Ghidul din 11 iunie 2026

Trebuie respectate prevederile

Legii 277

privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

În cazul intervențiilor de reabilitare, modernizare sau înlocuire a instalațiilor de iluminat din tunelurile existente, cerințele prezentului ghid tehnic și ale directivei europene - Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic, se vor aplica în măsura în care sunt compatibile cu particularitățile tehnice ale obiectivului, fără a încălca principiul proporționalității.

Se va urmări menținerea unei iluminări uniforme și sigure pentru participanții la trafic, conform criteriilor de luminanță și uniformitate definite în SR EN 13201 și CIE 88:2004.

În situațiile în care cerințele integrale ale directivei nu pot fi respectate din motive tehnice sau funcționale, proiectantul este obligat să justifice în documentația tehnică toate derogările aplicate.

Secțiuni relevante din punct de vedere fotometric

Relevante fotometric sunt secțiunile de acces, de tunel și de legătură. Secțiunea tunelului cuprinde secțiunea de intrare, secțiunea interioară și secțiunea de ieșire (conform Figura nr. 1).

Pentru asigurarea unei iluminări optime și sigure, tunelul este împărțit în secțiuni distincte, stabilite în funcție de nivelurile necesare de intensitate luminoasă.

Această segmentare permite adaptarea iluminatului în funcție de condițiile de vizibilitate și de adaptarea vizuală a conducătorilor auto.

Secțiune acces

Această secțiune corespunde secțiunii situate în fața portalului de intrare, extinzându-se pe o distanță echivalentă cu distanța necesară pentru o frânare în siguranță până la portal.

În această secțiune, șoferul trebuie să poată vedea traseul drumului, orice obstacole și toate detaliile necesare legate de portalul de intrare al tubului.

Luminanța în secțiunea de acces este determinata în principal de împrejurimile tunelului și de luminanța din zona de prag.

Secțiune de intrare

Parte a secțiunii tunelului constând din zona de prag și zona de tranziție; în timpul zilei are lungimi diferite în funcție de luminanța din secțiunea de acces.

Iluminarea secțiunii de intrare îi permite șoferului aflat în secțiuniide acces să vadă în tunel și să detecteze obstacolele din zona distanței sale de oprire.

Zona de tranziție

Zona din tunel care urmează zonei de prag. Aceasta se termină când luminanța a scăzut la de 3 ori față de luminanța secțiunii interioare.

Iluminarea zonei de tranziție îi permite șoferului să se adapteze la timp de la luminozitatea ridicată a zonei de prag la luminozitatea redusă a secțiunii interioare.

Secțiunea de legătură

O secțiune care începe de la portalul de ieșire al tunelului și cuprinde o lungime corespunzătoare distanței de oprire.

Condițiile de iluminare din secțiunea de legatură asigură contactul vizual cu carosabilul după ieșirea din tunel.

Figura nr. 1 Reprezentare schematică a luminanței în timpul zilei

Efect de orbire

O condiție vizuală percepută ca neplăcută sau care are drept consecință o reducere a funcției vizuale din cauza distribuirii nefavorabile a luminanței sau a contrastelor excesive.

Efectul de orbire are un impact fiziologic și psihologic și afectează capacitatea vizuală a șoferului în plan fiziologic și psihologic.

În cazul iluminării tunelurilor, cu excepția tunelurilor foarte lungi, doar efectul fiziologic de orbire este important din cauza timpului de expunere redus.

a)

Efect de orbire, fiziologic tipul de orbire ce reduce funcțiile vizuale, fără a provoca neapărat o senzație neplăcută.

b)

Efect de orbire, psihologic tipul de orbire care provoacă o senzație neplăcută fără o reducere notabilă a funcției vizuale.

Contrast

În mod subiectiv, evaluarea diferenței dintre două impresii vizuale imediat adiacente sau temporal consecutive; în mod obiectiv, o cantitate care se corelează cu contrastul de luminozitate perceput.

Contrastul obstacolelor se stabilește prin:

a)

Proprietățile de reflexie ale obstacolelor, suprafeței rutiere și pereților

b)

Distribuția intensității luminoase a corpurilor de iluminat

c)

Componenta luminii diurne de la secțiunea de intrare și de ieșire

Indicele de redare a culorilor R_a

Valoarea medie conform CIE 13.3-1995 pentru un set fix de opt culori de testare.

R_a (CRI - Color Rendering Index), este o măsură care indică cât de fidel redă o sursă de lumină culorile obiectelor în comparație cu o sursă de referință (de obicei lumina naturală sau o sursă incandescentă).

Se exprimă printr-un scor între 0 și 100:

a)

100 înseamnă redare perfectă a culorilor (ex: lumina naturală la amiază).

b)

Valori sub 80 pot însemna că obiectele par "opace" sau își schimbă nuanța în mod artificial sub acea lumină.

Distribuția intensității luminoase a corpurilor de iluminat

O măsură a distribuției intensității luminoase spațiale a corpurilor de iluminat, care este înregistrată sub formă de tabele sau reprezentări similare în diagrame polare.

Intensitatea luminoasă este raportată la un flux luminos de 1000 lm pentru fiecare corp de iluminat.

Efect de pâlpâire și limitarea acestuia

Impresia de discontinuitate a senzațiilor vizuale provocate de stimulii luminoși cu fluctuații temporare ale luminanței sau distribuției spectrale.

Efectul de pâlpâire este deranjant cu precădere în intervalul cuprins între 4 Hz și 15 Hz. Intervalul de frecvență sub 4 Hz și peste 15 Hz este neglijabil.

