriile amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică trebuie îndeplinite de la înființarea acestora și pe toată perioada de funcționare. Pentru stabilirea locației unui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică este necesară asigurarea unor condiții generale, dar și specifice tipului de stație sau secțiune, astfel încât să existe posibilitatea realizării observațiilor și măsurătorilor în condiții bune și în siguranță în toate fazele de regim hidrologic;

7.2.2.

În cazul în care, pe cursul de râu pe care este necesară amplasarea unei stații hidrometrice, nu există sectoare care să îndeplinească toate condițiile de mai jos, se va alege sectorul, respectiv profilul care îndeplinesc, în cea mai mare măsură, condițiile cerute (minim 75% dintre criteriile generale și specifice), urmând ca activitatea hidrometrică să fie adaptată situației de fapt;

7.2.3.

Criterii generale pentru înființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.2.3.1.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească sectorul obiectivului de măsurare:

7.2.3.1.1.

Râul trebuie să curgă printr-o albie unică și să nu existe zone de băltire a apei, chiar și în timpul apelor mici, pentru ca elementele hidrologice să fie măsurate corect și cu precizie ridicată;

7.2.3.1.2.

Albia pe sectorul râului trebuie să prezinte cât mai multă stabilitate pentru ca relațiile dintre cantitatea de apă și geometria secțiunii să fie constantă;

7.2.3.1.3.

Amplasamentul mirei hidrometrice să permită efectuarea măsurătorilor de debite pe un ecart cât mai mare de niveluri;

7.2.3.1.4.

Să permită determinarea/măsurarea debitelor de apă pe un ecart cât mai mare de niveluri; la ape mici se admite existența, pe cât posibil, a maximum 3 profiluri, în imediata vecinătate a profilului mirei în care să se facă măsurători de debite de apă;

7.2.3.1.5.

Panta apei pe sector să fie cât mai uniformă, fără rupturi de pantă pe o distanță de minim 4-5 ori lățimea maximă a râului pentru a permite ridicări bune ale pantei sectorului de râu aferent stației hidrometrice; de asemenea, în acest fel măsurătorile de debite la ape mari se pot executa în condiții de curgere uniformă, fără vârtejuri sau supraînălțări la unul dintre maluri;

7.2.3.1.6.

Lățimea albiei majore să fie cât mai mică, pentru a se preîntâmpina dificultățile la efectuarea măsurătorilor de debite în timpul apelor mari. De asemenea, albia majoră nu trebuie să prezinte mai multe brațe și albii părăsite;

7.2.3.1.7.

Malurile albiei majore să fie pe cât posibil paralele între ele și în linie dreaptă pe o lungime cât mai mare, de minim cinci ori lățimea râului la ape medii, astfel încât măsurătorile de debit la ape mari să se execute în condiții de scurgere uniformă, fără vârtejuri sau supraînălțări la unul din maluri;

7.2.3.1.8.

Malurile albiei minore trebuie să fie rectilinii și paralele cu malurile albiei majore, pe o lungime egală cu cel puțin jumătate din lățimea albiei majore;

7.2.3.1.9.

Albia, atât cea minoră cât și cea majoră, să nu aibă vegetație sau obstacole (piloți, epiuri etc.) care ar putea îngreuna efectuarea măsurătorilor și chiar vicia rezultatele acestora;

7.2.3.1.10. În sectorul stației hidrometrice nu trebuie să existe folosințe (captări, restituții) care să modifice regimul scurgerii râului, pe un sector de minimum cinci ori lățimea maximă;

7.2.3.1.11. Se vor evita sectoarele în care se varsă torenți al căror con de dejecție la viituri barează parțial cursul de apă;

7.2.3.1.12. Să existe în aval/amonte poduri sau punți de pe care să se poată efectua măsurători de debite în situații deosebite (ape mari, distrugerea construcțiilor hidrometrice), dar fără aport lateral de debit între secțiunea stației hidrometrice și pod/punte.

7.2.3.2.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească profilul mirei hidrometrice și secțiunea de măsurători:

7.2.3.2.1.

Secțiunea să fie cât mai regulată, să aibă stabilitate cât mai mare și, pe cât posibil, profilul mirei hidrometrice să fie la mijlocul sectorului aferent stației, astfel încât, în amonte și aval de profilul mirei, pantele, lățimile, vitezele și adâncimile să fie cât mai uniforme;

7.2.3.2.2.

Să existe condiții optime pentru amplasarea construcțiilor și instalațiilor hidrometrice, inclusiv a stațiilor automate, care să permită efectuarea programului de observații și măsurători;

7.2.3.2.3.

Să se asigure posibilitatea efectuării continue a observațiilor de niveluri în timpul viiturilor sau zăpoarelor și, de asemenea, a măsurătorilor de debite maxime cu probabilități rare în depline condiții de securitate a personalului, aparaturii și instalațiilor;

7.2.3.2.4.

Se vor evita malurile abrupte și expuse prăbușirilor, de asemenea, malurile prea line unde apele mari împiedică efectuarea observațiilor și măsurătorilor sau acoperă construcțiile și instalațiile hidrometrice ale stației;

7.2.3.2.5.

Să existe posibilitatea determinării cu precizie a geometriei secțiunii (în special la ape mici sau în perioadele cu fenomene de gheață);

7.2.3.2.6.

Secțiunea să fie în albia liberă. Profilul se poate stabili la poduri, dacă albia nu este strangulată;

7.2.3.2.7.

Adâncimea minimă în secțiunea de măsurare să fie, de regulă, mai mare de 10 cm. În cazul râurilor mici, profilul de măsurare trebuie amenajat (în sensul micșorării secțiunii), dar, în aceste cazuri, măsurătorile nu se vor mai efectua în profilul mirei hidrometrice, iar distanța de la profilul mirei la secțiunea de măsurători la ape mici trebuie să fie suficient de mare încât să nu existe influență asupra măsurării nivelurilor;

7.2.3.2.8.

Secțiunea trebuie să fie astfel aleasă, încât, de regulă, viteza să fie mai mare de 0.050 - 0.100 m/s;

7.2.3.2.9.

Curgerea să nu fie turbulentă, liniile de curent să fie paralele între ele și perpendiculare pe secțiunea de măsurare;

7.2.3.2.10. Se vor evita secțiunile unde gheața are tendința să se acumuleze iarna.

7.2.3.3.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească platformele și profilurile nivometrice:

7.2.3.3.1.

Terenurile alese (platforme sau profiluri de măsurare) trebuie să fie caracteristice regiunii în care este situată stația hidrometrică (această regiune poate acoperi mai multe bazine hidrografice sau numai un sub-bazin);

7.2.3.3.2.

Pentru regiunile cu teren accidentat, pante, viroage, coline etc., suprafețele alese trebuie să cuprindă toate aceste forme;

7.2.3.3.3.

Pentru regiunile de câmpie, suprafețele vor fi alese în locuri netede fără copaci sau tufișuri. Pentru regiunile împădurite, suprafețele de măsurare se aleg în zone cu același fel de pădure (foioase, conifer etc);

7.2.3.3.4.

Pe suprafețele alese pentru măsurarea zăpezii nu trebuie să existe obstacole care să împiedice depunerea normală a zăpezii (prin formare de troiene sau spulberare);

7.2.3.3.5.

Dimensiunile platformelor, lungimea și modul de realizare a măsurătorilor sunt detaliate în îndrumarele metodologice pentru obținerea și prelucrarea datelor hidrometrice.

7.2.3.4.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească echipamentele pentru măsurarea precipitațiilor și a stratului de zăpadă (în situațiile fără platforme nivometrice):

7.2.3.4.1.

Suprafețele pe care se instalează echipamentele de măsură trebuie să fie libere de obstacole care ar putea influența cantitățile de precipitații măsurate: vegetație (copaci, arbuști), clădiri și alte tipuri de construcții. Distanța dintre stația pluviometrică și obstacole trebuie să fie de cel puțin două ori mai mare decât înălțimea obstacolelor respective;

7.2.3.4.2.

Să fie zone accesibile tot timpul anului, ferite de fenomene extreme (viituri, alunecări de teren etc.), iar instalația să fie suficient de stabilă încât să nu fie distrusă de factori externi (ex.: vânt puternic);

7.2.3.4.3.

Pentru stațiile pluviometrice, condițiile trebuie să fie reprezentative pentru caracteristicile precipitațiilor din zonă/bazin hidrografic, astfel încât măsurătorile să nu fie afectate de vânt sau topografia locală (versanți, viroage etc.);

7.2.3.4.4.

Grosimea stratului de zăpadă se măsoară în apropierea echipamentului pentru măsurarea precipitațiilor, în zone fără să existe obstacole care să împiedice depunerea normală a zăpezii (prin formare de troiene sau spulberare)

7.2.4.

Criterii specifice pentru înființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.2.4.1.

Criterii de alegere a amplasamentelor stațiilor hidrometrice pe lacuri (naturale și artificiale):

7.2.4.1.1.

Stații hidrometrice pe lac:

7.2.4.1.1.1.

Linia malurilor să fie cât mai dreaptă, să nu prezinte șerpuiri accentuate;

7.2.4.1.1.2.

Panta malului să fie stabilă și să nu aibă o pantă accentuată, astfel încât să nu existe riscul de prăbușiri sau eroziuni puternice de maluri cauzate de ghețuri sau valuri, iar accesul la mira hidrometrică să fie facil;

7.2.4.1.1.3.

În apropierea malului să nu fie zone predispuse la depuneri de aluviuni sau confluențe, în special cu torenți;

7.2.4.1.1.4.

Sectorul stației hidrometrice trebuie să fie, pe cât posibil, liber de vegetație.

7.2.4.1.2.

Stații hidrometrice pe baraj:

7.2.4.1.2.1.

Accesul la evacuatori și aval de aceștia: se vor evita evacuatorii cu cote diferite care deversează simultan (de ex. evacuatorii etajați care pot să deverseze simultan);

7.2.4.1.2.2.

Existența unui canal betonat (regularizat în aval pe o lungime de minimum 5 ori lățimea maximă);

7.2.4.1.2.3.

Dotarea internă a amenajării să permită determinarea debitelor defluente cu o eroare de 5-10% (de ex.: existența de contoare electrice, debitmetre, echipamente pentru determinarea gradului de deschidere a stavilelor, a golirilor de fund și semifund);

7.2.4.1.2.4.

Scurgerea optimă în bieful aval și existența posibilității efectuării de măsurători pentru tararea evacuatorilor (pe durata efectuării măsurătorilor de târâre, secțiunea să nu fie influențată de remuu).

7.2.4.2.

Criterii de alegere a amplasamentelor stațiilor evaporimetrice:

7.2.4.2.1.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească amplasamentul pentru înființarea plutelor evaporimetrice (stații evaporimetrice de lac):

7.2.4.2.1.1.

Lacul să fie ușor accesibil (drumuri de acces pentru personal și pentru transportul materialelor, aproape de așezările omenești);

7.2.4.2.1.2.

Lacul pe care se instalează pluta trebuie să aibă cel puțin 4 - 5 ha, adâncimea să fie mai mare de un metru și să nu sece în timpul verii;

7.2.4.2.1.3.

Distanța de la pluta evaporimetrică până la malul lacului sau până la porțiunea cu vegetație acvatică trebuie să fie de cel puțin 100 m;

7.2.4.2.1.4.

Plutele evaporimetrice se vor instala ținând cont de accesul la lac, de amplasamentul pontonului și al bărcii acostate la mal;

7.2.4.2.1.5.

În general pentru lacurile naturale, plutele evaporimetrice se vor instala în zona centrală a lacului (ținând cont și de forma acestuia), iar pentru cele antropice amplasamentul este în apropierea barajelor, însă trebuie să se țină cont de frecvența apariției valurilor și să se evite zone ale lacului cu înălțime mare a valurilor;.

7.2.4.2.1.6.

Distanța față de obstacole înalte, precum arbori, zone împădurite, să fie de circa 10 ori înălțimea acelor obstacole:

7.2.4.2.1.7.

Pe direcția predominantă a vântului, să nu existe obstacole, precum forme de relief, construcții sau instalații înalte ce pot obtura circulația maselor de aer, la o distanță de 100-200 m față de malul lacului:

7.2.4.2.1.8.

Pluta evaporimetrică amplasată la nivelul lacurilor trebuie confecționată din material flotabil (precum lemnul) și neapărat tratat, dar care să nu influențeze regimul termic al apei:

7.2.4.2.1.9.

Dimensiunile generale ale plutei evaporimetrice sunt 6 m x 8 m:

7.2.4.2.1.10.

Materialul din care este confecționată pluta trebuie să permită montarea unui suport din metal pentru realizarea măsurătorilor la 2 m și la 0,2 m, cu psihrometrul privind temperatura aerului uscat și umed, și cele ce vizează viteza și direcția vântului:

7.2.4.2.1.11.

Condițiile de instalare a bazinului evaporimetric impune ca acesta (indiferent de dimensiunea și adâncimea lui) să nu fie umbrită în timpul zilei.

7.2.4.2.2.

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească amplasamentul pentru înființarea platformelor evaporimetrice (stații evaporimetrice de sol):

7.2.4.2.2.1.

Platforma evaporimetrică trebuie să fie situată pe un teren care să reprezinte condițiile generale ale regiunii respective, terenul trebuie să fie deschis și nu în pantă;

7.2.4.2.2.2.

Suprafața platformei trebuie să fie orizontală și perfect nivelată, fără gropi, iar solul să fie compact și cu înveliș vegetal natural (iarbă);

7.2.4.2.2.3.

Platforma evaporimetrică trebuie să fie amplasată în zone lipsite de obstacole precum, construcții, copaci, arbori înalți, adăposturi; în cazul în care există un singur obstacol (copac, arbust), acesta trebuie să fie localizat față da bazinul evaporimetric la o distanță de 10 ori mai mare în raport cu înălțimea lui, iar dacă obstacolele sunt compacte, sub formă de pâlcuri, atunci distanță între acestea și bazinul evaporimetric trebuie să fie de 15-20 ori mai mare. Rolul păstrării acestor limite privind distanța, constă în eliminarea, pe cât posibil, a influențelor asupra parametrilor climatici, precum gradul mare de umbrire și reducerea duratei de strălucire a soarelui și influența vitezei vântului; unele influențe se pot întinde și pe distanțe de circa 100 m (păduri, versanți, lacuri), dar acestea reprezintă cazuri particulare;

7.2.4.2.2.4.

Platforma se va îngrădi cu plasă de sârmă (cu înălțimea de 1,0 sau 2,0 m) și se dimensionează astfel încât, să se asigure un spațiu liber în jurul aparatelor, pentru ca acestea să nu fie influențate de umbra pe care o lasă plasa de sârmă; îngrădirea se realizează pentru protejarea echipamentelor de măsurare și reducerea interacțiunii animalelor și păsărilor cu acestea (în special cu apa din bazinul evaporimetric);

7.2.4.2.2.5.

Amplasamentul platformei trebuie să permită montarea unui suport din metal pentru realizarea măsurătorilor la 2 m și la 0,2 m, cu psihrometrul privind temperatura aerului uscat și umed, și cele ce vizează viteza și direcția vântului;

7.2.4.2.2.6.

Terenul din jurul echipamentelor de măsurare și în special din jurul bazinelor evaporimetrice trebuie să fie menținut pe cât de mult posibil în condiții naturale și specifice arealului în care este localizată stația, astfel înălțimea firului de iarbă, nu trebuie să depășească marginea superioară a bazinului (~7,5 cm);

7.2.4.2.2.7.

Să nu fie instalată în apropierea unei mari suprafețe de apă (râu, lac) pentru a nu fi influențată de regimul hidrometeorologic specific suprafeței de apă.

7.2.4.2.2.8.

Nivelul apelor subterane să fie la o adâncime de cel puțin 1.0 m de la suprafața solului;

7.2.4.2.2.9.

Condițiile de instalare a bazinului evaporimetric impune ca acesta (indiferent de dimensiunea și adâncimea lui) să nu fie amplasat pe rocă sau beton, iar suprafața de apă să nu fie umbrită în timpul zilei;

7.2.4.2.2.10.

Să existe o sursă de apă de calitate corespunzătoare, pentru a putea fi umplut evaporimetrul instalat în platformă;

7.2.4.2.2.11.

Să existe așezări omenești în apropiere, pentru a se putea găsi un observator în apropiere.

7.2.4.2.3.

Criterii de alegere a amplasamentelor stațiilor automate:

7.2.4.2.3.1.

