Decizia nr. 645/2025
referitoare la excepția neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. e) și alin. (1^1)-(1^3) , ( 3) și ( 4) , ale art. 5 alin. (3) și (3^1) , ale art. 7 alin. (4) și (5^1) și ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin Boncu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
articolului unic din Legea nr. 52/2020
pentru modificarea și completarea
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. - Sucursala Ploiești în Dosarul nr. 2.330/259/2020 al Judecătoriei Mizil și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 860D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.330/259/2020, Judecătoria Mizil a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
articolului unic pct. 1 - 8 din Legea nr. 52/2020
pentru modificarea și completarea
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Banca Românească - S.A. - Sucursala Ploiești (actuala Exim Banca Românească) într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni prin care se solicită reechilibrarea unui contract de credit ipotecar în temeiul
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare și actele dosarului, autoarea nu a precizat niciun motiv pentru care consideră că actul normativ criticat încalcă dispozițiile constituționale.
6.
Judecătoria Mizil opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că statul are dreptul să întocmească legislația ce reglementează transferul dreptului de proprietate conform propriei politici legislative și că transferul dreptului de proprietate se realizează în acest domeniu la momentul pronunțării hotărârii judecătorești. Se mai arată că legislația trebuie aplicată conform principiului tempus regit actum.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
articolului unic pct. 1-8 din Legea nr. 52/2020
pentru modificarea și completarea
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020. Având în vedere
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile
art. 4 alin. (1) lit. e)
și
alin. (1^1)-(1^3) , (3) și (4), ale
art. 5 alin. (3)
și
(3^1) , ale
art. 7 alin. (4)
și
(5^1)
și ale
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.
11.
Textele legale criticate în mod punctual reglementează aspecte ale procedurii dării în plată, spre exemplu, cazurile de impreviziune și procedura aplicabilă în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte autorități.
12.
Autoarea excepției nu a indicat nicio prevedere constituțională încălcată prin dispozițiile legale mai sus indicate.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată în prezenta cauză, Curtea observă că, în formularea motivelor sale, autoarea susține că dispozițiile
sunt neconstituționale, fără a indica însă dispozițiile din
Legea fundamentală
pretins încălcate. Cu alte cuvinte, din formularea prezentei excepții nu se poate identifica textul de referință pretins încălcat, motiv pentru care Curtea constată că excepția de neconstituționalitate invocată nu întrunește condiția de admisibilitate referitoare la motivare, așa încât nu poate exercita controlul de constituționalitate. Potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Potrivit jurisprudenței constante a instanței de control constituțional, acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
art. 146 din Constituție
(a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
14.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (1) lit. e)
și
alin. (1^1) -( 1^3) ,
(3)
și
(4) , ale
art. 5 alin. (3)
și
(3^1) , ale
art. 7 alin. (4)
și
(5^1)
și ale
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016
privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. - Sucursala Ploiești (actuala Exim Banca Românească) în Dosarul nr. 2.330/259/2020 al Judecătoriei Mizil.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Mizil și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 noiembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin Boncu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.