Următorii parametri sunt esențiali pentru intervalul de interferență:

a)

Durata expunerii

b)

Frecvența (corespunzătoare vitezei de deplasare și distanței până la punctul de iluminat)

c)

Magnitudinea modificărilor luminanței (gradientul)

d)

Localizarea luminanței de interferență în câmpul vizual

Pentru efectul de pâlpâire, zona de interferență trebuie stabilită conform formulei de mai jos, fiind necesară și stabilirea distanței până la corpul de iluminat din secțiunii interior (conform Figura nr. 2).

Întrucât un timp de expunere mai mic de 20 sec. este neglijabil, distanța dintre corpurile de iluminat din secțiunii de intrare se poate selecta liber.

FF = v / (3,6 ● y)

cu:

FF frecvența de pâlpâire [Hz]

x Viteza maximă permisă de deplasare [km/h]

y Distanță dintre corpurile de iluminat din secțiunii interior [m].

Distanta dintre lumini[m]

Figura nr. 2. Intervalul de interferență provocat de pâlpâire

Dacă distanța dintre finalul și începutul iluminării generată de două corpuri de iluminat adiacente operate în același mod este mai mică decât sau egală cu extinderea longitudinală a suprafeței de iluminare, efectul de pâlpâire poate fi ignorat.

Proprietăți de reflexie

Caracteristicile îmbrăcăminților rutiere definite conform tabelelor standard de reflexie (plafoanele claselor R1 - R4 sau C1 - C2 cu coeficientul mediu de luminanță q_0).

Trebuie luați în considerare următorii coeficienți de luminanță pentru suprafețele rutiere diverse sau pentru pereții tunelurilor în faza de proiectare:

a)

pentru plafoane din beton: R2 cu q_0 = 0,08 cd/ mplx

b)

pentru suprafețe din mixturi bituminoase: R3 cu q_0 = 0,05 până la 0,07 cd/mplx

c)

pentru pereții tunelurilor: q_0 = 0,20 cd/mplx

Coeficientul de luminanță al îmbrăcăminții bituminoase trebuie stabilit în timpul alegerii rețetei de mixtură bituminoasă în funcție de tipurile regionale de roci și agregate pentru producția de mixturi bituminoase, precum și în funcție de posibilitățile de tratare ulterioară a îmbrăcăminții bituminoase (de ex. hidrosablare) în contextul unei optimizări tehnico-economice, cu luarea în considerare a costurilor de producție a mixturii bituminoase, precum și a costurilor de instalare și operare a sistemului de iluminat.

Niveluri de luminanță specifice tunelurilor

Luminanța suprafeței rutiere L_sr [cd/mp], luminanța medie pe o suprafață rutieră dată.

Luminanța în secțiunea de acces L_20 [cd/mp],luminanța medie a câmpului vizual al șoferului pe distanța de oprire.

Luminanța în zona de prag Lth [cd/ mp], luminanța medie a suprafeței rutiere în prima jumătate a zonei de prag(conform Figura nr. 1).

Luminanța în secțiunea interioară L_in [cd/mp], luminanța medie a suprafeței rutiere în secțiunea interioară (conform Figura nr. 1).

Luminanța de pe peretele tunelului Lp [cd/mp], luminanța medie pe peretele tunelului în intervalul de înălțime 0 m - 2 m deasupra trotuarului.

Luminanță în zona de tranziție Ltr [cd/mp], luminanța medie a suprafeței rutiere în zona de tranziție (conform Figura nr. 1).

Luminanța de voal Lv [cd/ mp], parametru de evaluare pentru stabilirea efectului fiziologic de orbire.

Condiții influențate de trafic

Distanța dintre detecția pericolului și distanța de oprire fără coliziune sau distanța necesară pentru întreruperea intenționată a unei deplasări.

(1)

Intervalul de timp dintre apariția unui anumit stimul (solicitarea unei reacții) și începutul primei acțiuni asociată acestuia (reacția).

Intârziere, reducerea vitezei sau accelerația negativă.

Necesitatea iluminatului în tuneluri

Cerințele de iluminat în tuneluri se stabilesc în funcție de caracteristicile ochiului uman.

Capacitatea de recunoaștere a vehiculelor și obstacolelor depinde atât de proprietățile de iluminare, cât și reflexie ale suprafeței rutiere și ale pereților tunelurilor.

Conducătorul unui vehicul care se deplasează cu viteza maximă admisă trebuie să poată repera clar benzile de deplasare, alte vehicule și obstacolele de pe suprafața rutieră, cel puțin pe lungimea distanței de oprire.

Distanța până la semafoare

Acolo unde este posibil, trebuie menținută o distanță laterală de cel puțin 1 m între luminile din tunel și semafoare, indicatoare cu mesaje variabile, indicatoare rutiere și de informare și semnale de bandă cu iluminare interioară.

Dacă acest lucru nu este posibil în secțiunea interioară a unui tunel, astfel de indicatoare rutiere trebuie amplasate la jumătatea distanței dintre două corpuri de iluminat din tunel.

Luarea în considerare a distanței de oprire

La dimensionarea iluminatului din secțiunea de intrare, distanța de oprire, care include distanța de reacție și distanța de frânare, trebuie luată în considerare prin aplicarea următoarei metode de aproximare (conform și Tabelul nr. 1).