Stațiile hidrometrice automate trebuie amplasate astfel încât să fie asigurat necesarul de date în fluxul informațional rapid și pentru monitorizarea suplimentară a unor secțiuni:

● În partea superioară a bazinelor hidrografice (stații hidrometrice avertizoare), unde sunt necesari senzori de nivel, dar și de precipitații și temperatură a aerului și apei (pentru determinarea cedării apei din stratul de zăpadă);

● La stațiile hidrometrice amplasate în localități sau în apropierea acestora (amonte/aval), pentru avertizare în perioadele de alertă hidrologică;

● Pe afluenții în lacurile de acumulare pentru exploatarea în siguranță a barajelor și controlul aportului de apă în lacuri;

● Aval de baraje, pentru urmărirea variațiilor de nivel, respectiv debit, în vederea cunoașterii regimului de scurgere influențat, pentru reconstituirea scurgerii naturale și calculului bilanțului hidric;

● La stațiile hidrometrice situate amonte sau aval de confluențe (noduri de bilanț), pentru realizarea bilanțului hidric pe bazine hidrografice.

7.2.4.2.3.2.

La alegerea amplasamentelor stațiilor automate meteorologice și evaporimetrice este necesară respectarea unor condiții minime:

● Să existe rețea electrică bine dezvoltată care să permită utilizarea pe scară largă a aparaturii automatizate;

● Existența așezărilor omenești în imediata apropiere, care să asigure personal hidrometru pentru întreținerea aparaturii și supravegherea acesteia;

● Existența în apropiere a unor stații dotate cu echipamente clasice de monitorizare, în vederea realizării de observații și măsurători în paralel, pe o perioadă de minim 1 an de zile, pentru calibrarea, validarea și testarea diferitelor echipamente automate;

● Să nu existe în apropierea stațiilor automate nici un factor nefavorabil instalării și întreținerii acestora, atât de natură naturală, cât și antropică;

● În cazul stațiilor evaporimetrice de lac automate, amplasamentul selectat trebuie să aibă în vedere expunerea la fenomene periculoase, respectiv evitarea pe cât posibil a zonelor expuse la vânturi puternice și valuri înalte care pot duce la scufundarea aparaturii.

7.2.4.2.3.3.

Stațiile pluviometrice automate pot fi amplasate în vecinătatea stațiilor pluviometrice clasice (pentru suplimentarea și obținerea unui grad de detaliu mai mare asupra intensității și duratei precipitațiilor), dar și în zone greu accesibile (dar care să permită transmiterea datelor în timp real), la distanță mare de localități, pe interfluvii, în bazinele superioare ale cursurilor de apă, pe versanți, astfel încât să existe suficiente puncte de măsurare a precipitațiilor pentru avertizarea în perioadele de alertă hidrologică și pentru calculul parametrilor hidrologici.

7.2.4.2.4.

Criterii de alegere a amplasamentelor secțiunilor satelit:

7.2.4.2.4.1.

Secțiunile satelit trebuie să controleze bazine hidrografice care prezintă un interes declarant (există o solicitare certă) sau prezintă caracteristici cu o relativ largă răspândire în zonă (foarte bine împădurite sau deloc împădurite, care prezintă fenomene de secare în diferite grade etc.) sau particularități deosebite de interes științific general (de exemplu: influențe carstice);

7.2.4.2.4.2.

Este recomandabil ca râul să nu fie afectat de folosințe sau afectarea să fie de așa natură încât să permită reconstituirea debitului natural instantaneu (în momentul efectuării măsurătorii de debit);

7.2.4.2.4.3.

Trebuie avut în vedere că măsurătorile de debite la secțiunile satelit se valorifică în primul rând pentru determinarea debitelor minime caracteristice și eventual determinarea scurgerii medii (prin corelație cu debitele simultane de la stațiile hidrometrice de bază);

7.2.4.2.4.4.

Valorificarea măsurătorilor reconstituirilor de debite de apă mari la secțiuni satelit pentru evaluări privind scurgerea maximă se recomandă numai pentru cazurile în care apele mari și viiturile se produc relativ simultan pe bazinul aferent stației de bază și pe bazinele secțiunilor satelit. Buna cunoaștere fizico-geografică a bazinelor controlate de secțiunile satelit este indispensabilă.

7.2.4.2.5.

Criterii de alegere a amplasamentelor punctelor de măsurare de la izvoare

7.2.4.2.5.1.

Punctele de măsurare a debitelor de apă se stabilesc în funcție de:

● Mărimea debitului de apă;

● Caracteristicile organoleptice ale apei;

● Reprezentativitatea pentru zona geografică unde se află (munte, câmpie etc.).

7.2.4.2.5.2.

Măsurarea debitelor de apă la izvoare servește în primul rând pentru cunoașterea acestora ca resurse, determinând debitele medii, eventual, debitele medii specifice și variația lor în timp.

7.2.4.2.6.

Criterii de alegere a amplasamentelor folosințelor monitorizate hidrometric

7.2.4.2.6.1.

Folosințe cu scurgere cu nivel liber:

7.2.4.2.6.1.1.

Să fie situate pe canal, la minimum 10-25 m aval de priză (gravitațională sau stație pompare);

7.2.4.2.6.1.2.

Pe canal să existe un sector rectiliniu pe o lungime de minimum 5 ori lățimea maximă a canalului;

7.2.4.2.6.1.3.

Canalul să nu aibă și rol de acumulare a unor volume de apă prin creșterea pantei între două puncte (de ex.: cazul unor sisteme mari de irigații);

7.2.4.2.6.1.4.

Pe canal să nu fie amplasate stavile cu autoreglaj (acestea conduc la variația permanentă a nivelurilor și a pantelor pe sectorul de canal);

7.2.4.2.6.1.5.

Să fie posibilă amplasarea corectă de mire hidrometrice: limnigrafe sau alte dispozitive de măsură (deversoare, praguri, canale Parschall etc.);

7.2.4.2.6.1.6.

Vitezele de curgere să fie cuprinse în general între 0.2 - 3.0 m/s, pentru a putea tara "in situ" canalele cu ajutorul moriștii hidrometrice;

7.2.4.2.6.1.7.

Profilurile de măsurare pentru tararea "in situ" să fie la poduri, podețe sau în zone în care se pot amplasa cabluri peste canal și utiliza bărci etc.

7.2.4.2.6.2.

Folosințe cu scurgere sub presiune - amplasamentul este condiționat de schema hidraulică a instalației și de tipul aparatului de măsurare a debitelor utilizate.

7.2.4.2.7.

Criterii de alegere a amplasamentelor stațiilor hidrometrice din zona costieră a Mării Negre:

7.2.4.2.7.1.

La selectarea unui amplasament pentru o stație hidrometrică marină de coastă trebuie să se țină cont de următoarele condiții:

7.2.4.2.7.1.1.

Țărmul sau coasta de pe sectorul stației hidrometrice marine să fie stabile și să nu aibă o pantă prea abruptă;

7.2.4.2.7.1.2.

Pe tot sectorul aferent stației hidrometrice marine să existe adâncimi suficient de mari pentru a nu influența variațiile nivelului mării;

7.2.4.2.7.1.3.

Locul de amplasare a stației să fie apărat de vânturile și valurile predominante (pentru a elimina influența acestora asupra rezultatelor), să fie protejat de eventualele deteriorări produse de nave și să fie situat în apropierea rețelei nivelmentului național și a zonelor populate. În general, cele mai favorabile locuri pentru instalarea stațiilor hidrometrice marine sunt considerate băile (golfurile) mici care comunică liber cu marea. În zonele înguste și lungi, care comunică cu marea printr-o trecere adâncă, precum și în golfuri, oscilațiile nivelului sunt afectate;

7.2.4.2.7.1.4.

Stațiile hidrometrice marine aflate în interiorul gurilor de vărsare ale fluviului Dunărea sau a unui râu/canal/ecluze sunt dotate, de regulă, cu o miră auxiliară instalată în mare, la o distanță calculată astfel încât debitul fluviului/râului/ecluzei să nu influențeze nivelul la miră. Cele două mire trebuie să fie legate între ele prin nivelment geometric.

7.2.4.2.7.2.

Stabilirea profilurilor hidrologice de larg:

7.2.4.2.7.2.1.

Profilurile hidrologice pot fi stabilite în zona de coastă, în largul mării sau pot fi mutate dintr-o zonă în alta, iar alegerea lor trebuie făcută în așa fel încât măsurătorile și observațiile efectuate pe acestea să fie reprezentative, astfel încât să caracterizeze fenomenele hidrologice din zona studiată a mării, evoluția lor sezonieră și multianuală, condițiile pentru formarea caracteristicilor hidrologice ale acestei regiuni și anomaliile lor;

7.2.4.2.7.2.2.

Orientarea profilurilor hidrologice marine (de radă sau standard) se alege astfel încât să intersecteze perpendicular direcțiile curenților marini predominanți în zona de studiu;

7.2.4.2.7.2.3.

Poziția și lungimea profilurilor hidrologice se alege astfel încât măsurătorile și observațiile hidrologice efectuate de-a lungul lor să caracterizeze cât mai bine din punct de vedere hidrometeorologic zona respectivă;

7.2.4.2.7.2.4.

Direcția profilurilor hidrologice și coordonatele verticalelor de pe acestea sunt determinate și reprezentate pe hărți, luând în considerare configurația malurilor, topografia fundului mării, direcțiile curenților marini dominanți, prezența gurilor de vărsare a râurilor mari, gradul de fragmentare a mării în golfuri, prezența fenomenelor de gheață și luarea în considerare a altor caracteristici ale regimului mării;

7.2.4.2.7.2.5.

Locația și lungimea profilurilor hidrologice de larg, precum și numărul verticalelor și distanțele dintre acestea sunt stabilite de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru o perioadă de timp nelimitată.

7.2.4.2.8.

Criterii de alegere a amplasamentelor pentru foraje de observație (de freatic și de adâncime):

7.2.4.2.8.1.

Amplasarea forajelor de observație de freatic și de adâncime se face pe baza unor studii preliminare de amplasare, întocmite în baza condițiilor geomorfologice, geologice și hidrogeologice din zona respectivă;

7.2.4.2.8.2.

Stații hidrogeologice de ordin I

7.2.4.2.8.2.1.

amplasamentele se găsesc la o distanță, una față de alta, de 10-12 km pe râurile mari și în apropierea confluenței cu râul pentru afluenții acestuia;

7.2.4.2.8.2.2.

amplasamentele trebuie să fie în apropierea mirelor hidrometrice pentru corelarea nivelurilor;

7.2.4.2.8.2.3.

amplasamentele forajelor unei stații hidrogeologice de ordin I trebuie să fie propuse pornind de la râu către terase, pe ambele maluri ale râului în cadrul unui aliniament perpendicular pe cursul râului, primul foraj fiind la cca. 100 m față de mal (distanță care reflectă siguranța forajului în cazul eroziunii de mal și asigură stabilirea unei relații hidraulice dintre râu și apele subterane). Celelalte foraje ale stației se amplasează unul față de celălalt la distanțele impuse de condițiile hidrogeologice locale;

7.2.4.2.8.2.4.

amplasamentele piezometrelor la forajele de ordin I trebuie să fie în amonte de forajul de observație pe direcția de curgere a apelor subterane la o distanță calculată în funcție de granulometria și caracterul acviferului interceptat,

7.2.4.2.8.3.

Stații hidrogeologice de ordin II:

7.2.4.2.8.3.1.

amplasamentele se propun astfel încât să existe cel puțin trei stații pe direcția de curgere a apelor subterane;

7.2.4.2.8.3.2.

densitatea stațiilor hidrogeologice de ordin II este în funcție de adâncimea nivelului apei subterane, astfel:

● la adâncimi mici (<5 m) - 1 foraj de observație pe o suprafață de 16 kmp;

● la adâncimi mari (>5 m) - 1 foraj de observație pe o suprafață de 49 kmp;

● amplasamentele trebuie să fie cât mai aproape de posturile pluviometrice pentru stabilirea elementelor de bilanț.

7.2.4.2.8.4.

Stațiile hidrogeologice amplasate în zonele de captare: amplasamentele forajelor trebuie să fie propuse de-a lungul frontului de captare pe direcția de curgere a apei subterane;

7.2.4.2.8.5.

Stațiile hidrogeologice din zona stațiilor experimentale: amplasamentele forajelor trebuie să fie în zona stației experimentale pe direcția de curgere a apei subterane;

7.2.4.2.8.6.

Stațiile hidrogeologice de urmărire a poluării: amplasamentele forajelor trebuie să fie în apropierea zonei în care se desfășoară activități industriale sau agricole potențial poluatoare, pe direcția de curgere a apei subterane;

7.2.4.2.8.7.

Stațiile hidrogeologice de adâncime: se amplasează în zone în care nu există suficiente informații privind dinamica și calitatea apei subterane de adâncime.

7.3.

Criterii de mutare a amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.3.1.

Decizia de mutare a amplasamentului unui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică se ia în urma apariției condițiilor improprii pentru funcționarea acestuia. Evaluarea amplasamentului se face conform precizărilor de la punctul 7.4.;

7.3.2.

În cazul mutării amplasamentului de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, în noul amplasament trebuie îndeplinite aceleași criterii prevăzute la punctul 7.2.

7.4.

Criterii de evaluare a condițiilor îndeplinite de secțiuni la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică:

7.4.1.

Având în vedere modificările continue, naturale sau antropice, produse pe cursurile de apă, care se pot regăsi pe sectoarele și în secțiunile amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, este necesară evaluarea periodică a condițiilor care stau la baza stabilirii complexului de observații și măsurători;

7.4.2.

Criteriile de evaluare țin cont de elementele morfologice ale secțiunii analizate, dar și de gradul de precizie al elementelor calculate pe baza observațiilor și măsurătorilor realizate;

7.4.3.

Evaluarea se va face prin:

7.4.3.1.

analize periodice și completarea datelor în chestionare specifice fiecărui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, iar criteriile vor fi punctate, scorul minim pentru care evaluarea este considerată favorabilă menținerii amplasamentului este de 75%. Evaluarea acestora se face astfel:

7.4.3.1.1.

scor între 75-100% presupune că obiectul se află amplasat în condiții corespunzătoare și se pot face recomandări pentru îmbunătățirea procesului de obținere a datelor și informațiilor sau de prelucrare a acestora;

7.4.3.1.2.

scor sub 75% presupune analize în vederea restabilirii condițiilor de funcționare (amenajări ale albiei, ale malurilor, repoziționări ale secțiunii de măsurare sau a piloților de miră etc) care au fost considerate nesatisfăcătoare și au determinat punctaje scăzute în evaluare, iar imposibilitatea aducerii acestora la o stare bună determină identificarea unui amplasament nou, care va trebui să îndeplinească toate condițiile precizate la punctul 7.2.

7.4.3.2.

analize ale elementelor măsurate și prelucrate în studiul hidrometric anual (măsurători de debite, ridicări de profiluri transversale etc);

7.4.3.3.

analize ale sectorului obiectivului de măsurare, pe teren, în funcție de specificul acestuia.

7.4.4.

Criteriile de evaluare ( anexa 2 ) cuprind:

7.4.4.1.

Criterii de evaluare a elementelor morfologice;

7.4.4.2.

Criterii de evaluare a elementelor prelucrate;

7.4.4.3.

Criterii de evaluare a programului de activitate (a necesarului de date și informații prevăzut în complexul de observații și măsurători) pe baza cărora se pot majora sau diminua norme sau se pot transforma amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, dintr-o categorie în alta (stația hidrometrică cu nivel în stație hidrometrică cu nivel și debit, instalarea unei stații automate sau a unor senzori speciali sau suplimentari, schimbarea din secțiune satelit în stație hidrometrică etc.)

7.4.5.

În cazul în care se schimbă amplasamentul unei stații hidrometrice, se efectuează măsurători în paralel la cele două secțiuni pe o perioadă care să cuprindă un ecart de niveluri cât mai mare (minim 6 luni), iar corelația între datele obținute să fie satisfăcătoare (coeficient de corelație ≥0,7). În urma analizei graficelor de la stația hidrometrică, pe teren se vor controla următoarele:

7.4.5.1.

Dacă sunt factori care ar putea modifica caracterul scurgerii între cele două mire (afluenți, folosințe de apă);

7.4.5.2.

Cotarea mirei noi față de reperi;

7.4.5.3.

Legătura nivelmetrică între reperul mirei noi și reperul mirei vechi; dacă distanța nu este prea mare, se folosește nivelmetrul de la cel mai apropiat reper din rețeaua națională de nivelment de precizie.

7.5.

