Decizia nr. 130/2026

:

Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.

În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.

În cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.

În situația în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și aceeași persoană, sesizările se conexează.

Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancțiunea decăderii.

–

^1 :

Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la

art. 45 alin. (4) , persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.

Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:

a)

respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate;

b)

admiterea plângerii și completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.

Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:

a)

respingerea contestației;

b)

admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.

Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.

12.

Legea nr. 317/2004

a fost abrogată de

Legea nr. 305/2022

privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 1 alin. (3)

-

(5)

privind statul de drept, principiul separației puterilor în stat și principiul legalității, în

art. 15

- Universalitatea și în

art. 133

și

134

referitoare la rolul Consiliului Superior al Magistraturii.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, prin prisma unor critici similare, asupra dispozițiilor legale criticate în cauza de față. Astfel, prin

Decizia nr. 617 din 7 noiembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 28 mai 2025, paragrafele 13-15, Curtea a observat că este inexactă susținerea potrivit căreia Inspecția Judiciară ar fi înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu încălcarea competenței de legiferare ce revine, potrivit

Constituției , exclusiv Parlamentului. În realitate, Inspecția Judiciară a fost reglementată încă din anul 2004 prin lege organică, și anume chiar prin

Legea nr. 317/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, care la

art. 60

prevedea că "În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcționează inspecția judiciară. Inspectorii generali din cadrul inspecției judiciare sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la

art. 59 alin. (2)" , adică sunt magistrați cu cel puțin 10 ani vechime efectivă în magistratură și îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de lege pentru promovarea în funcții de conducere.

15.

În urma republicării

Legii nr. 317/2004

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, instituția Inspecției Judiciare s-a regăsit consacrată în

art. 61 , care la

alin. (1)

stabilea că "Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează Inspecția judiciară, condusă de un inspector șef". Potrivit

alin. (2)

al aceluiași articol, "În cadrul Inspecției judiciare funcționează un serviciu de inspecție judiciară pentru judecători și un serviciu de inspecție judiciară pentru procurori", iar, conform

alin. (3) , "Inspectorii din cadrul Inspecției judiciare sunt numiți de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la

art. 60 alin. (2)

și au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare

16.

Republicarea

Legii nr. 317/2004

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care a inclus modificările și completările aduse

Legii nr. 317/2004

prin

Legea nr. 24/2012

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor și a

Legii nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012, cuprinde, de asemenea, norme dedicate existenței, organizării și funcționării Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care "acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia" [ art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 ].

17.

Curtea a reținut, totodată (paragraful 16 din

Decizia nr. 617 din 7 noiembrie 2024 , precitată), că tot prin lege sunt detaliate și atribuțiile inspectorilor judiciari [ art. 74 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 ]. De asemenea,

art. 47 din Legea nr. 317/2004

consacră și posibilitatea de contestare în justiție, de către persoana care a făcut sesizarea, a actelor prin care inspectorul judiciar și inspectorul-șef dispun în materia răspunderii disciplinare a magistraților, fiind dezvoltată la nivelul legii întreaga procedură în concordanță cu care acționează Inspecția Judiciară.

18.

Așadar, cele mai importante aspecte legate de instituția Inspecției Judiciare sunt reglementate prin norme cuprinse în

Legea nr. 317/2004 , astfel că nu pot fi reținute criticile formulate de autorul excepției în sensul că înființarea Inspecției Judiciare s-a realizat cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat, pe considerentul că existența acesteia nu ar fi consacrată prin lege, ci prin regulament al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20.

În ceea ce privește criticile privind pretinsa neclaritate și imprecizie a prevederilor

art. 44 alin. (3)

și

(6) , ale

art. 45

și ale

art. 45^1 din Legea nr. 317/2004 , Curtea observă că autorul excepției se rezumă la a afirma lipsa de calitate a legii, fără să expliciteze care ar fi deficiențele care îl determină să susțină acest punct de vedere.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1

-

3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghiță Bădiță în Dosarul nr. 7.117/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 44 alin. (3)

și

(6) , ale

art. 45

și ale

art. 45^1 din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 februarie 2026.