S_H = X_O + X

cu:

S_H distanța de oprire [m]

X_O distanța de reacție [m]

X Distanța de întârziere [m]

Distanța de reacție (X_O) rezultă din:

X_O = (v/3,6) ● t_O

cu:

v viteza maximă permisă [km/h]

t_O Timpul de reacție (t_o cu o valoare de 1,2 s trebuie luat în calcul la planificare)

Distanța de frânare se calculează astfel:

x = (v / 3,6)^2 / [2 ● g ● (f_B ± s/100)] cu:

g accelerația gravitațională de 9,81 m/s^2

f_B Factorul mediu de întârziere la frânare [-] (f_B cu o valoare de 0,65 trebuie avut în vedere la planificare)

s Înclinația drumului cu rampă (-) sau pantă (+) [%]

Tabelul nr. 1. Lungimea distanței de oprire raportat la viteza maximă admisă

Viteza maximă admisă [km/h]

Distanța de oprire sh [m] unde s = 0

100

93

80

65

70

52

60

41

50

32

Valori de planificare și de exploatare

Se face o deosebire fundamentală între valorile de exploatare și de planificare pentru cerințele sistemului de iluminat.

Valoarea de exploatare a luminanței L_BE este acea valoare sub care nu trebuie să se scadă în niciun moment pe parcursul exploatării instalației de iluminat. Valoarea de planificare a luminanței L_PL este definită drept coeficientul dintre luminanță (valoarea de exploatare) și factorul proiectat.

L_PL = L_BE / f_PL

Factorul proiectat al f_PL se stabilește în funcție de rezultatul dintre factorii de exploatare și de sistem.

f_PL = f_BF ● f_SF

cu:

f_BF Factor de exploatare [-]

(3)

Factorul de exploatare ține seama de durata de viață a corpurilor de iluminat și de intervalele de curățare programate pentru pereții tunelurilor, carosabil și sistemul de iluminat și este stabilit la o valoare de 0,7.

f_SF Factor de sistem [-]

Căderea de tensiune trebuie stabilită în funcție de condițiile sistemului electric. Factorul de sistem depinde de reducerea fluxului luminos din cauza căderii de tensiune. Acesta trebuie aplicat în funcție de tipul de corp de iluminat selectat sau de puterea acestuia și de tensiunea de exploatare (în % din tensiunea nominală U_n) disponibilă în cel mai îndepărtat loc de instalare pe corpul de iluminat (conform Figura nr. 3).

Figura nr. 3. Exemplu de modificare a fluxului luminos al unul

corp de iluminat cu vapori de sodiu la presiune înaltă (ST) 150 W

Pentru proiectarea sistemelor de iluminat cu LED, trebuie aplicat un factor de proiectare f_PL de 0,67.

Uniformitate

Uniformitatea luminanței se stabilește de lumina incidentă, caracteristicile de reflexie ale suprafeței și unghiul de observare.

Pe lângă nivelul de luminanță, uniformitatea este decisivă și pentru capacitatea de recunoaștere a obiectelor. Pentru calcul și măsurare, se aplică specificațiile din Capitolul 7.

În cazul iluminatului cu fascicul spre spate, raportul dintre înălțimea corpului de iluminat și spațiul dintre punctele de iluminat nu trebuie să depășească 1: 2,5 în intervalul 100 %-25 % L_sr.

Cerințele de uniformitate din Tabelul nr. 2 trebuie respectate în secțiunea interioară, cu luarea în considerare a claselor de pericol conform AND 621 art. 31.

Tabelul nr. 2. Uniformitate minimă

Clasă de pericol

Uniformitate generală U_o ≥

Uniformitate longitudinală U_i ≥

I și II

0,35

0,55

III și IV

0,4

0,6

Se vor menține nivelurile minime de uniformitate menținute până la o reducere cu 50% a luminanței necesare în secțiunea interioară.

Limitarea efectului de orbire

Stimulii luminoși generați de corpurile de iluminat nu trebuie să obstrucționeze o bună direcționare optică.

Creșterea pragului TI (Threshold Increment) cauzată de instalația de iluminat nu trebuie să depășească 15% pe timp de zi și de noapte, în toate tronsoanele tunelului.

Dacă se utilizează corpuri de iluminat cu LED, această valoare nu trebuie să depășească 10%. TI se calculează în funcție de luminanța suprafeței rutiere Lfx, pe baza următoarelor formule:

TI = 65 ● L_v / L_srx 0,8 pentru L_srx ≤ 5 cd/mp

TI = 95 ● L_v / L_srx 1,05 pentru L_srx > 5 cd/mp

cu:

L_V luminanța de voal

L_srx luminanța carosabilului pe secțiunea de tunel corespunzătoare [cd/ mp]

Dacă se indică în programul de calcul valorile pentru fiecare bandă, trebuie calculată valoarea medie pentru toate benzile.

Iluminatul tunelului trebuie dimensionat-în funcție de aspectele economice și de nivelul de iluminat necesar.

Iluminat în contrafascicul

Figura nr. 4. Diagramă cu iluminatul în contrafascicul

În cazul iluminatului în contrafascicul, distribuția intensității luminoase a corpurilor de iluminat este orientată cu precădere în sens invers direcției de deplasare. Obstacolele par întunecate pe fundalul luminos (conform Figura nr. 4).

Comparativ cu iluminatul simetric, iluminatul în contrafascicul oferă, în general, niveluri superioare de luminanță pe suprafața rutieră pentru același flux luminos și contraste negative mai puternice comparativ cu suprafața rutieră pe secțiunea de intrare.

Ca regulă, din rațiuni economice, se recomandă iluminatul în contrafascicul pentru zonele de prag și de tranziție.

Coeficientul de calitate a contrastului q_c trebuie să fie de cel puțin 0,5 cd/ mp lx, iar creșterea valorii de prag TI trebuie să fie sub 15%.