Etapele parcurse și documentația necesară în vederea înființării, desființării sau mutării amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.5.1.

Activități pe teren în vederea înființării sau mutării amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică:

7.5.1.1.

Informații locale

7.5.1.1.1.

Cu ocazia deplasării pe teren se culeg următoarele informații de la localnici în legătură cu fenomenele caracteristice care se produc pe sector și asupra folosințelor existente:

7.5.1.1.1.1.

Niveluri - Se va stabili poziția nivelurilor extreme și medii și dacă râul prezintă mai multe brațe la anumite niveluri;

7.5.1.1.1.2.

Inundații și viituri - Se va stabili când se produc de obicei inundații (după ploi obișnuite, din topirea zăpezilor, datorită zăpoarelor), pe unde are loc ieșirea apelor din albia minoră, ce lățime atinge râul la ape medii, ce caracter au viiturile, dacă apele aduc corpuri plutitoare, dacă se produc îngrămădiri de corpuri plutitoare la poduri etc;

7.5.1.1.1.3.

Împotmoliri și eroziuni puternice - Se vor indica locurile unde râul depune aluviuni în cantități mari (insule) sau porțiunile unde râul erodează puternic, precum și perioadele când au loc aceste fenomene;

7.5.1.1.1.4.

Perioade cu ape mici, băltire și secare - Se va preciza tipul de ape mici (secare, băltire, curgere prin patul albiei, îngheț total), se va stabili sectorul amonte și aval pe care se produc, se va estima frecvența de producere;

7.5.1.1.1.5.

Izvoare - Se va stabili pentru sectorul de râu poziția lor, se vor da informații asupra regimului de curgere, (debite relativ constante în timpul anului, variații bruște de debite, prezența fenomenului de secare);

7.5.1.1.1.6.

Regimul înghețurilor - Se vor lua informații asupra formațiunilor de gheață mai frecvente, când se produc în mod obișnuit înghețul și dezghețul, dacă se formează gheață de fund, dacă se produce pod de gheață sau râul îngheață total, dacă se formează năboi, locurile unde se produc zăpoare etc;

7.5.1.1.1.7.

Folosințe de apă existente - Se va stabili poziția și tipul tuturor folosințelor existente pe sectorul de râu dintre stația hidrometrică amonte și secțiunea noii stații;

7.5.1.1.1.8.

Poduri rutiere și CF - Se va preciza existența acestora în imediata vecinătate a amplasamentului obiectivului de măsurare, înălțimea culeelor, dacă pot fi folosite la măsurători în cazul apelor mari.

7.5.1.1.2.

Informațiile din teren privind regimul de scurgere al cursului de apă, precum și fenomenele deosebite produse în timp sunt importante pentru stabilirea amplasamentelor stațiilor hidrometrice. După colectarea informațiilor și realizarea observațiilor vizuale asupra morfologiei albiei se realizează măsurătorile topografice pe sectorul de râu care îndeplinește în cea mai mare proporție criteriile menționate la punctul 7.2.

7.5.1.2.

Ridicări topografice la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.5.1.2.1.

În lucrările de teren pentru ridicări topografice se folosesc: nivela (clasică sau electronică), teodolitul, stația totală, ruleta, busola etc;

7.5.1.2.2.

Pentru ridicarea în plan, pe malul râului se materializează prin țăruși sau jaloane, un profil transversal format după configurația malului, din unul sau mai multe aliniamente;

7.5.1.2.3.

Pentru precizarea poziției în plan a profilului transversal se execută următoarele operații:

7.5.1.2.3.1.

orientarea profilului prin orientarea unghiului pe care aliniamentul de capăt îl face cu direcția nordului, măsurat de la direcția nordului în sensul mișcării acelor de ceasornic;

7.5.1.2.3.2.

legarea extremităților magistrale de repere bine cunoscute prin vize de măsurare a lungimii și măsurarea unghiului între direcția profilului și direcția vizelor;

7.5.1.2.3.3.

măsurarea lungimii aliniamentelor;

7.5.1.2.3.4.

măsurarea unghiurilor dintre aliniamentele profilului.

7.5.1.2.4.

Perpendicular pe aliniament, la distanțe alese în funcție de configurația terenului și de precizia ridicării se materializează traseele profilurilor transversale;

7.5.1.2.5.

Pentru ridicarea mai detaliată a terenului din anumite puncte ale profilurilor transversale ale albiei se pot duce vize (cu măsurarea lungimilor) la diverse puncte caracteristice (mal abrupt, cale ferată, cabina limnigrafului etc.) măsurând unghiul dintre direcția vizei și direcția profilului sau magistralei;

7.5.1.2.6.

Profilurile transversale se ridică atât pentru albia minoră, cât și pentru albia majoră, până la cote superioare nivelului maxim istoric cunoscut din informații de la localnici sau de pe urmele lăsate pe teren;

7.5.1.2.7.

Se ridică circa 3-5 profiluri pe sector, acolo unde se consideră că vor fi amplasate mirele principale, de pantă etc. Numărul profilurilor transversale va fi ales astfel încât să se poată raporta și profilul longitudinal pe întreg sectorul ridicat;

7.5.1.2.8.

În dreptul fiecărui profil transversal, se vor măsura vitezele de suprafață ale apei și se vor face observații asupra naturii terenului, în special în profilurile unde se propune amplasarea construcțiilor stației hidrometrice (mire, reperi, mire de pantă, întinzătoare de cablu pentru portițe cu flotori sau cărucioare funiculare);

7.5.1.2.9.

Pentru platformele și profilurile nivometrice se vor face ridicări topografice ale acestora, astfel încât să se stabilească coordonatele și cotele absolute ale punctelor extreme; în cazul profilurilor trebuie determinate și cote intermediare, astfel încât să se poată realiza schițe ale acestora;

7.5.1.2.10.

Pentru stațiile evaporimetrice de sol se vor face ridicări topografice ale platformelor, pentru care se stabilește cota absolută a terenului platformei, iar pentru stațiile evaporimetrice prevăzute cu plute (stație evaporimetrică de lac) se va stabili cota absolută a punctului "0" al mirei, de pe lacul unde urmează să se instaleze pluta.

7.5.2.

Activități de prelucrare a datelor colectate pe teren. Pe baza ridicărilor hidro-topografice se întocmesc:

7.5.2.1.

Planul (schița) de situație a sectorului de râu necesară pentru fixarea poziției profilului mirei și proiectarea construcțiilor și cuprinde următoarele informații:

7.5.2.1.1.

direcția nordului;

7.5.2.1.2.

poziția albiei minore și majore și dimensiunile lor;

7.5.2.1.3.

poziția profilurilor transversale ridicate;

7.5.2.1.4.

poziția mirei pentru niveluri extraordinare;

7.5.2.1.5.

poziția terenurilor cultivate, împădurite, a construcțiilor din albia minoră și majoră;

7.5.2.1.6.

poziția izvoarelor;

7.5.2.1.7.

poziția folosințelor;

7.5.2.1.8.

poziția așezărilor din apropierea râului;

7.5.2.1.9.

scara reprezentării grafice.

7.5.2.2.

Reprezentarea grafică a profilurilor transversale și longitudinale trebuie să cuprindă următoarele informații:

7.5.2.2.1.

nivelul maxim istoric cunoscut din informații de la localnici sau de pe urmele lăsate pe teren;

7.5.2.2.2.

natura terenului în albia minoră și majoră;

7.5.2.2.3.

vegetația din albia minoră și majoră;

7.5.2.2.4.

scara reprezentării grafice (scara distanțelor și scara înălțimilor)

7.5.2.3.

Planul (schița) de situație a sectorului de râu, profilurile transversale și longitudinale se vor folosi și la "Jurnalul stației hidrometrice".

7.5.3.

Întocmirea documentațiilor tehnice în vederea înființării, desființării sau mutării amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică

7.5.3.1.

Stația hidrometrică. Documentația pentru înființarea/mutarea obiectivului de măsurare cuprinde următoarele elemente:

7.5.3.1.1.

Localizare: denumirea obiectivului; râul; codul cadastral; bazinul hidrografic; localitatea; județul;

7.5.3.1.2.

Amplasamentul: schiță de situație; profiluri transversale; profil longitudinal.

7.5.3.1.3.

Date morfometrice: suprafața bazinului hidrografic (F-kmp); altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hmed - m); lungimea de la confluență (L - km); panta râului (I - la mie);

7.5.3.1.4.

Descrierea fizico-geografică a sectorului de amplasare propus, care va cuprinde geomorfologia, geologia, hidrografia, descrierea regimului hidrologic în sectorul propus, vegetația (tip, densitate), solurile predominante, modul de folosire a terenului;

7.5.3.1.5.

Necesitatea înființării stației hidrometrice:

7.5.3.1.5.1.

în funcție de scopul urmărit se indică necesitatea înființării stației hidrometrice;

7.5.3.1.5.2.

existența folosințelor pe râu care afectează regimul natural de scurgere. Se vor carta folosințele și se vor indica tipul, natura folosinței, date caracteristice (de exemplu: volume, curbele caracteristice ale acumulării, debite instalate etc.), dotarea hidrometrică a folosinței, beneficiarul etc.;

7.5.3.1.5.3.

obiectivele economice din zonă care trebuie apărate și alertate în cazul viiturilor și apelor mari;

7.5.3.1.5.4.

controlul bilanțului hidrologic pe sectoare importante de râu sau sectoare cu condiții specifice.

7.5.3.1.6.

Posibilitățile de acces în secțiune, la ape mari;

7.5.3.1.7.

Programul de activitate propus a fi efectuat.

7.5.3.2.

Stația pluviometrică. Documentația pentru înființarea/mutarea obiectivului de măsurare cuprinde următoarele elemente:

7.5.3.2.1.

Localizare: denumirea obiectivului; bazinul hidrografic; localitatea; județul.

7.5.3.2.2.

Amplasamentul: schiță de situație;

7.5.3.2.3.

Date morfometrice: suprafața bazinului hidrografic (F-kmp); altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hmed - m);

7.5.3.2.4.

Descrierea fizico-geografică a sectorului de amplasare propus, care va cuprinde geomorfologia, geologia, hidrografia, vegetația (tip, densitate), solurile predominante, modul de folosire a terenului.

7.5.3.2.5.

Necesitatea înființării stației pluviometrice:

7.5.3.2.5.1.

în funcție de scopul urmărit, se indică necesitatea înființării stației pluviometrice;

7.5.3.2.5.2.

obiectivele economice din zonă care trebuie apărate și alertate în cazul viiturilor și apelor mari.

7.5.3.2.6.

Programul de activitate propus a fi efectuat.

7.5.3.3.

Stația evaporimetrică. Documentația necesară înființării unei stații evaporimetrice trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:

7.5.3.3.1.

Date generale:

7.5.3.3.1.1.

localizare: denumirea stației evaporimetrice; bazinul/sub bazinul hidrografic din cadrul căruia face parte sau lacul pe care urmează să fie amplasată pluta (în cazul stațiilor evaporimetrice de lac); localitatea; UAT-ul; județul; oficiul poștal; stații meteorologice/ hidrometrice/ pluviometrice în apropiere; amplasamentul stației care va fi identificat pe baza coordonatelor geografice cât și Stereo 70;

7.5.3.3.1.2.

amplasament: detalierea poziționării amplasamentului (inclusiv schițe, poze);

7.5.3.3.1.3.

elemente morfometrice (altitudinea platformei evaporimetrice; panta; gradul de împădurire al bazinului/sub bazinului din care face parte; etc.)

7.5.3.3.2.

Descriere fizico-geografică și a activităților umane:

7.5.3.3.2.1.

relieful și geologia; rețeaua hidrografică; condițiile climatice; solurile și vegetația;

7.5.3.3.2.2.

activitățile antropice;

7.5.3.3.3.

Posibilitățile de acces în zonă:

7.5.3.3.3.1.

se vor specifica informațiile referitoare la drumurile și căile de acces (dacă sunt asfaltate sau de pământ, și dacă sunt practicabile în permanență);

7.5.3.3.3.2.

se vor specifica mijloacele de transport cu ajutorul cărora se poate ajunge până la stația evaporimetrică;

7.5.3.4.

Programul de activitate propus a fi efectuat.

7.5.4.

Punerea în funcțiune și includerea obiectivului de măsurare în RNOMHH:

7.5.4.1.

Stabilirea programului de activitate;

7.5.4.2.

Asigurarea aparaturii, echipamentelor și instalațiilor necesare desfășurării activității;

7.5.4.3.

Asigurarea spațiilor de depozitare a aparaturii și echipamentelor (cabine hidrometrice etc.);

7.5.4.4.

Instruirea muncitorului hidrometru;

7.5.4.5.

Verificarea tuturor echipamentelor și instalațiilor aflate în dotarea obiectivului (verificarea cotelor mirelor, a profilurilor de măsurare etc.);

7.5.4.6.

În cazul stațiilor hidrometrice de lac sau a stațiilor evaporimetrice de lac, se va asigura mijloc de deplasare pe apă;

7.5.4.7.

Analize ale parametrilor celor două amplasamente în vederea stabilirii corelațiilor necesare în prelucrarea datelor (în cazul mutării amplasamentului obiectivului de măsurare);

7.5.4.8.

Asigurarea carnetelor și fișelor pentru înscrierea observațiilor și măsurătorilor.

7.5.5.

Documentele necesare mutării amplasamentului obiectivului de măsurare:

7.5.5.1.

Pentru schimbarea amplasamentului obiectivului de măsurare, documentele necesare se vor întocmi în mod similar cu cele de înființare;

7.5.5.2.

Cele două amplasamente vor funcționa în paralel pentru o perioadă de timp stabilită în funcție de coeficienții de corelație specifici fiecărui obiectiv (de regulă ≥0.7), iar în cazul în care condițiile nu pot fi îndeplinite, se fac demersurile de desființare și de înființare a unui nou amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică;

7.5.5.3.

La înființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică trebuie să se aibă în vedere următoarele:

7.5.5.3.1.

Asigurarea mijloacelor de comunicații și a schemelor de flux în vederea transmisiilor zilnice și extraordinare;

7.5.5.3.2.

Dotarea existentă în secțiunea stației hidrometrice propusă (dacă este cazul);

7.5.5.3.3.

Dotarea necesară în secțiunea stației hidrometrice propusă;

7.5.5.3.4.

Programul hidrometric propus a fi executat;

7.5.5.3.5.

Modul de realizare a investițiilor necesare și a finanțării personalului muncitor hidrometru;

7.5.5.3.6.

Acordul cu autoritățile locale privind amplasarea obiectivului de măsurare și zona de protecție a acesteia.

7.5.5.4.

Documentația elaborată este înaintată spre verificare către SPBHH din cadrul ABA și transmisă spre aprobare către ANAR. ANAR solicită punct de vedere INHGA, în urma căruia face demersurile pentru aprobarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

7.5.5.5.

Pe baza documentației aprobate, urmează finalizarea și recepția lucrărilor noului amplasament, făcută de către delegații specialiști din cadrul instituțiilor implicate (SH, SPBHH, INHGA, ANAR).

7.5.6.

Documentele precizate la punctul 7.5. sunt necesare atât pentru înființare și mutare, cât și pentru desființare, cu precizarea că, în situația desființării unui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din RNOMHH, se impune înființarea unuia nou;

7.5.7.

Activități administrative privind înființarea, mutarea sau desființarea unui amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică:

7.5.7.1.

Recepționarea echipamentelor, aparaturii și instalațiilor existente și predarea lor, în funcție de situație:

7.5.7.1.1.

În cazul înființării sau mutării, acestea sunt recepționate de SPBHH de la constructor, verificate și predate SH/ muncitorului hidrometru;

7.5.7.1.2.

În cazul desființării, acestea sunt preluate de personalul SH de la muncitorul hidrometru și apoi predate SPBHH în vederea redistribuirii sau a casării, în funcție de situație.

7.5.7.2.

Predarea/primirea obiectelor de inventar, altele decât cele precizate la punctul anterior;

7.5.7.3.

Predarea/primirea documentelor specifice obiectivului de măsurare (planul de acțiune la ape mari, jurnalul stației hidrometrice, jurnalul moriștii etc.).

8.

Programul standard de observații și măsurători la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice

8.1.

Considerații generale

Conținutul programului standard de observații și măsurători indică elementele regimului hidrologic și meteorologic care se măsoară la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică. În acest sens, programul se stabilește în funcție de tipurile obiectivelor și cuprinde următoarele:

8.1.1.

Măsurătorile și observațiile pe care le execută în mod curent muncitorii hidrometri;

8.1.2.

Măsurătorile de control, de debite lichide și solide efectuate la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică de către personalul SH;

8.1.3.

Măsurătorile de târâre a construcțiilor hidrotehnice și a folosințelor consumatoare, efectuate de personalul SH în colaborare cu personalul de exploatare a folosințelor.

8.2.

Programul standard de observații și măsurători la stațiile hidrometrice

8.2.1.

Programul standard de observații și măsurători al stațiilor hidrometrice amplasate pe râu, fluviu și deltă:

8.2.1.1.

Numărul și distribuția în timp a măsurătorilor hidrometrice se stabilesc ținând seama de specificul elementului hidrologic măsurat, de durata și variația acestuia în timp;

8.2.1.2.

La stațiile hidrometrice pe râu, fluviu și deltă se va urmări ca măsurătorile să se execute pe toată durata anului, pe întregul ecart de variație a elementului și pentru condițiile deosebite de scurgere (fenomene de iarnă, vegetație etc.);

8.2.1.3.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Stației Hidrologice îi revine sarcina de a îndruma muncitorii hidrometri, ca aceștia să aibă inițiativă în efectuarea numărului necesar de măsurători, distribuite în timp, pe baza urmăririi evoluției zilnice a regimului hidrologic al râului;

8.2.1.4.

Pentru stațiile hidrometrice de evidență și control a debitelor la folosințele de apă, la stabilirea numărului și distribuției în timp a măsurătorilor se va avea în vedere:

8.2.1.4.1.

Regimul de funcționare a folosințelor;

8.2.1.4.2.

Executarea măsurătorilor de târâre în funcție de caracteristicile constructive ale evacuatorilor și ale elementelor morfometrice ale albiei în bieful aval.

8.2.1.5.

Programul de măsurători și observații la stațiile hidrometrice pe râu, fluviu și deltă se stabilește în funcție de necesarul de date existent pentru prognoze și avertizări și pentru orice tip de prelucrări ulterioare și cuprinde următorii parametri principali:

8.2.1.5.1.

Nivelul apei:

8.2.1.5.1.1.

Măsurarea nivelului constă în citiri la mira hidrometrică (inclusiv mira de maxime și mira de pantă);

8.2.1.5.1.2.

Activitatea are caracter permanent și se realizează astfel:

● de două ori pe zi, la orele standard, 06 și 18 (în situații de calm hidrologic);

● în perioadele cu ape mari și viituri, în funcție de cotele generale și locale de apărare, se fac citiri extraordinare la intervale de timp stabilite de stațiile hidrologice în funcție de regimul de scurgere de la fiecare stație hidrometrică (în funcție de ritmul de creștere a nivelului, mărimea suprafeței bazinului hidrografic aferent stației hidrometrice, durata medie a viiturilor), conform schemelor fluxului informațional și a Procedurilor privind activitatea de colectare, transmisie, analiză și validare a datelor și informațiilor din rețeaua hidrometrică;

● de mai multe ori pe zi în timpul apelor medii la stațiile hidrometrice situate aval de folosințe, la care se produc variații diurne mari, care pot influența media zilnică a debitului de apă cu mai mult de 10%, cu excepția stațiilor hidrometrice pe fluviu și deltă;

● de mai multe ori pe zi în timpul modificărilor rapide ale fenomenelor de iarnă (slăbirea sau intensificarea podului de gheață) și în cazul producerii fenomenelor hidrologice periculoase: curgeri de sloiuri, poduri de gheață, blocaje de ghețuri.

8.2.1.5.1.3.

La stațiile hidrometrice dotate cu limnigraf se schimbă diagramele la interval de 24 ore, săptămânal sau lunar (în funcție de tipul de limnigraf) și verificarea înregistrărilor la fiecare citire de nivel la miră;

8.2.1.5.1.4.

La stațiile hidrometrice dotate cu miră de pantă, se măsoară nivelurile la mirele hidrometrice de pantă la momentul efectuării măsurătorilor de debit de apă și, suplimentar, în timpul apelor mari;

8.2.1.5.1.5.

La stațiile hidrometrice fără mire de pantă, după fiecare viitură se marchează urmele pe sectorul de râu al mirei principale și la efectuarea ridicărilor topografice. La aceste stații, specialiștii Stațiilor Hidrologice au sarcina de a măsura panta apei cu echipament topografic (nivelă, teodolitul sau stație totală), la principalele faze de scurgere (viituri, ape mari, ape mici de vară-toamnă, după fenomene de iarnă).

8.2.1.5.2.

Precipitații:

8.2.1.5.2.1.

La stațiile hidrometrice prevăzute cu pluviometre, observațiile și măsurătorile se realizează astfel:

● observațiile vizuale privind felul precipitațiilor, intensitatea și durata ploii, care se înscriu în "Carnetul pentru înscrierea măsurătorilor și observațiilor hidrometrice" la ora de măsurare a nivelului cu coduri de intensitate (N, S, M, P, FP).

● se efectuează la orele standard (06 și 18) măsurarea cantităților de apă colectate din precipitațiile căzute în ultimele 12 ore.

8.2.1.5.2.2.

La stațiile hidrometrice care nu sunt dotate cu pluviometre se execută numai observații vizuale, privind felul precipitațiilor, intensitatea și durata ploii, care se înscriu în "Carnetul pentru înscrierea măsurătorilor și observațiilor hidrometrice" la ora de măsurare a nivelului;

8.2.1.5.2.3.

În cazul acumulării unor cantități importante de precipitații într-un interval scurt de timp, indiferent dacă există o avertizare de precipitații în vigoare, se efectuează măsurători suplimentare, după cum urmează:

● la precipitații care totalizează cantități de minim 15 mm în 0-3 ore (pragul de atenție);

● la precipitații care totalizează cantități de minim 25 mm în 0-6 ore (pragul de alertă);

● la precipitații care totalizează cantități de minim 25 mm într-o oră și produc creșteri bruște de niveluri pe cursurile de apă sau curgeri intense de strat de apă pe versanți (pragul de pericol).

8.2.1.5.2.4.

Odată cu transmisiile cantităților de precipitații între orele standard de observații (06 și 18) se realizează și citiri, respectiv transmisii ale nivelului apei, chiar dacă nu există depășiri ale cotelor de apărare. Măsurătorile asupra cantităților de precipitații se opresc atunci când intensitatea ploii scade, iar cantitatea acumulată în 3 ore este mai mică de 15 mm.

8.2.1.5.3.

Temperatura apei și aerului:

8.2.1.5.3.1.

Măsurătorile asupra temperaturii apei și aerului se execută la aceleași ore standard cu măsurătorile de nivel (06 și 18);

8.2.1.5.3.2.

Măsurătorile de temperatură a apei se măsoară inclusiv în perioadele în care se instalează formațiunile de gheață, dacă râul nu a înghețat total și se întrerup doar în perioadele de băltire, respectiv secare a râului în profilul mirei hidrometrice.

8.2.1.5.4.

Grosimea și densitatea zăpezii:

8.2.1.5.4.1.

La stațiile hidrometrice dotate cu platforme reduse, mari sau aliniamente (profiluri nivometrice):

● pe platforme reduse, grosimea stratului se măsoară zilnic, iar densitatea se măsoară pentadal, în zilele de 5, 10, 15, 20, 25 și ultima zi a lunii;

● pe platformele mari și aliniamente, grosimea și densitatea stratului de zăpadă se măsoară pentadal, în zilele de 5, 10, 15, 20, 25 și ultima zi a lunii;

● măsurătorile sus menționate se execută imediat după căderea primei zăpezi sau a doua zi, dacă grosimea stratului a atins 5 cm, apoi se continuă pentadal. La căderi abundente de zăpadă (care pot face obiectul atenționărilor/avertizărilor meteorologice) cu acumularea stratului de zăpadă, grosimea și densitatea zăpezii se măsoară indiferent dacă acestea se produc în pentade sau nu;

● în perioadele de topire a zăpezii, primăvara sau chiar în timpul iernii, grosimea și densitatea zăpezii se măsoară zilnic. După încetarea căderilor puternice de zăpadă se execută măsurători indiferent dacă coincid sau nu cu planificările pentadale, atât pe platforme reduse cât și pe cele mari.

8.2.1.5.4.2.

La stațiile hidrometrice dotate cu pluviometre, dar fără platforme sau profiluri nivometrice:

● stratul de zăpadă se măsoară zilnic în arealul pluviometrului (la orele 06 și 18);

● densitatea, respectiv echivalentul în apă al stratului de zăpadă se determină pentadal (în zilele 5, 10, 15, 20, 25 și ultima zi a lunii) și, ca și în cazul platformelor și profilurilor nivometrice, obligatoriu în prima zi cu strat de zăpadă mai mare de 5 cm sau după căderi abundente de zăpadă, indiferent dacă acestea coincid sau nu cu pentadele;

● în lipsa echipamentelor specifice (densimetru de zăpadă), se determină în mod direct echivalentul în apă al stratului de zăpadă, prin metoda topirii.

8.2.1.5.5.

Debitele de apă:

8.2.1.5.5.1.

Programul măsurătorilor de debite de apă se desfășoară astfel încât să permită calcularea cu precizia hidrometrică standard (±10%) a debitelor instantanee și a debitelor medii zilnice, dar nu mai puțin de 6 măsurători/lună, incluzând și minim o măsurătoare de control pe lună din partea SH. Pentru stațiile hidrometrice pe fluviu și deltă, programul de măsurători de debite de apă se realizează de către personalul din cadrul SH, conform programului de activitate.

8.2.1.5.5.2.

În baza acestui principiu se recomandă:

● acoperirea fazelor caracteristice ale regimului hidrologic al râului la stația hidrometrică;

● măsurători frecvente, cu cât gradul de mobilitate al albiei râului în sectorul stației hidrometrice este mai mare.

8.2.1.5.5.3.

Fazele caracteristice ale regimului hidrologic al râurilor ce trebuie avute în vedere sunt:

● apele mari de primăvară;

● viiturile;

● apele mici de vară-toamnă;

● perioadele de iarnă.

8.2.1.5.5.4.

Din punct de vedere al mobilității, albiile se clasifică după cum urmează:

● albii cu stabilitate, în cazul albiilor cu chei limnimetrice unice pe un an sau pe o perioadă de mai mulți ani;

● albii cu stabilitate periodică când deformația albiei se produce în anumite faze caracteristice ale regimului hidrologic (viituri și/sau perioade de ape mici; cheile limnimetrice prezintă modificări de la o etapă la alta);

● albii instabile, când deformațiile albiei sunt permanente, indiferent de variațiile regimului de scurgere.

8.2.1.5.5.5.

Respectarea distribuției măsurătorilor de debite lichide pe fazele de regim, constituie o sarcină de bază pentru specialiștii Stațiilor Hidrologice și muncitorii hidrometri de la stațiile hidrometrice. În acest sens pentru programarea măsurătorilor trebuie să se urmărească în fiecare moment evoluția regimului de scurgere a râului la stația hidrometrică;

8.2.1.5.5.6.

Numărul măsurătorilor de debite de apă capătă o pondere importantă în situațiile albiilor cu stabilitate periodică sau instabilitate, precum și în cazul perioadelor cu fenomene de gheață, cu vegetație sau cu lucrări în albie;

8.2.1.5.5.7.

În primul an de funcționare a stațiilor hidrometrice programul de măsurători de debite de apă trebuie să fie mai intens pentru toate fazele de regim.

8.2.1.5.6.

Debite de aluviuni:

8.2.1.5.6.1.

Măsurători de debite de aluviuni în suspensie. Pentru obținerea datelor de bază necesare determinării caracteristicilor scurgerii de aluviuni în suspensie, se realizează următoarele măsurători:

● complete - odată cu măsurătorile de debite de apă, se efectuează minim 1 măsurătoare completă/lună și la fiecare viitură sau perioadă de ape mari (pe creștere și pe descreștere). În cazul stațiilor hidrometrice pe fluviu și deltă, măsurătorile complete de aluviuni în suspensie se realizează odată cu măsurătorile de debite de apă, conform programului de activitate;

● măsurători "simplificate la 0.6 h" și "simplificate la suprafață" - în cazul imposibilității efectuării măsurătorilor complete de debite de apă, din cauza, în principal, a vitezelor mari ale apei sau variațiilor bruște de nivel în timpul măsurătorii. În cazul stațiilor hidrometrice pe fluviu și deltă, nu se realizează măsurători "simplificate la 0.6 h" și "simplificate la suprafață";

● probe simple - o probă la 3 zile în timpul apelor mici și a perioadelor fără variații de nivel; suplimentar, pe întregul ecart produs (creștere, scădere), pentru diferite trepte de variație a nivelului apei, care se stabilesc de către stația hidrologică. În cazul stațiilor hidrometrice pe fluviu și deltă, recoltarea probelor simple se face zilnic.

8.2.1.5.6.2.

Măsurători de debite de aluviuni târâte:

● determinarea debitului de aluviuni târâte se realizează prin recoltarea probelor de aluviuni târâte din albia minoră și majoră în anumite verticale, cu ajutorul batometrului de fund. Măsurătorile se execută simultan cu măsurătorile de aluviuni în suspensie "complete". Metoda se aplică dacă există posibilitatea reală pentru efectuarea recoltărilor în cazul unor debite de apă zilnice mai mari decât debitul mediu multianual;

● probe de aluviuni târâte sunt supuse operațiilor pentru determinarea compoziției granulometrice.

8.2.1.5.7.

Probe de aluviuni din patul albiei:

8.2.1.5.7.1.

Recoltarea probelor de aluviuni din patul albiei se efectuează cu frecvență trimestrială, dar având în vedere ca două dintre prelevări să fie realizate înainte și după producerea apelor mari de primăvară sau a celor mai mari viituri din an;

8.2.1.5.7.2.

Probele de aluviuni din patul albiei sunt supuse analizei granulometrice.

8.2.1.5.8.

Fenomene meteorologice:

8.2.1.5.8.1.

La stațiile hidrometrice se fac determinări, pe bază de observații vizuale, asupra direcției și tăriei vântului (codificat, conform îndrumarelor în vigoare), care se efectuează în același timp cu măsurarea nivelului apei și se notează în Carnetele pentru înscrierea observațiilor și măsurătorilor hidrometrice;

8.2.1.5.8.2.

În cazul producerii unor fenomene hidrometeorologice periculoase (brumă, îngheț la sol, ninsori abundente, polei, ceață etc.), stațiile hidrometrice transmit datele și informațiile, în conformitate cu schema fluxului informațional și cu procedurile de lucru în vigoare.

8.2.1.5.9.

Fenomene de îngheț. Programul de activitate pentru cunoașterea fenomenelor de îngheț cuprinde următoarele:

8.2.1.5.9.1.

Observații vizuale zilnice asupra formațiunilor de gheață, aprecieri asupra gradului de acoperire a suprafeței apei în secțiunea mirei și asupra grosimii gheții, care se efectuează la orele de măsurare a nivelului apei;

8.2.1.5.9.2.

Pentadal, executarea de măsurători în profilul mirei, asupra elementelor următoare: nivelul apei sub fața inferioară a gheții sau deasupra feței superioare a gheții, grosimea stratului de zăpadă deasupra gheții, grosimea gheții și a năboiului cufundate în apă, cu excepția stațiilor hidrometrice pe fluviu și deltă.

8.2.1.5.10.

Vegetație acvatică. Pentru stațiile hidrometrice cu vegetație acvatică, activitățile specifice se referă la:

8.2.1.5.10.1.

Efectuarea de observații vizuale zilnice privind felul vegetației, dacă vegetația se află sub apă sau deasupra oglinzii apei și lățimea pe care se întinde la fiecare din maluri, dacă vegetația este rară sau deasă;

8.2.1.5.10.2.

Efectuarea de măsurători în verticale fixe, în 2-3 profiluri transversale, pentru determinarea înălțimii și densității vegetației între verticalele respective și a suprafeței ocupate; determinările se fac decadal și la fiecare măsurătoare de debit.

8.2.1.5.11.

Pentru stațiile hidrometrice de pe fluviu observațiile și măsurătorile asupra vegetației acvatice au caracter sezonier și se realizează conform acordurilor de colaborare.

8.2.1.6.

Alte activități cu caracter permanent desfășurate de muncitorul hidrometru:

8.2.1.6.1.

Veghe hidrologică;

8.2.1.6.2.

Avertizarea la poluări;

8.2.1.6.3.

Supravegherea sectorului stației hidrometrice;

8.2.1.6.4.

Transmisia datelor de la orele standard și extraordinare și a materialelor hidrometrice către SH;

8.2.1.6.5.