Iluminat simetric

Figura 5. Diagramă cu iluminatul simetric

În cazul iluminatului simetric, distribuția intensității luminoase a corpurilor de iluminat este simetrică (către și dinspre direcția de deplasare) (conform Figura 5).

Iluminatul simetric trebuie avut în vedere pentru condiții speciale de iluminat (de ex., galerii).

Coeficientul de calitate a contrastului q_c nu trebuie să depășească 0,5 cd/ mp lx, iar creșterea valorii de prag TI trebuie să fie sub 15%.

Cablarea iluminatului secțiunii interioare

Cablarea iluminatului secțiunii interioare trebuie proiectată ca sistem continuu cu integritate funcțională conform AND 623 Cap. 2 Secț. 1.

Cutiile de racord trebuie să fie fără halogen și să prezinte o integritate funcțională de E30 conform SR EN 1366-11, o integritate de izolare FE180 (menținerea funcției 180 minute la foc) conform SR EN 50200 si SR EN IEC 60331-1.

Cerința privind integritatea funcțională a cablajelor și cutiilor de racord nu se aplică dacă este valabil unul dintre următoarele criterii:

a)

Cablurile nu sunt pozate în zona de deplasare.

b)

Lungimea secțiunii aferentă cablurilor pentru corpurile de iluminat din spațiul de deplasare din tunel este mai scurtă de 75 m (jumătate din distanța standard față de DAU).

c)

Lungimea totală a tunelului este mai mică de 250 m.

În aceste situații, pot fi utilizate cabluri fără halogen.

Carcase și capace

Carcasele corpurilor de iluminat vor fi stabile dimensional și realizate din oțel inoxidabil rezistent la corodare; înălțimea totală a acestora nu trebuie să depășească 180 mm. Trebuie folosite materiale din oțel inoxidabil de categoria V4A conform AND 623 art. 156 - art. 166., iar suprafața carcasei trebuie să fie vopsită electrostatic.

Sticla securizată cu un singur panou ESG (conform SR EN 12150-1) și profilul trebuie să fie etanșe și fixate prin lipire.

Capacul trebuie fixat în poziție cu cel puțin patru elemente de fixare ajustabile de siguranță, cu eliberare rapidă, realizate din oțel inoxidabil V4A în conformitate cu AND 623 art. 162 și art. 165 și asigurate împotriva ajustării accidentale.

Elementele de fixare de siguranță cu eliberare rapidă trebuie să fie proiectate astfel încât să permită deschiderea și închiderea capacului pe ambele laturi lungi ale corpului de iluminat și să prevină desprinderea capacului de pe carcasa corpului de iluminat la deschidere.

Capacul trebuie să fie proiectat astfel încât să poată fi deschis fără instrumente și demontat de pe carcasă.

Pentru obținerea gradului de protecție vizat, trebuie furnizate profiluri izolante, dispuse exclusiv pe cadrul capacului în două planuri (cu profilul interior poziționat mai sus).

Calitatea minimă a materialelor utilizate va fi cea a unui material termorezistent, rezistent la umiditate, îmbătrânire și atmosfera agresivă din tuneluri, de ex., cauciuc sintetic APTK (cauciuc EPDM).

Corpurile de iluminat trebuie prevăzute cu compensare a presiunii fără întreținere.

Corpurile de iluminat din tunel trebuie curățate exclusiv mecanizat. La proiectarea corpului de iluminat, în special a suprafeței emițătoare de lumină, este important să se asigure succesul maxim de curățare la spălarea tunelului cu apă cu presiune ridicată și/sau folosind echipamente de periere.

Acest lucru se aplică și corpurilor de iluminat cu lămpi ST din tunel:

Dacă se utilizează lămpi cu descărcare cu presiune ridicată în secțiunii de intrare și interior, acestea trebuie să aibă carcase uniforme.

Următoarele prevederi se aplică și în cazul lămpilor cu LED din tuneluri.

Pentru o mai bună distribuția a luminii, corpurile de iluminat cu LED trebuie instalate de preferință într-o configurație liniară.

Corpurile de iluminat care necesită deschidere pentru lucrări de întreținere sau reparații la montarea corpului de iluminat trebuie proiectate conform descrierii de mai sus.

În cazul versiunilor fără întreținere (carcasă lampă încapsulată), nu este necesar accesul la componentele individuale întrucât, în cazul unei defecțiuni sau al reparațiilor, unitatea este înlocuită integral.

Pentru o înlocuire ușoară a acestei unități, se va asigura o conexiune cu fișe, fără instrumente, cu același grad de protecție ca și cel al carcasei corpului de iluminat și o lungime maximă a cablului de 1 m.

Rezistența la temperatură pentru cablurile destinate iluminatului secțiunii interioare nu se aplică pentru conexiunea cu fișe și pentru cuplajul secțiunii fișă-corp de iluminat.

În cazul în care corpul de iluminat este proiectat astfel încât lumina iese din carcasă direct prin geamul din sticlă, se poate monta un capac din sticlă securizată.

Referitor la temperatura de racord relevantă (temperatura stratului emitent de lumină) al semiconductorului, trebuie asigurată o gestionare termică adecvată la proiectarea granulelor sau suprafețelor de răcire (consultați intervalele de temperatură și clasele de protecție conform AND 623 art. 152).

Mai exact, trebuie avute în vedere îmbătrânirea și contaminarea materialelor la dimensionare pentru evitarea efectelor negative asupra duratei de viață a semiconductorului.