Întreținerea sectorului stației hidrometrice și a profilurilor de măsurare;

8.2.1.6.6.

Întreținerea construcțiilor, instalațiilor și echipamentelor din dotare (echipamente de măsură, echipamente stații automate)

8.2.2.

Programul standard de observații și măsurători realizate la stațiile hidrometrice din cadrul bazinelor reprezentative. Cuprinde toate observațiile și măsurătorile standard care se realizează la stațiile hidrometrice prezentate la punctul 8.2.1., la care se adaugă și alte activități specifice bazinelor, după cum urmează:

8.2.2.1.

Măsurători și observații zilnice asupra solului (de 3 ori pe zi, la orele 7, 13, 19), respectiv umiditatea solului și temperatura solului la diferite adâncimi (10, 20, 40, 80, 120 cm);

8.2.2.2.

Măsurători zilnice (la orele 0, 6, 9, 12, 15 și 18) asupra radiației difuze, globale, reflectate și directe, precum și asupra duratei de strălucire a soarelui;

8.2.2.3.

Măsurători zilnice (de 3 ori pe zi la orele 7, 13, 19) asupra umidității aerului;

8.2.2.4.

Măsurători zilnice (de 3 ori pe zi, la orele 7, 13, 19) asupra presiunii atmosferice;

8.2.2.5.

Măsurători de debite lichide la parcele experimentale betonate, înierbate, cu diferite pante sau localizate în zone împădurite etc.; scurgerea se înregistrează pentru fiecare eveniment în parte în momentul activării acesteia din precipitații;

8.2.2.6.

Măsurători de debite de aluviuni în suspensie la parcele experimentale betonate, înierbate, cu diferite pante sau localizate în zone împădurite etc.; scurgerea se înregistrează pentru fiecare eveniment în parte în momentul activării acesteia din precipitații.

8.2.3.

Programul standard de observații și măsurători al stațiilor hidrometrice amplasate pe lacuri (naturale și artificiale). Programul se referă, în principal, la:

8.2.3.1.

Nivelul apei. Observațiile de niveluri se execută cu o frecvență de 2 citiri pe zi (orele 06 și 18), în perioadele de ape mici și medii și cu o frecvență orară sau o dată la 3-6 ore (funcție de mărimea suprafeței bazinului de recepție) în perioadele cu viituri;

8.2.3.2.

Actualizări ale curbelor de capacitate (realizate de Stația Hidrologică și SPBHH). Actualizările curbelor de capacitate se execută o dată la 1-5 ani, în conformitate cu îndrumarele în vigoare și în funcție de potențialul de colmatare;

8.2.3.3.

Observații asupra fenomenelor de îngheț;

8.2.3.4.

Transmisia datelor de la orele standard și extraordinare și a materialelor hidrometrice către SH;

8.2.3.5.

În funcție de categoria de importanță a lacului, programul de activitate cuprinde și măsurători asupra temperaturilor aerului și apei în verticalele de radă și în profiluri termice (cu frecvență decadală, respectiv lunară), măsurători asupra transparenței apei (de două ori pe an), curenților (o dată pe lună) și deformațiilor de maluri;

8.2.3.6.

În cazul stațiilor hidrometrice pe lacuri naturale, programul de activitate cuprinde, suplimentar, măsurători asupra direcției și frecvenței vântului (o dată pe zi, permanent) și asupra elementelor valurilor (o dată pe zi, permanent).

8.2.4.

Programul standard de observații și măsurători al secțiunilor satelit:

8.2.4.1.

Măsurători de debite de apă (minim o măsurătoare pe lună);

8.2.4.2.

Marcarea urmelor celor mai mari viituri din an;

8.2.4.3.

Ridicări de profiluri transversale și pante la suprafața apei (de către Stația Hidrologică - minim un profil și o pantă pe an, respectiv reconstituiri de profiluri și pante);

8.2.4.4.

Urmărirea fenomenelor de secare și îngheț total al râului;

8.2.4.5.

Parametrii monitorizați și frecvența măsurătorilor la secțiunile satelit sunt stabilite în funcție de scopul monitorizării (prognoza viiturilor și a timpilor de propagare, analiza de bilanț hidrologic pe sectoare de râu/la acumulări, susținerea relațiilor de sinteză pentru calculul debitelor cu diferite probabilități/asigurări în bazine hidrografice nemonitorizate hidrometric), iar durata menținerii unei secțiuni satelit trebuie să fie de cel puțin 5 ani și maximum 15 ani, astfel încât să fie surprinse toate fazele de regim pluviometric și hidrologic (ani ploioși, cu scurgere excedentară și ani secetoși, cu scurgere minimă);

8.2.4.6.

Pentru fiecare secțiune satelit este stabilită o stație hidrometrică de bază, cu care se realizează corelații ale debitelor de apă (pe baza măsurătorilor de debite de apă realizate în aceeași zi la stația hidrometrică și la secțiunea/secțiunile satelit asociate). Dacă în urma corelării valorilor de debite se obțin rezultate bune pentru perioada de funcționare a secțiunii satelit (5-10 ani, până la maxim 15 ani), în urma unui memoriu justificativ realizat de Stația Hidrologică, aceasta va fi propusă spre desființare, și identificarea altui curs de apă pentru monitorizare ca secțiune satelit;

8.2.4.7.

În cazul în care debitele de apă măsurate nu se corelează cu stația hidrometrică de bază, dar este necesară cunoașterea regimului hidrologic al cursului de apă respectiv, secțiunea satelit va fi propusă pentru transformarea sa în stație hidrometrică, urmând etapele pentru înființarea unei stații hidrometrice.

8.2.5.

Programul standard de observații și măsurători la izvoare:

8.2.5.1.

Măsurători de debite de apă;

8.2.5.2.

Temperatura apei;

8.2.5.3.

Temperatura aerului;

8.2.5.4.

Urmărirea fenomenelor de secare, respectiv de formare a gheții sau de îngheț total;

8.2.5.5.

Frecvența de realizare a observațiilor și măsurătorilor este de cel puțin o dată pe lună;

8.2.5.6.

Prin punctele de măsurare la izvoare se stabilește caracterul scurgerii în timp. Acestea furnizează date utilizabile în studiul debitelor de apă în perioadele secetoase și pentru amenajarea locală a resurselor de apă.

8.2.6.

Programul standard de observații și măsurători la folosințe:

8.2.6.1.

Programul de măsurători și observații la folosințe constă, în principal, în efectuarea de măsurători de debite de apă, cu frecvențe de la 1-2 măsurători/lună (în cazul folosințelor urmărite sistematic), până la 1-2 măsurători/an (în cazul folosințelor urmărite expediționar).

8.2.7.

Programul standard de observații și măsurători al stațiilor hidrometrice marine:

8.2.7.1.

Observațiile hidrologice de larg cuprind un program de observații și măsurători hidrometeorologice și chimice efectuate în fiecare sezon și au ca scop studierea evoluției modificărilor pe termen lung a elementelor regimului hidrometeorologic și hidrochimic al Mării Negre. Acestea sunt efectuate, pe profilurile hidrologice de radă (de lungime mică, apropiate de coastă) sau pe profilurile hidrologice standard (de larg), care traversează întreaga zonă studiată a mării;

8.2.7.2.

Observații hidrologice asupra:

8.2.7.2.1.

Nivelul apei:

8.2.7.2.1.1.

pe miră sau maregraf, zilnic la orele de observație (07, 13 și 19);

8.2.7.2.1.2.

pe creșteri/descreșteri foarte mari ale nivelului mării provocate de vânturi sau alte cauze (seișe), zilnic când se produc variații rapide la intervale de 10-20 minute, de la începutul până la sfârșitul fenomenului, în cazul în care nu există maregraf.

8.2.7.2.2.

vântului, cu frecvență orară, în cazul în care există maregraf;

8.2.7.2.3.

temperaturii apei la suprafață, zilnic la orele de observație (07, 13 și 19);

8.2.7.2.4.

salinității, zilnic la ora 07, iar când se produc variații rapide ale nivelului, la orele de observație (07 și 13);

8.2.7.2.5.

turbidității, zilnic la ora 07 sau la orele de observație (13 și 19), după caz;

8.2.7.2.6.

agitației mării: elementele valurilor și curenților, starea suprafeței mării (vizual sau instrumental), zilnic la orele de observație (07, 13 și 19);

8.2.7.2.7.

podului de gheață: observații de bază asupra podului de gheață, zilnic la orele de observație (07, 13 și 19);

8.2.7.2.7.1.

Direcției și vitezei de deplasare a ghețurilor, zilnic la orele de observație (07, 13 și 19).

8.2.7.3.

Observații meteorologice asupra:

8.2.7.3.1.

direcției și vitezei vântului,

8.2.7.3.2.

temperaturii aerului,

8.2.7.3.3.

nebulozității și vizibilității în direcția mării și uscatului,

8.2.7.3.4.

frecvența de realizare a acestora este zilnic la orele de observație (07, 13 și 19) și orar asupra direcției și vitezei vântului în timpul creșterii și descreșterii intense a nivelurilor.

8.2.7.4.

Observații hidrometeorologice asupra:

8.2.7.4.1.

fenomenelor deosebite: creșteri și descreșteri mari ale nivelurilor; vânturi puternice (furtunoase); agitația mării (valuri puternice); apariția neașteptată a ghețurilor și trombelor marine etc. și se realizează pe parcursul întregii zile;

8.2.7.4.2.

stratului de zăpadă, zilnic la ora 07;

8.2.7.4.3.

fenomenelor atmosferice (ceață, chiciură, viscole etc.), în cursul zilei când apar fenomenele;

8.2.7.4.4.

fenomenelor hidrometeorologice deosebite: inundații ale plajei, creșteri și descreșteri mari ale nivelurilor, vânturi puternice, agitația mării (valuri puternice), apariția neașteptată a ghețurilor și trombelor marine etc.,

8.2.7.4.5.

consecințelor distrugătoare ale fenomenelor hidrometeorologice precum: eșuările sau avarierile navelor, inundarea așezărilor umane, distrugerea construcțiilor hidrotehnice.

8.3.

Programul standard de observații și măsurători la stațiile pluviometrice

8.3.1.

Precipitații:

8.3.1.1.

La stațiile pluviometrice se efectuează măsurători zilnice asupra precipitațiilor la orele 06 și 18 (cantitățile de apă colectate din ploile căzute în ultimele 12 ore);

8.3.1.2.

În cazul acumulării unor cantități importante de precipitații într-un interval scurt de timp, indiferent dacă există o avertizare de precipitații în vigoare, se efectuează măsurători suplimentare, similar activităților de la stațiile hidrometrice dotate cu pluviometre, după cum urmează:

8.3.1.2.1.

La precipitații care totalizează cantități de minim 15 mm în 0-3 ore (pragul de atenție);

8.3.1.2.2.

La precipitații care totalizează cantități de minim 25 mm în 0-6 ore (pragul de alertă);

8.3.1.2.3.

La precipitații care totalizează cantități de minim 25 mm într-o oră și produc creșteri bruște de niveluri pe cursurile de apă sau curgeri intense de strat de apă pe versanți (pragul de pericol);

8.3.1.2.4.

Măsurătorile asupra cantităților de precipitații se opresc atunci când intensitatea ploii scade, iar cantitatea acumulată în 3 ore este mai mică de 15 mm.

8.3.2.

Temperatura aerului:

8.3.2.1.

Măsurătorile asupra temperaturii aerului se execută la aceleași ore cu măsurătorile de precipitații (06 și 18).

8.3.3.

Grosimea și densitatea stratului de zăpadă:

8.3.3.1.

Stratul de zăpadă se măsoară zilnic pe toată perioada de persistență a acestuia (la orele 06 și 18) în arealul pluviometrului;

8.3.3.2.

Densitatea se determină pentadal, similar cu măsurătorile efectuate la stațiile hidrometrice pe râuri dotate cu pluviometre;

8.3.3.3.

În lipsa echipamentelor specifice (densimetru de zăpadă), se determină în mod direct echivalentul în apă al stratului de zăpadă, prin metoda topirii.

8.4.

Programul standard de observații și măsurători al stațiilor evaporimetrice de lac și de sol

8.4.1.

Citiri zilnice la biuretă asupra nivelului apei din evaporimetrul GGI-3000 (la orele 7 și 19), în perioada martie - noiembrie;

8.4.2.

Citiri zilnice asupra nivelului apei în evaporimetrul Class A și bazinul mare de 20 mp (la orele 7 și 19), în perioada martie-noiembrie;

8.4.3.

Măsurători zilnice (la orele 7 și 19) asupra evaporației de la suprafața zăpezii, în perioada de iarnă (decembrie-februarie);

8.4.4.

Măsurători zilnice (la ora 19) asupra evaporației și evapotranspirației de la suprafața solului liber și acoperit de vegetație, în lizimetrele G-1, în perioada martie - noiembrie;

8.4.5.

Măsurători zilnice (la ora 19) asupra evapotranspirației la nivelul vegetației acvatice dezvoltată pe malul lacurilor, în perioada martie-noiembrie;

8.4.6.

Măsurători pentadale asupra evapotranspirației de la nivelul culturilor (lizimetrele Z - 500), în perioada martie-noiembrie;

8.4.7.

Măsurători zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra temperaturii aerului uscat și umed (la 0,2 m și 2 m);

8.4.8.

Măsurători și observații zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra direcției și vitezei vântului (la 0,2 m și 2 m);

8.4.9.

Observații zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra nebulozității;

8.4.10.

Măsurători zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra presiunii atmosferice;

8.4.11.

Măsurători zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra temperaturii apei lacului și din bazinul evaporimetric (la suprafață și la 0,4 m);

8.4.12.

Măsurători zilnice (la orele 7 și 19) a cantității de precipitații;

8.4.13.

Măsurători zilnice (la orele 0, 6, 9, 12, 15 și 18) asupra radiației difuze, globale, reflectate și directe, precum și asupra duratei de strălucire a soarelui;

8.4.14.

Măsurători zilnice (la orele 7, 13 și 19) asupra umidității aerului;

8.4.15.

În cazul parametrilor meteorologici, aceștia respectă programul de observații și măsurători impus de determinarea proceselor de evaporație a apei și evapotranspirației la suprafața solului și pentru diferite culturi, în mare parte fiind monitorizați în intervalul lunar martie - noiembrie. Pentru stațiile evaporimetrice ce desfășoară și observații privind evaporația de la suprafața zăpezii, parametrii meteorologici vor fi determinați și în lunile de iarnă (decembrie - februarie).

8.5.

Programul standard de observații și măsurători la stațiile hidrogeologice:

8.5.1.

Pentru toate punctele de monitorizare ale apelor subterane (foraje de freatic, foraje de adâncime și izvoare) programul de măsurători și observații are caracter permanent;

8.5.2.

Măsurători hidrogeologice:

8.5.2.1.

Nivel apă subterană în foraj freatic, se realizează: cu frecvență de 10/lună - în zilele 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27 și 30 ale fiecărei luni (în cazul măsurătorilor manuale), cu frecvență de 1/zi (în cazul măsurătorilor automate) și cu frecvența de 1/trimestru (în cazul măsurătorilor de control și al descărcării stațiilor automate);

8.5.2.2.

Nivel apă subterană în foraj adâncime, se realizează: cu frecvența de 1/lună (în cazul măsurătorilor manuale) și cu frecvență de 1/zi (în cazul măsurătorilor automate);

8.5.2.3.

Debit apă subterană la foraj adâncime, se realizează cu frecvența de 1/trimestru;

8.5.2.4.

Debit apă subterană la izvor, se realizează cu frecvența de 1/lună;

8.5.2.5.

Temperatură apă subterană în foraj freatic, se realizează: cu frecvența de 5/lună (în cazul măsurătorilor manuale) și cu frecvență de 1/zi (în cazul măsurătorilor automate);

8.5.2.6.

Temperatură apă subterană la izvor, se realizează cu frecvența de 1/lună;

8.5.2.7.

Măsurare adâncime foraj freatic, se realizează cu frecvența de 4/an, se măsoară în ultima lună din trimestru;

8.5.2.8.

Măsurare adâncime foraj adâncime, se realizează la inspecția forajului prin monitorizare video;

8.5.2.9.

Denisipare foraj freatic, se realizează cu frecvența de 1/an, pentru forajele stabilite prin programul anual de activitate;

8.5.2.10.

Pompare experimentală foraj freatic, se realizează cu frecvența de 1/an, pentru forajele stabilite prin programul anual de activitate.

8.5.3.

Alte activități cu caracter permanent desfășurate de la foraje:

8.5.3.1.

Întreținere și igienizare foraj freatic, se realizează cu frecvența de 2/lună;

8.5.3.2.

Întreținere și igienizare foraj adâncime, se realizează cu frecvența de 1/an;

8.5.3.3.

Întreținere echipamente foraj freatic, se realizează cu frecvența de 1/lună;

8.5.3.4.

Întreținere echipamente foraj adâncime, se realizează cu frecvența de 1/an;

8.5.3.5.

Întreținere echipamente stație automată foraj freatic, se realizează cu frecvența de 4/an, se realizează de obicei în a doua și a treia lună a trimestrului (în funcție de numărul de foraje);

8.5.3.6.

Întreținere echipamente stație automată foraj adâncime, se realizează cu frecvența de 4/an, se realizează de obicei în a doua lună a trimestrului.

8.6.

În cazul în care la un amplasament de monitorizare hidrologică și hidrogeologică programul de activitate stabilit nu poate fi îndeplinit pentru una sau mai multe activități, acest lucru se va regăsi în rapoartele trimestriale, urmând ca SH/SPBHH să transmită o notă explicativă care va cuprinde motivele neîndeplinirii acestora și propuneri de soluții pentru remedierea situației.

9.

Documentele rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice și rețelei naționale hidrologice și hidrogeologice

9.1.

Considerații generale:

9.1.1.

Toate materialele care intră în dotarea stației hidrometrice, stației pluviometrice, stației evaporimetrice și stației hidrogeologie reprezintă "arhiva" proprie;

9.1.2.

Documentele trebuie păstrate în condiții corespunzătoare (în cabină, dacă sunt condiții sau la casa muncitorului hidrometru) și să le prezinte de fiecare dată când sunt solicitate la acțiunile de îndrumare și control realizate de personalul coordonator din cadrul SH sau SPBHH.

9.2.

Documentele RNOMHH

9.2.1.

Documentele stațiilor hidrometrice, stațiilor pluviometrice, evaporimetrice și hidrogeologice care se află la amplasamentul obiectivului de măsurare:

9.2.1.1.

Carnetele, fișele și registrele de înscriere a datelor din observații și măsurători (inclusiv diagrame și filtre);

9.2.1.2.

Scheme de flux informațional. Acestea cuprind căile principale de transmisii ale datelor și informațiilor la orele standard și extraordinare, precum și căile de rezervă, în cazul în care comunicațiile nu funcționează corespunzător. De asemenea, schemele de flux informațional trebuie să conțină și valorile pragurilor de avertizare (pentru niveluri - cotele de apărare și pentru precipitații - cantitățile acumulate și intervalele de timp) și frecvențele de transmisii pentru fiecare prag;

9.2.1.3.

Liste și tabele cu fenomenele hidrometeorologice precum și simbolurile utilizate în înregistrarea lor în carnete și fișe; tabele cu informații referitoare la modul de realizare a măsurătorilor de debite (intervale de adâncimi în funcție de care se măsoară vitezele, verticale standard etc);

9.2.1.4.

Planul de acțiune la ape mari. Se întocmește pentru fiecare stație hidrometrică pe râu, fluviu și deltă și se actualizează la cinci ani sau în funcție de viiturile excepționale produse (structura planului de acțiune la ape mari este prezentat în

anexa 3 ;

9.2.1.5.

Jurnalul stației hidrometrice/evaporimetrice. Documentul conține istoricul stației de la înființare, condițiile fizico-geografice, programul de activitate, aparatele și utilajele din dotare etc. ( anexa 4 ). Jurnalul se actualizează periodic, în urma schimbărilor intervenite. Jurnalul stației hidrometrice/evaporimetrice se realizează în 4 exemplare și se arhivează la: stația hidrometrică/evaporimetrică, SH, SPBHH, INHGA-Arhiva Tehnică;

9.2.1.6.

Caietul de sarcini conține îndrumări despre activitățile standard sau specifice, permanente sau cu caracter temporar pe care muncitorul hidrometru trebuie să le realizeze. De asemenea, personalul SH verifică și face precizări asupra modului de îndeplinire al acestor sarcini. Modelul caietului de sarcini este prezentat în

anexa 5 ;

9.2.1.7.

Jurnalul aparaturilor și echipamentelor existente în dotarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, SH și SPBHH. Completarea se face de către muncitorul hidrometru pentru amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, respectiv personalul TESA (pentru SH și SPBHH) de fiecare dată când acesta a fost utilizat. Jurnalul însoțește aparatura sau echipamentul la relocare, până la scoaterea din uz și casarea acestuia;

9.2.1.8.

Dosar cu procese verbale de îndrumare și control. Procesul verbal se întocmește de fiecare dată când personalul SH sau SPBHH a realizat activități la obiectivul de măsurare (coordonare și verificare, predare de aparatură și echipamente și instruiri de utilizare a acestora etc.) și se întocmește în două exemplare, unul rămâne în registrul de la stația hidrometrică, iar cel de-al doilea se arhivează la SH sau SPBHH. Pentru activitatea de coordonare și verificare, modelul procesului verbal este prezentat în

anexa 6 ;

9.2.1.9.

Registrul de evidență a informărilor și avertizărilor primite de la SH (pentru fenomene prognozate) și transmise (pentru atingerea sau depășirea pragurilor de avertizare ori pentru producerea diferitelor fenomene hidrometeorologice, conform complexului de observații și măsurători specific fiecărei stații hidrometrice);

9.2.1.10.

Îndrumare, instrucțiuni tehnice și de protecția muncii, proceduri de lucru. Fiecare stație hidrometrică are, în pachetul de documente, îndrumare specifice tipului de stație hidrometrică, proceduri de lucru detaliate, referitoare la observații, măsurători și activități realizate de muncitorul hidrometru. De asemenea, la stația hidrometrică trebuie să existe instrucțiuni tehnice pentru normele de protecția muncii, pe care muncitorul hidrometru are obligația să și le însușească și să le respecte;

9.2.1.11.

Fișe de inventar.

9.2.2.

Lista tuturor documentelor (codurile SIMA), în funcție de tipul obiectivului de măsurare, este prezentată în

anexa 7 .

9.3.

Documentele RNHH:

9.3.1.

Documentele SH:

9.3.1.1.

Carnete și fișe de măsurători de debite, fișe de măsurători nivometrice, diagrame (limnigrame, pluviograme etc.), documente în format electronic, imprimate, hârtie de filtru;

9.3.1.2.

Materiale privind activitatea de informare și avertizare;

9.3.1.3.

Registre de evidență a transmisiilor zilnice;

9.3.1.4.

Harta fluxului informațional (cu înscrierea circuitelor principale și de rezervă)

9.3.1.5.

Programările lunare ale personalului pentru activitatea de colectare, analiză și validare zilnică a datelor și consemn la domiciliu în perioadele cu stare de calm hidrologic;

9.3.1.6.

Programările personalului pentru permanență în perioadele de alertă hidrologică;

9.3.1.7.

Procese verbale întocmite în urma activității de coordonare și verificare desfășurate de SPBHH, INHGA și ANAR. Pentru activitatea de coordonare și verificare, modelul procesului verbal este prezentat în

anexa 6 ;

9.3.1.8.

Documente referitoare la folosințe:

9.3.1.8.1.

Inventarul folosințelor (se urmărește evidența și evoluția în timp a folosințelor);

9.3.1.8.2.

Hartă cu folosințe existente;

9.3.1.8.3.

Date de sinteză asupra influențelor pe care le exercită folosințele (date cadastrale).

9.3.1.9.

Documente privind activitatea de îndrumare și control:

9.3.1.9.1.

Procese verbale de îndrumare și control la stațiile hidrometrice/evaporimetrice (exemplarul 2);

9.3.1.9.2.

Fișe cu deficiențele și realizările lunare sesizate la fiecare stație hidrometrică care să permită luarea rapidă a măsurilor concrete.

9.3.1.10.

Fișe de protecția muncii ale personalului de la Stația Hidrologică și de la stațiile hidrometrice;

9.3.1.11.

Fișe de inventar ale bunurilor aflate la sediul Stației Hidrologice și la stațiile hidrometrice;

9.3.1.12.

Registrul cu evidența sesiunilor de instruiri pentru perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

9.3.1.13.

Programele de activitate anuală pentru Stația Hidrologică și rapoartele de activitate;

9.3.1.14.

Arhiva permanentă a SH, care conține:

9.3.1.14.1.

Carnetele pentru înscrierea observațiilor și măsurătorilor hidrometrice de la înființarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din subordine până în prezent (exemplarul 2);

9.3.1.14.2.

Studii anuale de la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (exemplarul 3), de la înființarea stațiilor hidrometrice din subordine până în prezent;

9.3.1.14.3.

Jurnale ale stațiilor hidrometrice (exemplarul 3), de la înființare până în prezent (cu toate actualizările și completările);

9.3.1.14.4.

Jurnale ale stațiilor evaporimetrice (exemplarul 3), de la înființare până în prezent (cu toate actualizările și completările);

9.3.1.14.5.

Planuri de acțiune la ape mari (exemplarul 3), cu toate actualizările și completările;

9.3.1.14.6.

Chei limnimetrice multianuale pentru ape mari, grafice de corelație;

9.3.1.14.7.

Fișe tehnice la platforme și profiluri nivometrice (exemplarul 3) ( Anexa 8 );

9.3.1.14.8.

Documentele tehnice legate de activitatea de prognoză (relații de prognoză, corelații etc.);

9.3.1.14.9.

Registre de filtre cu aluviuni în suspensie.

9.3.1.15.

Documentele se păstrează conform nomenclatorului arhivistic al unității.

9.3.2.

Documentele SPBHH:

9.3.2.1.

Registre cu transmisii de date (când colectarea se face de către SPBHH);

9.3.2.2.

Hărți și scheme sinoptice cu amplasarea tuturor stațiilor hidrometrice, pluviometrice, evaporimetrice, a secțiunilor satelit, a lacurilor monitorizate, precum și a izvoarelor și forajelor pe care le coordonează din punct de vedere hidrologic, conform Programului de Activitate;

9.3.2.3.

Documente în format letric și electronic cu folosințe urmărite sistematic - tabele, fișe tehnice. În mod deosebit la SPBHH trebuie să existe toate datele detaliate privind lacurile de acumulare din zona aferentă, inclusiv curbele de capacitate etc.;

9.3.2.4.

Hartă cu fluxul informațional;

9.3.2.5.

Registrul cu analiza de bilanț - valori medii zilnice pentru sectoare de interes economic;

9.3.2.6.

Materiale privind activitatea de îndrumare și control la stațiile hidrologice efectuate de SPBHH și de unitățile coordonatoare;

9.3.2.7.

Fișe de protecția muncii;

9.3.2.8.

Programe anuale de activitate și rapoarte trimestriale;

9.3.2.9.

Arhiva permanentă a SPBHH, care conține:

9.3.2.9.1.

Studii anuale de la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (exemplarul 2), de la înființarea stațiilor hidrometrice din subordine până în prezent;

9.3.2.9.2.

Jurnale ale stațiilor hidrometrice (exemplarul 2), de la înființare până în prezent (cu toate actualizările și completările);

9.3.2.9.3.

Jurnale ale stațiilor evaporimetrice (exemplarul 2), de la înființare până în prezent (cu toate actualizările și completările);

9.3.2.9.4.

Planurile de acțiune la ape mari (exemplarul 2), cu toate actualizările și completările;

9.3.2.9.5.

Studii batimetrice;

9.3.2.9.6.

Chei limnimetrice multianuale pentru ape mari, grafice de corelație;

9.3.2.9.7.

Fișe tehnice la platforme și profiluri nivometrice (exemplarul 2);

9.3.2.9.8.

Documentele tehnice legate de activitatea de prognoză (relații de prognoză, corelații etc.);

9.3.2.9.9.

Studii și rapoarte tehnice elaborate (exemplarul 2), registre de procese verbale întocmite în urma activității de coordonare și verificare desfășurate de SPBHH, INHGA și ANAR. Pentru activitatea de coordonare și verificare, modelul procesului verbal este prezentat în

anexa 6 ;

9.3.2.10.

Documentele se păstrează conform nomenclatorului arhivistic al unității.

9.4.

Fondul Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice și Arhiva Tehnică

9.4.1.

Documentele care fac parte din Fondul Național de Date Hidrologice și Hidrogeologice sau pe baza cărora sunt întocmite studiile hidrometrice anuale și care sunt incluse în Arhiva Tehnică (parte a FNDHH), sunt:

9.4.1.1.

Carnete pentru înscrierea observațiilor și măsurătorilor hidrometrice (exemplarul 1);

9.4.1.2.

Studii hidrometrice anuale la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (exemplarul 1);

9.4.1.3.

Carnete de observații și măsurători de la stațiile hidrometrice marine (exemplarul 1);

9.4.1.4.

Carnete de observații și măsurători oceanografice de larg (exemplarul 1);

9.4.1.5.

Studii evaporimetrice anuale (exemplarul 1);

9.4.1.6.

Studii anuale pentru analiza bilanțului hidrologic;

9.4.1.7.

Studii hidrometrice anuale la secțiuni satelit (exemplarul 1);

9.4.1.8.

Studii hidrometrice anuale la izvoare (exemplarul 1);

9.4.1.9.

Studii anuale la torenți (exemplarul 1);

9.4.1.10.

Studii batimetrice (exemplarul 1);

9.4.1.11.

Jurnale ale stațiilor hidrometrice (exemplarul 1);

9.4.1.12.

Jurnale ale stațiilor evaporimetrice (exemplarul 1);

9.4.1.13.

Planuri de acțiune la ape mari (exemplarul 1);

9.4.1.14.

Rapoarte tehnice anuale pentru viituri (exemplarul 1);

9.4.1.15.

Rapoarte tehnice anuale pentru ape mici (exemplarul 1);

9.4.1.16.

Rapoarte tehnice de secare (exemplarul 1);

9.4.1.17.

Fișe de precipitații de la stații pluviometrice;

9.4.1.18.

Fișe de zăpadă;

9.4.1.19.

Fișe tehnice la platforme și profiluri nivometrice (exemplarul 1);

9.4.1.20.

Fișe cu valori de la stațiile automate;

9.4.1.21.

Limnigrame și pluviograme;

9.4.1.22.

Studii hidrometrice pentru secțiuni (suplimentare) de monitorizare hidromorfologică;

9.4.1.23.

Studii hidrogeologice pentru forajele hidrogeologice de cercetare;

9.4.1.24.

Anuare hidrologice și hidrogeologice;

9.4.1.25.

Procese verbale de expertiză;

9.4.1.26.

Procese verbale de îndrumare și control;

9.4.1.27.

Documentele se păstrează conform nomenclatorului arhivistic al unității.

9.4.2.

Documentele sus-menționate sunt predate către INHGA în urma expertizei anuale, conform Programelor de activitate de la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, de la SH și SPBHH. În Arhiva Tehnică sunt incluse doar documente în original.

10.

Activitatea de coordonare și verificare

10.1.

Considerații generale

10.1.1.

Așa cum a fost precizat în

capitolul 6 , personalului din cadrul SH și SPBHH îi revine atribuția de coordonare și verificare a activităților desfășurate, în conformitate cu programele de activitate.

10.1.2.

Activitatea de coordonare și verificare are ca scop buna desfășurare a activității RNOMHH, precum și a activității din cadrul SH și SPBHH, prin:

10.1.2.1.

Asigurarea datelor și informațiilor operative în fluxul informațional zilnic;

10.1.2.2.

Asigurarea datelor și informațiilor prevăzute în complexul de observații și măsurători, precum și calitatea datelor prelucrate în studiile anuale;

10.1.2.3.

Aplicarea corectă a metodologiilor și prelucrarea datelor în mod unitar;

10.1.2.4.

Instruirea personalului în vederea îmbunătățirii modului de lucru.

10.1.3.

Activitatea de coordonare și verificare se desfășoară astfel:

10.1.3.1.

Amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (stații hidrometrice, pluviometrice, evaporimetrice și hidrogeologice) sunt coordonate și verificate de personalul SH: coordonatorul verifică cu frecvență lunară (sau mai des, dacă este necesar), iar șeful SH verifică cu frecvență trimestrială activitatea desfășurată de muncitorul hidrometru;

10.1.3.2.

Stația Hidrologică este coordonată și verificată de personalul SPBHH: coordonatorul verifică activitatea desfășurată atât la amplasamentele de monitorizare hidrologică și hidrogeologică arondate SH, cât și activitatea din cadrul SH, iar șeful SPBHH verifică, de asemenea, activitatea muncitorilor hidrometri și a personalului SH cu frecvență anuală;

10.1.3.3.