Componentele de susținere, cum ar fi consolele carcasei, îmbinările cu șurub etc. trebuie realizate din V4A conform AND 623 art. 162 si art. 165.

Sunt permise carcasele și disipatoarele termice realizate din aliaje de aluminiu. Sunt permise ca materiale aliajele din aluminiu maleabile, rezistente cel puțin la sarea de mare, de ex., EN AW 5754, EN AW 5083 sau aliajele AlMg din clasa 5xxx conform SR EN 573-1.

Nu sunt permise aliajele cu un conținut de cupru de peste 0,1% în greutate. Totuși, pentru evitarea coroziunii electrolitice, trebuie acordată atenție deosebită calității superioare și separării permanente a tuturor componentelor realizate din oțel inoxidabil.

Reflectoare și prize

Reflectoarele trebuie realizate din material de calitate superioară. Acest lucru se aplică și corpurilor de iluminat cu lămpi ST din tunel:

Reflectorul trebuie realizat ca un ansamblu complet și să servească drept consolă-suport pentru lampă.

Cadrele de susținere trebuie să fie dispuse în apropierea consolei suportului pentru lampă. Suporturile pentru lămpi trebuie realizate din porțelan.

Următoarele prevederi se aplică și în cazul lămpilor cu LED din tuneluri:

Pentru corpurile de iluminat cu LED trebuie utilizate lentile din sticlă sau plastic de calitate superioară, ca alternativă la controlul luminii prin intermediul reflectoarelor. La limita de contact cu atmosfera din tunel sunt admise doar lentilele din sticlă sau plastic cu un capac suplimentar din sticlă.

Se permite o combinație de reflectoare cu lentile din sticlă sau plastic.

Module și cablare

Modulele trebuie să includă toate componentele electrice necesare pentru funcționarea corpului de iluminat. Setul de instalare a dispozitivului trebuie să fie pliabil, ușor de demontat și securizat contra căderii accidentale după eliberarea elementelor de fixare cu eliberare rapidă.

În funcție de sursa de lumină utilizată, modulele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a)

Balast cu pierderi reduse (VVG) sau balast electronic (EVG)

b)

Lampa indicatoare trebuie să fie vizibilă din exterior, ceea ce va permite o localizare cu precizie a unei posibile defecțiuni, fără deschiderea lămpii.

Cablarea în serie trebuie realizată cu izolație termorezistentă (de ex., silicon).

Îmbinările interne ale cablurilor între bornele de legătură, componenta electrică și lampă trebuie să fie conectabile la fișe clar identificabile.

Modulele trebuie să fie marcate corespunzător. În plus, următoarele prevederi se aplică și corpurilor de iluminat cu lămpi ST din tunel:

Pentru secțiuni de cablu de minim 6 m mp și pentru cabluri de control de minim 2,5 m mp trebuie prevăzute borne fără șurub pentru fixarea cablurilor electrice.

În funcție de corpul de iluminat utilizat, se aplică următoarele prevederi:

a)

Electrozi de aprindere complet electronici, fără întreținere

b)

Cu sau fără dispozitive de compensare

c)

Cu sau fără dispozitive de comutare în cazul modelelor cu uzură redusă, cu protecție încorporată a contactelor, în cazul versiunilor încapsulate, încapsulate cu borne, cu una sau două trepte de comutare. Dacă nu există tensiune auxiliară, trebuie pornită treapta de 100%.

Următoarele prevederi se aplică și în cazul corpurilor de iluminat cu LED din tuneluri:

a)

Elementele de alimentare cu curent și electronice necesare pentru alimentarea cu curent și control trebuie instalate în următorul NE, COT, și/sau în corpul de iluminat. Dispozitivele trebuie instalate într-un design modular și de extensie (plug-in).

b)

Toate componentele utilizate trebuie realizate cu un design cu pierderi reduse și uzură minimă, respectând cele mai înalte cerințe din punctul de vedere al duratei de viață.

c)

Pentru corpuri de iluminat fără carcasă, trebuie prevăzute borne fără șurub pentru secțiuni de cablu de minim 6 mmp și pentru cabluri de control de minim 2,5 m mp, pentru fixarea cablurilor electrice.

Cerințe generale

Datele generale ale unui corp de iluminat din tunel trebuie măsurate în conformitate cu SR EN 130321 de către un centru de testare acreditat independent.

De asemenea, trebuie documentate următoarele valori în rapoartele de măsurători:

a)

Randamentul sistemului de iluminat

b)

Clasa de protecție

Eficacitatea sistemului de iluminat

Eficacitatea sistemului de iluminat trebuie să fie superioară valorilor din Tabelul nr. 11 atunci când operează la capacitate completă. Măsurătorile trebuie efectuate în conformitate cu SR EN 13032.

Tabelul nr. 11. Eficacitatea sistemului de iluminat

Tip de lampă

Puterea nominală a lămpii [W]

Eficacitatea sistemului de iluminat [lm/W]

ST

150

76

250

85

400

93

LED

—

110

Dacă lămpile se folosesc la mai multe niveluri de putere din rațiuni de exploatare, valorile din Tabelul nr. 11 pot fi reduse cu maxim 2%.

Cerințe de calitate pentru sistemele de iluminat cu LED

Trebuie îndeplinite următoarele criterii ca cerințe de calitate pentru sistemele de iluminat cu LED:

a)

Raport flux luminos

b)

Modificarea temperaturii culorii

Toate specificațiile se referă la sistemul complet de sistem de iluminare cu LED de la bornele unității de alimentare cu curent. Sistemul de iluminat cu LED trebuie proiectat pentru o durată de viață de minim 80.000 de ore de funcționare. La finalul acestei durate de viață nominale, trebuie asigurate următoarele valori în conformitate cu SR EN 62717, prin care, prin derogare de la acest standard, sunt luate în considerare și unitățile necesare de alimentare cu curent și componentele electronice:

a)

Raport flux luminos:

Scăderea treptată a randamentului luminos L_80B_5

Scăderea bruscă a randamentului luminos L_0C_10

b)

Modificarea culorii luminii:

Maxim +300 K

La cerere, trebuie verificate următoarele valori pentru întregul sistem după 6.000 de ore de funcționare în conformitate cu SR EN 62717:

a)

Raport flux luminos:

Scăderea treptată a randamentului luminos L_90B_1

Scăderea bruscă a randamentului luminos L_0C_5

Referitor la punctele individuale de iluminare cu LED, trebuie aleasă gruparea corespunzătoare (formarea clasei de culori pentru semiconductori) astfel încât lățimea totală de bandă să nu depășească 300 K.

Verificarea clasei de protecție

Testul pentru clasa de protecție trebuie efectuat în conformitate cu SR EN 60529. Pe lângă specificațiile privind testarea din SR EN 60529 se aplică și următoarele prevederi:

Chiar înaintea testării, corpul de iluminat trebuie să fie montat în poziția vizată și să funcționeze timp de șase ore la capacitatea maximă a fluxului luminos vizat. Testul ca atare trebuie efectuat cu corpul de iluminat oprit.

Sub-structurile sistemului de iluminat din tuneluri

Sub-structurile și elementele de fixare trebuie realizate din materiale conforme cu AND 623 art. 162 si art. 165.

Sub-structura trebuie să permită reglarea corpurilor de iluminat în toate direcțiile orizontale. Rezistența sub-structurii nu trebuie redusă ca urmare a demontării corpurilor de iluminat. Rezistența trebuie verificată prin calcule statice.

În etapa de proiectare, trebuie să se țină cont de următoarele cerințe:

a)

Greutatea corpurilor de iluminat

b)

Împământare cabluri

c)

Sarcini aerodinamice

d)

Solicitare mecanică din partea echipamentului de curățare

e)

Expunerea la echipamentul de curățare a tunelului cu apă cu presiune și/sau perii

f)

Interval de temperatură:

i.

în stare de funcționare între 30°C și 40°C

ii.

în caz de incendiu de 250°C timp de minim 2 h

Aceleași cerințe se aplică prin analogie și canalelor de cabluri și altor materiale de instalare din camera de comandă.

Trebuie asigurate sub-structuri continue până la distanțe de 10 m între corpurile de iluminat. Pentru distanțe între corpurile de iluminat ≥ 10 m, luminile trebuie fixate individual.

Cerințe generale

Din rațiuni economice, trebuie folosite lămpi cu vapori de sodiu la presiune înaltă (lămpi ST) sau lămpi cu LED în secțiunii de intrare, ca surse de lumină. Pentru secțiunii interior, sunt recomandate lămpile cu LED pentru o redare mai bună a culorilor.

Trebuie optimizată performanța surselor de lumină și trebuie luate în considerare cerințele operatorului.

Corpurile de iluminat sau modulele cu LED trebuie marcate cu data de instalare corespunzătoare.

Temperatura culorilor în cazul iluminatului cu LED

Ținând cont de eficiența economică, temperatura culorilor trebuie să fie ≤ 4.000 K pentru iluminatul cu LED (excl. iluminatul NS).

Temperatura culorilor luminii emise de lămpi nu trebuie să depășească o lățime de bandă de 500 K.

În vederea înregistrări luminanței, trebuie folosite instrumente de măsurare a luminanței cu design uniform, cu componente optice adaptate și un interval de măsurare adecvat pentru L_20, secțiunii de intrare și interior. Pe lângă luminanță, trebuie măsurată și iluminarea în câmp deschis, folosind un luxmetru.

Toate componentele metalice ale camerei trebuie să fie rezistente la coroziune, cu carcasă termorezistentă. Clasa minimă de protecție este IP65.

Trebuie evitate givrajul și aburirea stratului frontal prin măsuri adecvate (de ex., încălzire continuă controlată electronic, cu termostat de siguranță). Randamentul trebuie să fie proiectat pentru 4 - 20 mA la o sarcină de 500 Ω.

Trebuie luată în considerare diferența de luminanță dată de diferitele unghiuri de vizualizare ale observatorului sau de instrumentele de măsurare prin includerea unui coeficient de corecție în sistemul de control și reglare.

Dispozitiv de măsurare a luminanței L_A

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_A se folosește pentru măsurarea luminanței în secțiunii de acces și trebuie să includă intervale de măsurare de până la 6.000 cd/mp.

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_A trebuie să măsoare luminanța integrală a mediului din tunel într-un unghi de vizualizare de 20°.

Dacă se utilizează un sistem optic, trebuie folosită o lentilă de mărire cu deschidere ajustabilă.

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_A trebuie montat la distanța de oprire, în mod normal, la marginea carosabilului, la o înălțime de cca. 3,5 m.

Dispozitiv de măsurare a luminanței L_E

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_E se folosește pentru măsurarea luminanței primei părți a zonei de prag L_fe cu un interval de măsurare de până la 500 cd/mp.

Reticulele trebuie să fie aliniate cu prima parte a zonei de delimitare, în direcția de deplasare, către centrul benzii din dreapta. Contorul de luminanță trebuie montat la o înălțime de cca. 3,5 m.