SPBHH este coordonat și verificat, din punct de vedere tehnic și metodologic de INHGA și ANAR.

10.1.4.

Personalul care execută verificarea și coordonarea stațiilor hidrometrice trebuie:

10.1.4.1.

Să cunoască conținutul și tehnica întregului complex de observații și măsurători ce se execută la stațiile hidrometrice/evaporimetrice, precum și aparatura, utilajele și instalațiile hidrometrice de orice tip cu care sunt dotate stațiile hidrometrice/evaporimetrice;

10.1.4.2.

Să ia măsurile necesare pentru remedierea tuturor deficiențelor constatate sau să poată propune soluțiile de remediere, atunci când acestea nu se pot rezolva imediat;

10.1.4.3.

Pentru asigurarea unei activități de calitate și a unei îndrumări continue la stațiile hidrometrice, precum și pentru cunoașterea regimului hidrologic al râurilor respective, fiecărui specialist de la stație i se încredințează responsabilitatea unui anumit număr de stații;

10.1.4.4.

Înainte de a executa verificarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică se face analiza materialului cu datele din observații și măsurători și cu prelucrări de la stație, precum și extragerea deficiențelor din dosarul cu procese verbale;

10.1.4.5.

Pentru verificarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică, personalul va avea asupra sa aparatura și echipamentele etalon pentru verificările din teren.

10.2.

Coordonarea și verificarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică din cadrul RNOMHH

10.2.1.

În timpul activității de coordonare și verificare, personalul de specialitate urmărește:

10.2.1.1.

Carnetele și fișele pentru înscrierea observațiilor și măsurătorilor să fie completate la zi; la locul stabilit de muncitorul hidrometru împreună cu dispecerul stației pentru a putea fi controlate în orice moment;

10.2.1.2.

Documentele specifice obiectivului de măsurare (caietul de sarcini, caietul de procese verbale, jurnalul moriștii etc;) să fie păstrate în ordine și completate, conform precizărilor făcute de personalul SH/SPBHH;

10.2.1.3.

Modul în care muncitorul hidrometru cunoaște instrucțiunile și metodologia de efectuare a observațiilor și măsurătorilor.

10.2.2.

Controlul activității muncitorului hidrometru se face atât asupra problemelor teoretice, cât și asupra celor practice verificându-se în detaliu:

10.2.2.1.

Efectuarea întregului complex de observații și măsurători de către muncitorul hidrometru, indiferent de anotimp și anume:

10.2.2.1.1.

modul în care citește nivelul apei la miră (mira principală, de pantă, corelație, de maxime etc), dacă are condiții bune pentru executarea cu precizie a citirilor atât în timpul zilei cât și în timpul nopții;

10.2.2.1.2.

se verifică amănunțit carnetele de observații, mai ales dacă s-au găsit greșeli sau date eronate la analizarea materialului în birou;

10.2.2.1.3.

dacă observațiile sunt notate direct în carnet și nu pe foi izolate;

10.2.2.1.4.

cunoașterea de către muncitorul hidrometru a cotelor locale și generale de apărare împotriva inundațiilor;

10.2.2.1.5.

modul în care muncitorul hidrometru face citiri suplimentare în timpul apelor mari și dacă nivelul maxim instantaneu a fost înregistrat;

10.2.2.1.6.

cunoașterea pragurilor de precipitații și modul de transmitere a avertizărilor

10.2.2.1.7.

cunoașterea de către muncitorul hidrometru a modului cum se marchează pantele la ape mari;

10.2.2.1.8.

cunoașterea de către muncitorul hidrometru a tehnicii de măsurare a temperaturii apei și aerului în locurile stabilite și notării corecte;

10.2.2.1.9.

aprecierea corectă a tăriei vântului prin observații vizuale;

10.2.2.1.10.

cunoașterea tuturor formațiunilor de gheață și notarea zilnică în evoluția lor pe sectorul de râu;

10.2.2.1.11.

dacă se măsoară gheața în cele 3 verticale, din 5 în 5 zile, conform îndrumarelor în vigoare;

10.2.2.1.12.

dacă observațiile și măsurătorile asupra vegetației se fac corect și sunt înscrise din 10 în 10 zile în carnet;

10.2.2.1.13.

dacă citește nivelul liber al apei la miră când s-a instalat gheața în jurul mirei;

10.2.2.1.14.

notarea corectă de către muncitorul hidrometru a informațiilor influențează scurgerea: momentul când apa iese din albia majoră, retragerea apelor din albia majoră, formarea de mai multe brațe, insule, existența zăporului, conuri de dejecție formate de torenți, prăbușiri de maluri etc.

10.2.2.1.15.

dacă muncitorul hidrometru are posibilitatea să recolteze probele punctuale (probe unice) din verticalele stabilite și dacă le notează corect în carnetele de debit și în fișe;

10.2.2.1.16.

efectuarea corectă a filtrărilor;

10.2.2.1.17.

însușirea corectă de către muncitorul hidrometru a tehnicii de măsurare a debitelor lichide și solide;

10.2.2.1.18.

programul de efectuare a măsurătorilor de debite lichide la secțiunile satelit și izvoare; măsurătorile de debit lichid la secțiunile satelit se fac în aceeași zi cu măsurătorile de La stația de bază (în perioade cu ape mici).

10.2.2.2.

Când stațiile hidrometrice au în programul de măsurători observații speciale de iarnă, se controlează sectoarele de iarnă ale stațiilor, terenurile pentru ridicări nivometrice și fișele de la stație cu ultimele măsurători și se verifică dacă:

10.2.2.2.1.

măsurătorile executate de muncitorul hidrometru sunt efectuate conform instructajului făcut de coordonatorul stației hidrometrice sau șeful Stației Hidrologice;

10.2.2.2.2.

sectorul pentru observațiile de iarnă este ales corect;

10.2.2.2.3.

profilurile sunt alese în porțiunile caracteristice ale râului și sunt marcate pe teren;

10.2.2.2.4.

harta este bine întocmită și are trecute toate elementele în special reperii și bornele stației, precum și alte obiecte ce pot folosi ca puncte de reper la cartarea formațiunilor de gheață;

10.2.2.2.5.

muncitorul hidrometru execută observațiile și măsurătorile asupra gheții în profilurile stabilite și le înscrie corect în fișe;

10.2.2.2.6.

dacă platforma cu rigle fixe de zăpadă, parcelele nivometrice, aliniamentele sunt pregătite pentru măsurători;

10.2.2.2.7.

densimetrul, clupele și riglele de zăpadă sunt bine întreținute;

10.2.2.2.8.

muncitorul hidrometru execută corect măsurarea grosimii și densității zăpezii și face corect înscrierea în fișe.

10.2.2.3.

Când stațiile hidrometrice au în program măsurarea modificărilor albiei râului se controlează:

10.2.2.3.1.

sectorul de râu cu aspecte de deformabilitate permanentă;

10.2.2.3.2.

corectitudinea poziției profilurilor transversale în care se execută sondaje în toate fazele de regim;

10.2.2.3.3.

complexul de măsurători care se realizează simultan (nivel, debit de apă, debit de aluviuni în suspensie, târâte, panta, direcția curenților etc.

10.2.2.3.4.

schița cu amplasamentele profilurilor de sondaj;

10.2.2.3.5.

corectitudinea măsurătorilor în profilurile stabilite și înscrierea lor în fișe.

10.2.3.

Modul în care muncitorul hidrometru și-a însușit toate cunoștințele necesare acțiunii pe care trebuie să le întreprindă în cazul producerii unor ape mari excepționale și anume:

10.2.3.1.

posibilitățile de transmitere a datelor de la stația hidrometrică în cazul producerii de inundații;

10.2.3.2.

accesul la miră în cazul inundațiilor;

10.2.3.3.

mire provizorii sau reperi cotați;

10.2.3.4.

cum se desfășoară activitatea în timpul nopții, în timpul viiturilor;

10.2.3.5.

marcarea pantelor.

10.2.4.

Cum este asigurată circulația datelor în cadrul fluxului informațional:

10.2.4.1.

dacă muncitorul hidrometru urmărește bine întreținerea și funcționarea mijloacelor de transmisie;

10.2.4.2.

asigurarea autonomiei transmisiilor;

10.2.4.3.

cunoașterea circuitului principal și a circuitelor de rezervă de transmisie;

10.2.4.4.

dacă muncitorul hidrometru cunoaște instrucțiunile pentru transmiterea zilnică și în perioada apelor mari a datelor hidrometeorologice.

10.2.5.

Modul în care se fac observațiile, măsurătorile și avertizările pluviometrice și înscrierea acestora în fișe

10.2.5.1.

Se verifică pe teren:

10.2.5.1.1.

condițiile locului de amplasare a pluviometrului;

10.2.5.1.2.

starea colectoarelor;

10.2.5.1.3.

așezarea pluviometrului la 1,50 m înălțime de sol;

10.2.5.1.4.

dacă iarna pluviometru are crucea pentru zăpadă și muncitorul hidrometru o folosește corect;

10.2.5.1.5.

poziția verticală a pluviometrului;

10.2.5.1.6.

dacă suprafața colectoare nu este deformată.

10.2.5.2.

Se verifică cunoștințele muncitorului hidrometru privind:

10.2.5.2.1.

modul de notare în carnetul de observații în fișa T.M. 2;

10.2.5.2.2.

semnele convenționale pentru fenomenele ce trebuie notate;

10.2.5.2.3.

cunoașterea pragurilor de avertizare;

10.2.5.2.4.

corectitudinea transmisiilor datelor pluviometrice.

10.2.6.

La stațiile evaporimetrice se verifică:

10.2.6.1.

Modul în care se fac observațiile și măsurătorile evaporimetrice și înscrierea acestora în carnete;

10.2.6.2.

Se verifică pe teren:

10.2.6.2.1.

condițiile locului de amplasare a bazinului evaporimetric și a pluviometrului de sol, în special dacă există în proximitate elemente/construcții ce pot obtura și influența măsurătorile;

10.2.6.2.2.

gradul de uzură al construcțiilor (plută, ponton) și al echipamentelor (barcă) ce permit accesul la plutele evaporimetrice;

10.2.6.2.3.

modul de îngrădire al stațiilor evaporimetrice de sol, astfel încât echipamentul să fie protejat și să nu se permită accesul în platformă a altor persoane sau vietăți (animale);

10.2.6.2.4.

starea echipamentelor și instrumentelor de măsurare (bazine evaporimetrice, pluviometru, biuretă, eprubete, psihrometru ș.a.m.d.);

10.2.6.2.5.

vopsirea echipamentelor în culoare albă;

10.2.6.2.6.

întreținerea și igienizarea bazinului evaporimetric și pluviometric, precum și a stației (dacă iarba este cosită corespunzător astfel încât să nu depășească marginea bazinului și a pluviometrului de sol).

10.2.6.3.

Se verifică cunoștințele muncitorului/observatorului hidrometru privind:

10.2.6.3.1.

cunoașterea modului de punere în funcțiune și cel al scoaterii și depozitării echipamentelor evaporimetrice (în funcție de condițiile meteorologice);

10.2.6.3.2.

cunoașterea perioadei optime de observații și măsurători valabilă pentru arealul în care este localizată stația evaporimetrică;

10.2.6.3.3.

modul în care muncitorul/observatorul citește nivelul apei cu biuretă și eprubeta evaporimetrică (trei citiri complete), precum și precizia cu care se realizează citirile elementelor meteorologice;

10.2.6.3.4.

modul în care muncitorul/observatorul realizează activitatea de scoatere sau adăugare a apei în bazinul evaporimetric, precum și situațiile în care acestea se impun;

10.2.6.3.5.

cunoașterea modului de calcul a evaporației și evapotranspirației;

10.2.6.3.6.

cunoașterea de către muncitorul/observatorul hidrometru a tehnicii de măsurare a temperaturii aerului uscat și umed cu psihrometru;

10.2.6.3.7.

se verifică amănunțit modul de notare în carnetul evaporimetrice, mai ales dacă s-au găsit greșeli sau erori în datele analizate anterior;

10.2.6.3.8.

modul de notare a observațiilor cu privire la fenomene periculoase (vânt puternic, valuri înalte) ce pot duce la imposibilitatea realizării măsurătorilor atât pe lac, cât și pe sol;

10.2.6.3.9.

dacă observațiile și datele obținute în urma măsurătorilor sunt notate direct în carnet și nu pe foi/caiete;

10.2.6.3.10.

modul de transmisie lunară a datelor evaporimetrice.

10.2.6.4.

Pentru activitatea desfășurată la foraje, în timpul activității de îndrumare și control, personalul de specialitate realizează și urmărește:

10.2.6.4.1.

instruirea observatorilor referitor la observațiile și măsurătorile pe care aceștia trebuie să le execute conform programului stabilit pentru stația respectivă;

10.2.6.4.2.

verifică modul în care observatorul cunoaște instrucțiunile și metodologia de efectuare a observațiilor și măsurătorilor;

10.2.6.4.3.

verifică modul de realizare efectivă a măsurătorilor la foraje;

10.2.6.4.4.

verifică înscrierea corectă a rezultatelor în buletinul tipizat;

10.2.6.4.5.

verifică modul de păstrare a documentelor pentru înregistrarea măsurătorilor și observațiilor (buletin tipizat pentru înscrierea datelor hidrogeologice);

10.2.6.4.6.

verifică stadiul îndeplinirii indicatorilor prevăzuți de Programul de observații și măsurători;

10.2.6.4.7.

verifică starea tehnică a forajelor Rețelei Hidrogeologice Naționale;

10.2.6.4.8.

în cazul în care se constată deficiențe ia măsurile necesare pentru remedierea acestora.

10.2.7.

Modul în care muncitorul hidrometru cunoaște influența activității umane asupra scurgerii: irigații, canale de derivație, deversări, baraje sezoniere, iazuri piscicole, lacuri de acumulare, lucrări în albie, inclusiv sursele de poluare

10.2.8.

Starea construcțiilor și instalațiilor:

10.2.8.1.

Se verifică dacă:

10.2.8.1.1.

mirele hidrometrice și mirele de maxime sunt în bună stare de funcționare, fără plăci sparte, cu plăci bine prinse în șuruburi, sunt bine întreținute sau trebuie vopsite, sunt create posibilități ca mirele provizorii să fie bine instalate, cutia de maxime este dată cu cretă și prinde tot ecartul de variație a nivelurilor etc.;

10.2.8.1.2.

pe mirele hidrometrice sunt marcate cotele generale de apărare;

10.2.8.1.3.

mirele pe piloți fără plăci au cuiul de metal cu cap lat deasupra;

10.2.8.1.4.

piloții mirelor nu sunt putrezi sau împotmoliți și dacă se poate ajunge la ei cu cizmele lungi de cauciuc, dacă albia este erodată în dreptul lor;

10.2.8.1.5.

construcția de cablu este în bună stare și bine ancorată, dacă prezintă siguranță și se poate asigura manevrarea ambarcațiunilor la niveluri mari;

10.2.8.1.6.

sunt marcate verticalele fixe de sondaj, de viteză și originea lor (reperul);

10.2.8.1.7.

ținând seama de caracteristicile râului, ambarcațiunile (barca, portița, pontonul) sau căruciorul funicular sunt corespunzătoare pentru executarea măsurătorilor și sunt în bună stare, ori necesită reparații sau înlocuirea lor;

10.2.8.1.8.

puntea hidrometrică este în bună stare de funcționare și prezintă siguranță, dacă sunt marcate pe ea verticalele fixe de sondaj și viteză;

10.2.8.1.9.

reperii provizorii sunt amplasați și cotați corect;

10.2.8.1.10.

stația are stabilită și marcată prin borne solide linia de bază (magistrala) pentru ridicări topografice.

10.2.8.2.

La controlul limnigrafului, coordonatorul din cadrul SH trebuie să urmărească dacă:

10.2.8.2.1.

limnigraful este bine întreținut și starea acestuia este corespunzătoare

10.2.8.2.2.

mirele de control în puț și în albie sunt corespunzătoare;

10.2.8.2.3.

corespondența între nivelul din puț și din râu;

10.2.8.2.4.

tubul de legătură este corespunzător și este prevăzut cu sorb sau cu sită;

10.2.8.2.5.

există dispozitiv de curățare a tubului de aducțiune; tubul nu este aluvionat;

10.2.8.2.6.

puțul asigură întreg ecartul (la ape mici țeava să nu rămână deasupra nivelului apei și să nu se întrerupă legătura cu râul, iar la nivelurile mari apa să nu treacă peste cota podelei cabinei);

10.2.8.2.7.

sunt luate măsurile pentru a împiedica înghețarea apei în puțul limnigrafului și efectul înghețului asupra funcționării aparatului.

10.2.8.2.8.

dacă se face în mod corect notarea pe diagramă a datelor necesare (ziua, ora, nivelul când s-a schimbat diagrama);

10.2.8.2.9.

dacă nivelul înscris pe diagramă este același cu nivelul citit la miră la orele de observații;

10.2.8.2.10.

dacă muncitorul hidrometru schimbă diagramele corect;

10.2.8.2.11.

dacă penița sau creionul înscrie clar;

10.2.8.2.12.

dacă la stație sunt rezerve suficiente de diagrame, cerneala și penița de schimb.

10.2.9.

Starea aparaturii și utilajelor din dotare. Se verifică dacă:

10.2.9.1.

aparatele au fișe tehnice întocmite și ținute la zi;

10.2.9.2.

morișca este bine întreținută și are jurnalul ținut la zi: dacă morișca a fost tarată și nu a depășit numărul de măsurători (numărul măsurătorilor se stabilește în funcție de condițiile concrete de la fiecare stație hidrometrică). În cazul când a depășit acest număr sau a fost lovită, morișca se verifică în paralel cu morișca "etalon" adusă de cel ce controlează stația;

10.2.9.3.

stativele și pâlniile sunt bine întreținute și suficiente pentru filtrarea probelor;

10.2.9.4.

sticlele sunt suficiente, curate și numerotate cu vopsea;

10.2.9.5.

cronometrul este verificat periodic;

10.2.9.6.

celelalte utilaje, cum ar fi mirele portative, clupa de gheață etc. sunt bine întreținute;

10.2.9.7.

Confruntarea periodică a datelor din inventarul stației hidrologice cu fișa de inventar de la stația hidrometrică și verificarea existenței obiectelor pe teren

10.2.9.8.

De asemenea dacă toate construcțiile, aparatele și utilajele sunt folosite; în caz contrar se propune transferarea prin stația hidrologică la alte stații hidrometrice unde sunt necesare sau se declară ca disponibile la SPBHH de care aparține stația;

10.2.9.9.

Verificarea modului de păstrare a aparatelor și instalațiilor, precum și precizia lor (gradațiile riglelor, mirelor de rezervă, eprubetei etc.);

10.2.9.10.

Dacă instalațiile și construcțiile corespund, dacă este asigurat echipamentul de protecție necesar;

10.2.9.11.

Dacă la stația hidrometrică funcționează mire de pantă, pe teren, se verifică:

10.2.9.11.1.

dacă amplasamentul este corespunzător, iar diferența de nivel este suficient de mare între cele două mire;

10.2.9.11.2.

dacă nivelurile se pot citi cu precizie de milimetri (în special în zonele de câmpie sau sectoarele râurilor cu remuu);

10.2.9.11.3.

distanța între mira și cota "zero miră" se confruntă cu datele din "Jurnalul stației" din fișele de pantă și din carnetul pentru înscrierea observațiilor hidrometrice.

10.2.15.

Gradul de cunoaștere și respectare a normelor de protecția muncii;

10.2.16.

În urma controlului, în termenele stabilite se realizează repararea aparaturii și utilajelor stației hidrometrice și se iau măsuri de protejare și întreținere a construcțiilor, utilajelor și aparaturii;

10.2.17.

După fiecare control și instructaj, la o stație hidrometrică se întocmește un proces verbal în două exemplare;

10.2.18.

În urma controlului stației hidrometrice, coordonatorul din cadrul SH informează pe șeful stației de situația stației hidrometrice: necesarul de construcții, utilaje și aparatură, de construcțiile, utilajele și aparatura nefolosită, influențele asupra scurgerii etc. Coordonatorul din cadrul SH face propuneri de întocmire a unui plan de măsuri care trebuie realizat la stație;

10.2.19.

De asemenea, coordonatorul din cadrul SH trebuie să urmărească dacă muncitorul hidrometru execută sarcinile trasate, iar șeful stației să întocmească rapoarte sintetice către SPBHH urmărind realizarea măsurilor de îmbunătățire a activității stațiilor hidrometrice;

10.2.20.

La SH, programul de observații și măsurători ce-i revin muncitorului hidrometru trebuie urmărit atât cantitativ, cât și calitativ de către coordonatorul stației hidrometrice:

10.2.20.1.

Realizarea cantitativă urmărește în special executarea măsurătorilor de debite lichide, a măsurătorilor simple și complete de aluviuni în suspensie pe faze de regim;

10.2.20.2.

Totodată se urmărește planul de realizare a măsurătorilor de debite la secțiunile satelit, izvoare, a măsurătorilor nivometrice etc.;

10.2.20.3.

Verificarea calitativă a tuturor observațiilor și măsurătorilor executate de muncitor se face conform instrucțiunilor privind prelucrarea datelor folosind în special graficele succesive, de corelație, grafice complexe de iarnă, analiza de bilanț etc.;

10.2.20.4.

Verificarea se face cu ocazia deplasărilor pe teren a specialiștilor, dar și în timpul colectării zilnice a datelor. La orele de colectare se vor face îndrumări privind efectuarea măsurătorilor de debite lichide, solide etc.;

10.2.20.5.

Fiecare coordonator de stație hidrometrică din cadrul SH trebuie să țină un caiet cu evidența deficiențelor, a datelor dubioase și a observațiilor de la stațiile pe care le are în subordine. Constatările făcute în legătură cu datele primite se trec în aceste caiete, după care se aduc la cunoștința muncitorilor hidrometri.

10.2.21.

Controlul stațiilor automate:

10.2.21.1.

Personalul de specialitate de la Stațiile Hidrologice și SPBHH verifică între valorile înregistrate "in situ" și cele transmise automat.

10.2.21.2.

Neconcordanțele constatate sunt semnalizate structurii de specialitate din cadrul ABA care se ocupă de verificarea aparaturii și echipamentelor de înregistrare și transmisie.

10.3.

Coordonarea și verificarea RNHH:

10.3.1.

Coordonarea și verificarea Stațiilor Hidrologice

10.3.1.1.

Controlul Stațiilor Hidrologice se efectuează de specialiști de la Serviciul Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie și unitățile coordonatoare INHGA și ANAR.

10.3.1.2.

În timpul controlului, la Stațiile Hidrologice, se urmărește:

10.3.1.2.1.

realizarea sarcinilor prezentate în

capitolul 6.2 ;

10.3.1.2.2.

împărțirea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică (împreună cu sarcinile administrative). Aceasta se face în conformitate cu normarea activității la SH, având în vedere asigurarea distribuirii sarcinilor în mod adecvat, în funcție de pregătirea și experiența personalului, astfel încât activitatea să se realizeze în bune condiții și să fie acoperit corespunzător întreg programul de activitate al SH;

10.3.1.2.3.

organizarea, frecvența și conținutul instruirilor generale ale muncitorilor hidrometri pe linie profesională și de protecția muncii;

10.3.1.2.4.

organizarea unei mai bune evidențe a documentelor Stațiilor Hidrologice.

10.3.1.3.

În urma controlului se întocmește un proces verbal în două exemplare:

10.3.1.3.1.

Se va menționa modul cum au fost realizate sarcinile din programul de activitate, aspecte calitative și cantitative precum și deficiențele și lipsurile constatate în activitate;

10.3.1.3.2.

În urma controlului efectuat de delegați ai unităților coordonatoare se poate întocmi un plan de măsuri concret, cu termene de realizare, în legătură cu lipsurile semnalate.

10.4.

Coordonarea și verificarea SPBHH

10.4.1.

Controlul Serviciilor Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie se efectuează de unitățile coordonatoare (INHGA și ANAR).

10.4.2.

Se analizează îndeplinirea obiectivelor din programul de activitate referitoare la:

10.4.2.1.

Coordonarea activităților hidrometrice și hidrologice pentru îndeplinirea prelucrării la zi a materialelor hidrometrice în vederea identificării și corectării în timp util a deficiențelor intervenite în activitatea desfășurată;

10.4.2.2.

Realizarea activității de hidrologie operativă, inclusiv prin verificarea documentelor specifice (chei operative, chei multianuale, relații de prognoză, registru de transmisii, programarea personalului în ture etc.);

10.4.2.3.

Funcționarea fluxului informațional;

10.4.2.4.

Reactualizarea periodică a folosințelor (realizare de hărți, fișe tehnice, ecuațiile de reconstituire a regimului natural);

10.4.2.5.

Îndeplinirea planului de construcții hidrometrice în rețea;

10.4.2.6.

Respectarea normelor de protecția muncii;

10.4.2.7.

Planul de perfecționare profesională pentru personalul din subordine;

10.4.2.8.

Organizarea de cursuri de pregătire pentru noii angajați și finalizarea acestor activități prin testare;

10.4.2.9.

Organizarea studiului individual, pentru întregul personal cu probleme specific și finalizarea acestei activități prin prezentarea de lucrări (referate).

10.4.3.

În urma controlului la SPBHH se întocmesc procese verbale în care pot fi precizate și măsuri sau recomandări în care să se indice metode de remediere a deficiențelor semnalate, responsabilități și termene de realizare (parțiale, finale), precum și recomandări pentru îmbunătățirea activității, inclusiv prin propuneri de cursuri de perfecționare a personalului.

11.

Aparatură, echipamente, instalații și construcții hidrometrice

11.1.

Considerații necesare

11.1.1.

Dotarea amplasamentelor de monitorizare hidrologică și hidrogeologică cu construcții, utilaje și aparatură se realizează în baza proiectului de înființare a acestora și are în vedere următoarele criterii:

11.1.1.1.

Condițiile concrete ale terenului;

11.1.1.2.

Performanțele aparaturii;

11.1.1.3.

Variația în timp a elementului măsurat;

11.1.1.4.

Cerințele de includere (sau nu) a datelor în fluxul informațional rapid.

11.1.2.

Toate construcțiile, utilajele și aparatura se includ în inventarul Stațiilor Hidrologice și se predau pe bază de inventar muncitorilor hidrometri: aceștia au obligația de a asigura exploatarea și întreținerea lor în condiții optime, pentru a permite obținerea unui fond de date hidrometrice corespunzător.

11.2.

Construcțiile, instalațiile și echipamentele de bază pentru măsurarea parametrilor hidrologici și hidrometeorologici sunt prezentate în

anexa 9 ;

11.3.

Reperii la stațiile hidrometrice

11.3.1.

Construcția de reperi la o stație hidrometrică este destinată pentru controlul periodic al poziției planului zero al mirei hidrometrice sau al capetelor piloților;

11.3.2.

La stabilirea amplasamentului reperilor se va ține seama de următoarele condiții:

11.3.2.1.

terenul pe care se construiesc să nu fie supus tasării sau prăbușirii

11.3.2.2.

pânza freatică să nu fie la suprafață;

11.3.2.3.

să nu fie amplasați în apropierea drumurilor;

11.3.2.4.

să fie evitate cauzele care ar putea produce pierderea stabilității reperului.

11.3.3.

Stația hidrometrică se dotează cu două tipuri de reperi:

11.3.3.1.

Reperul de control care este așezat în profilul mirei în apropiere de construcția de miră și servește pentru controlul periodic al poziției planului "zero al mirei" sau al capetelor piloților;

11.3.3.2.

Reperul de bază care servește pentru verificarea reperilor de control. El poate fi amplasat în locuri mai îndepărtate de miră (până la 1 km) ferit de orice factor care i-ar schimba poziția.

11.3.4.

Reperii de control și de bază sunt legați de rețeaua de nivelment a țării, având cote absolute față de nivelul mediu al Mării Negre la Constanța;

11.3.5.

În unele cazuri, cotele absolute ale reperilor sunt exprimate față de nivelul Mării Baltice (Kronstandt) sau de nivelul Mării Adriatice. Se recomandă ca, în cazul în care nu există o justificare/necesitate practică, toți reperii și cotele de referință pentru stațiile hidrometrice și secțiunile/punctele de măsurare a parametrilor hidrologici și hidrogeologici din rețeaua națională, să fie raportați în sistem de referință MN Constanța;

11.3.6.

Cotele absolute se notează:

m MNC - metri Marea Neagră Constanța;

m MNS - metri Marea Neagră Sulina;

m MBK - metri Marea Baltică Kronstadt;

m MA - metri Marea Adriatrică.

11.3.7.

Dacă o cotă (un nivel) se exprimă în cote absolute este necesară precizarea sistemului de referință;

11.3.8.

Reperii se instalează pentru perioade de timp nelimitate;

11.3.9.

În rețeaua de nivelment se utilizează în special reperul de sol (borne) și reperul de perete (mărcile de perete):

11.3.9.1.

În general reperii stațiilor hidrometrice sunt de sol. Ei sunt alcătuiți din țeavă sau șină încadrată într-un bloc de beton. La partea superioară țeava sau șina au formă semisferică (sau plată), pe care sunt gravate inițialele instituției (de ex. C.S.A.) și numărul de ordine al reperului;

11.3.9.2.

Reperul de perete este alcătuit din fontă și este fixat în peretele unei construcții stabile, la cel puțin 0,5 m de la suprafața solului;

11.3.9.3.

În timpul apelor mari, când mirele hidrometrice au fost distruse sau când accesul la miră nu este posibil, se întrebuințează reperii provizorii cotați. Ca reperi provizorii se folosesc: crestături orizontale în stâncă, garduri, case marcate cu un cerc de vopsea pentru a fi vizibile, cuie de fier montate în zid, proeminențele construcțiilor riverane cum ar fi balustradele podurilor, capetele culeelor, soclul clădirilor, reperi din lemn (țăruși) fixați în sol etc.

11.4.

Mijloace de transmitere a informațiilor:

11.4.1.

Pentru transmiterea datelor asupra nivelului apei, debitului de apă, precipitațiilor lichide și solide, temperaturii aerului și apei, asupra fenomenelor de îngheț de pe râuri, poluării, stațiile hidrometrice trebuie să fie dotate cu mijloace de transmisie:

11.4.1.1.

Radiotelefonul - poate fi portabil (transmisii pe distanțe scurte) sau staționar; este alcătuit din radiotelefon, antenă, acumulator, redresor, elemente auxiliare;

11.4.1.2.

Stațiile radio - echipamente care utilizează transmisia fără fir;

11.4.1.3.

Telefonul - în posesia muncitorului hidrometru;

11.4.1.4.

Stațiile automate - pot folosi două modalități de transmitere, respectiv metoda clasică, prin descărcarea directă a datelor din dataloger pe dispozitiv extern de stocare (de ex.prin USB) și metoda automată prin transmisie FTP (file transfer protocol), GSM și radio;

11.4.2.

Utilizarea radiotelefoanelor și a stațiilor radio, a teletransmisiilor care utilizează transmisiile prin radio se face cu acordul organizațiilor guvernamentale care reglementează frecvențele (lungimile de undă) în care se face emisia și stabilesc (aprobă) regulamentele de funcționare ale acestora.

12.

Anexe

Anexa 1 . Programe de activitate

Anexa 1.A . Descrierea nomenclatorului activităților desfășurate în rețeaua națională de hidrologie și hidrogeologie

Anexa 1.B. Nomenclatorul activităților desfășurate în rețeaua națională de hidrologie și hidrogeologie

Anexa 1.B.1 . Activitățile prevăzute în complexul de observații și măsurători desfășurate la obiectivele de măsurare din cadrul rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice

Anexa 1.B.2 . Activitățile desfășurate în cadrul rețelei naționale de hidrologie și hidrogeologie

Anexa 1.C . Structura și conținutul programelor de activitate ale rețelei naționale de hidrologie și hidrogeologie

Anexa 2 . Chestionar evaluare stații hidrometrice

Anexa 3 . Planul de acțiune pentru situații hidrologice excepționale

Anexa 4. Jurnal

Anexa 4.A . Jurnalul stației hidrometrice

Anexa 4.B . Jurnalul stației evaporimetrice

Anexa 5 . Caiet de sarcini muncitor hidrometru

Anexa 6. Proces verbal activitate de verificare și coordonare

Anexa 6.1 . Proces verbal activitate de verificare și coordonare la obiectivele de măsurare

Anexa 6.2 . Proces verbal de verificare și coordonare la stația hidrologică

Anexa 7 . F-SIM-2-HH lista înregistrărilor în vigoare - hidrologie și hidrogeologie

Anexa 8 . Fișa tehnică la platforma și profilul nivometric

Anexa 9 . Construcții. Instalații. Echipamente