Dispozitiv de măsurare a luminanței L_I

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_I se folosește pentru măsurarea luminanței L_fi în secțiunii interior și poate avea un interval de măsurare care este de aproximativ două ori valoarea L_fi.

Dispozitivul de măsurare a luminanței L_I este montat la capătul NS la o distanță de maxim

2,0 km sau în centrul tunelului. Reticulele trebuie aliniate cu centrul dintre două corpuri de iluminat din tunel din secțiunii interior și cu centrul carosabilului.

Contor de măsurare a iluminării E_A

Contorul de măsurare a iluminării E_A se folosește pentru măsurarea luminozității în câmp deschis, în special pentru înregistrarea controlului luminanței din secțiunii interior pe timp de zi (conform Tabelului nr. 10). Ca regulă, intervalul de măsurare trebuie să fie de până la 200 lx.

Contorul de luminanță trebuie montat pe consolele contoarelor de luminanță L_A.

Calcularea nivelului de vizibilitate

Nivelul de vizibilitate (DSV - Direct Vision Standard) trebuie stabilit separat pentru fiecare direcție de deplasare; în funcție de obiect, trebuie luate în considerare cerințele de iluminat diferite pentru fiecare portal al tunelului.

DSV [-] se stabilește astfel:

DSV = 100 ● A_AFP/A_EFP ● f_Q ● f_HS ● f_VS

cu:

A_AFP Suprafața portalului de ieșire (ca secțiune transversală dreptunghiulară), văzută din punctul de referință R [mp].

A_EFP Suprafața portalului de intrare (ca secțiune transversală dreptunghiulară), văzută din punctul de referință R [mp].

f_Q Factorul secțiunii transversale a tunelului [-]

f_HS Factorul pentru obstrucționarea vizuală orizontală [-]

f_VS Factorul pentru obstrucționarea vizuală verticală [-]

Figura 10 ilustrează condițiile optice ale unui tunel scurt cu secțiune transversală dreptunghiulară.

Figura 10. Vizualizarea condițiilor optice

Trebuie luate în calcul alte secțiuni transversale (cu excepția celor dreptunghiulare) și linii care nu sunt drepte la efectuarea calculelor, după cum urmează:

a)

Secțiunile transversale ale tunelurilor (conform

Art. 102 )

b)

Obstrucționarea vizuală orizontală din cauza curbelor din relațiile vizuale (conform

Art. 103 )

c)

Obstrucționarea vizuală verticală din cauza modificărilor de înălțime din relațiile vizuale (conform

Art. 104 )

Stabilirea factorului de secțiune transversală a tunelului f_Q

Factorul de secțiune transversală se calculează pe baza secțiunii transversale specifice obiectului (de ex., secțiunea transversală a tunelului) și secțiunea transversală dreptunghiulară pentru două (conform Figura nr. 11) sau mai multe benzi.

Nu se iau în considerare suprafețele pentru autovehicule la stabilirea factorului.

f_Q = A_Obiect/A_Dreptunghiular

Stabilirea suprafețelor A_AFP și A_EFP

La calcul, trebuie luate în considerare secțiunile transversale dreptunghiulare (conform Figura nr. 13); suprafața secțiunii transversale A_EFP se stabilește astfel:

A_EFP = A_Dreptunghiular (portal de intrare) - Suprafața totală a vehiculului (conform Tabelul nr. 12)

Suprafața dreptunghiulară a portalului de ieșire trebuie proiectată pe portalul de intrare; trebuie luate în considerare suprafețele pentru vehicule în raportul A_dreptunghiular / A_EFP la stabilirea A_AFP.

Tabelul nr. 12. Reprezentarea autovehiculelor

Mod de transport

Număr de benzi

Ocuparea benzii cu vehicule

Suprafețele vehiculelor [mp]

5.

bandă

4.

bandă

3.

bandă

2.

bandă

1.

bandă

Detaliu

Total

TAS

1+1

—

—

—

VGM [camioane]

VGM

10,4 + 10,4

20,8

SU

2

—

—

—

Autoturisme

VGM

10,4 + 3

13,4

3

—

—

Autoturisme

Autoturisme

VGM

(2 • 3) + 10,4

16,4

4

—

Autoturisme

VGM

VGM

VGM

(2 • 10,4) + (2 • 3)

26,8

5

Autoturisme

Autoturisme

VGM

VGM

VGM

(3 • 10,4) + (2 • 3)

37,2

Figura nr. 11. Reprezentarea autovehiculului

Obstrucție vizuală orizontală

Obstrucția vizuală orizontală trebuie stabilită în baza următoarei formule, ținând cont de Figura nr. 12:

f_HS = b_S / b_T

cu:

b_s câmpul vizual

b_T Lățimea tunelului

Figura nr. 12. Reprezentarea obstrucției vizuale orizontale

R = punct de referință conform CIE 88:2004

Trebuie stabilită obstrucția vizibilității orizontale pentru fiecare bandă. Cel mai mic rezultat va fi luat în considerare la pașii următori.

Tipuri și configurație

Tunelurile scurte trebuie echipate cu sisteme de iluminat diferite (conform

Art. 111 ) în funcție de DSV (conform

Capitolul 6, Secțiunea a 1-a ), de lungime (conform

Art. 107 ) și de iluminatul stradal de dinainte și după tunel.

Trebuie să se obțină o diagramă schematică a luminanței pe parcursul zilei conform Figurii nr. 14, conform cerințelor (conform Tabelului nr. 13), dacă sunt prezente toate sistemele de iluminat.

Figura 14. Procesul schematic al luminanței în timpul zilei

Zo

Zona 1: Fără iluminat, lungime = 10 m

Zona 2: Iluminat cu luminatoare (BLUM), lungime conform Tabelului nr. 14

Zona 3: iluminat diurn natural suplimentar (BDNS), lungime conform Tabelului nr. 14

Zona 4: Iluminatul secțiunii interioare(BSI) pe timp de zi (lungimea se calculează pe baza lungimii totale a tunelului minus zonele 1, 2, 3 și 5 conform Tabelul nr. 13) și pe timp de noapte (lungimea totală a tunelului)

Zona 5: iluminatul secțiunii de ieșire (BSIE), lungime = 30 m

Iluminatul pe timp de noapte trebuie asigurat prin sistemul de iluminat pentru secțiunii interior al tunelului, analog unui tunel mai lung de 500 m.

Sisteme de iluminat care trebuie asigurate

Cerințele și tipul de iluminat pentru tunelurile scurte trebuie stabilite în funcție de DSV (conform

Capitolul 6, Secțiunea a 1-a ) și de lungimea tunelului conform Tabelul nr. 13.

Tabelul nr. 13. Tuneluri scurte, sisteme de iluminat în funcție de lungime

Lungimea tunelului scurt [m])

DSV [Direct Vision Standard ]

0 - 6

>6 - 10

>10

< 125

B_lum + B_dns

X

X

125 - 200

B_lum + B_dns

B_dns

X

> 200 - 350

B_lum + B_dns

B_lum + B_dns

—

> 350 - 500

conform Art. 55

—

—

Legendă: X nu necesită iluminat(BLUM, BDNS) - nu este cazul

În mod similar cu sistemele de iluminat pentru tuneluri > 500 m, pentru zona 2 trebuie folosite corpuri de iluminat cu componente optice în contrafascicul, iar pentru secțiunea interioară trebuie folosite corpuri de iluminat cu o distribuție simetrică a luminii.

Iluminat în raze

Dacă, în conformitate cu prevederile de la

Art. 107 , trebuie să se asigure iluminat în raze BLUM, lungimea razei și valoarea coeficientului de reducere f_RE în funcție de viteza maximă admisă trebuie luate din Tabelul nr. 14.

Luminanța carosabilului LLS pentru raza de lumină se calculează pe baza formulei:

L_LUM = f_RE ● L_th cu:

L_LUM [cd/mp]

f_RE [-]

L_th [cd/ mp]

Iluminatul secțiunii interioare

Cerințele privind iluminatul secțiunii interioare BSI și nivelul de luminanță depind de lungimea tunelului și de iluminatul stradal existent conform Tabelul nr. 15.

Luminanța carosabilului din secțiunii interior LSIN pentru un tunel scurt se stabilește pe baza valorilor de iluminat rutier cu o valoare minimă de 2 cd/mp; nu este necesar iluminatul pereților tunelului în zona de deplasare conform

Art. 61 .

Tabelul nr. 15. Luminanța carosabilului secțiunii interioare

Iluminatul stradal de dinainte și după un tunel scurt

Cerințele de iluminat conform Art.105

Luminanța carosabilului [cd/mp] pe lungimea tunelului [m]

< 125

125 - 200

> 200 - 500

disponibil

DSV >10

L_sin

L_sin

—

DSV <10

L_in

L_in

L_in

indisponibil

DSV >10

X

X

—

DSV <10

L_in

L_in

L_in

Legendă: X Iluminatul nu este necesar în secțiunii interior

L_IN Luminanța carosabilului în secțiunii interior (conform

Art. 57 )

L_SIN Luminanța carosabilului secțiunii interioare într-un tunel scurt - nu este cazul

Structuri cu incidență a luminii naturale

În cazul unui tunel cu incidență a luminii naturale, trebuie stabilite, analizate și evaluate cerințele speciale de iluminat în funcție de topologia tunelului, urmând a se aplica măsurile necesare pentru secțiunea de intrare sau secțiunea interioară.

Dimensiunile lățimilor coloanelor și distanțele dintre coloane trebuie optimizate raportat la efectele iluminatului tehnic, încă din etapa de planificare tehnică structurală.

Instrumente de măsurare pentru măsurarea luminanței

Pentru măsurarea luminanței la punctele individuale de măsurare de pe suprafața rutieră trebuie să fie disponibil un unghi de măsurare cu o deschidere suficient de mică. Trebuie utilizat un unghi cu o deschidere maximă de măsurare de 2 minute de arc pe vertical și 20 de minute de arc pe orizontal.

Un unghi cu o deschidere de măsurare 1º este suficient pentru măsurarea luminanței peretelui. Trebuie utilizat un instrument de măsurare a luminanței clasa B, conform ISO/CIE 19476.

Localizarea instrumentului de măsurare:

a)

Distanța până la câmpul de măsurare conform prevederilor de mai sus

b)

Pentru două benzi, observatorul (B) se află în centrul benzii din dreapta

c)

Pentru trei benzi, observatorul se află în centrul benzii din mijloc

d)

Înălțimea dispozitivelor de măsurare este de 1,50 m

Sunt permise și alte metode de măsurare adecvate (de ex., stabilirea luminanței prin evaluarea imaginilor digitale).

Parametrii sistemului de măsurare (cu precădere incertitudinea de calibrare, asocierea V(I) și liniaritatea) trebuie să fie comparabile cu cele ale instrumentelor de măsurare punctuală și trebuie să fiei adecvați pentru măsurarea surselor de lumină utilizate în tunel (LED, surse de lumină modulată etc.).