HG nr. 1239/2000

Serviciul de reintegrare socială și supraveghere este competent sa exercite atribuțiile prevăzute de lege cu privire la persoanele față de care s-au dispus măsurile prevăzute la art. 86^3 alin. 1 din Codul penal sau una ori mai multe dintre obligațiile prevăzute la art. 86^3 alin. 3 sau la art. 103 alin. 3 din Codul penal, precum și cu privire la inculpatii pentru care instanța a solicitat referate de evaluare, care locuiesc în circumscripția tribunalului pe lângă care funcționează serviciul de reintegrare socială și supraveghere.

În cazul persoanelor condamnate la o pedeapsă cu privare de libertate, care sunt incluse în programe de resocializare, competent este serviciul de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție se afla unitatea penitenciara la care acestea își executa pedeapsa.

În desfășurarea activității de reintegrare socială și supraveghere serviciul de reintegrare socială și supraveghere își verifica din oficiu competența.

În cazul în care serviciul de reintegrare socială și supraveghere constata că nu este competent din punct de vedere teritorial să își exercite atribuțiile, înștiințează de îndată instanța de judecată care l-a sesizat.

Referatul de evaluare, întocmit de serviciul de reintegrare socială și supraveghere conform dispozițiilor

art. 11 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 , este un referat scris, cu caracter consultativ și de orientare, având rolul de a oferi instanței de judecată date privind persoana inculpatului sau, după caz, persoanele menționate la

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 , nivelul instrucției școlare, comportamentul, factorii care influențează sau care pot influența conduita generală, precum și perspectivele reintegrarii în societate.

Referatul de evaluare trebuie să fie obiectiv, concis, concret, clar și coerent.

Referatul de evaluare este întocmit de consilierul de reintegrare socială și supraveghere, în baza uneia sau mai multor intrevederi cu persoana pentru care instanța a solicitat referat de evaluare.

Ori de câte ori apreciază ca este necesar, serviciul de reintegrare socială și supraveghere va solicita autorităților competente desemnarea unor specialiști în vederea întocmirii referatului de evaluare. Acești specialiști pot fi psihologi, sociologi, cadre didactice, medici sau oricare alți specialiști a căror opinie este considerată necesară.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere va contacta, după caz, membrii familiei, școala sau unitatea la care persoana își desfășoară activitatea, precum și orice alte persoane care ar putea oferi informații utile pentru întocmirea referatului de evaluare.

În cazul în care persoana cu privire la care se întocmește referatul de evaluare nu colaborează la realizarea acestuia, consilierul de reintegrare socială și supraveghere va menționa în referat refuzul de cooperare.

Referatul de evaluare cuprinde următoarele părți:

a) introducere;

b) sursele de informații utilizate la întocmirea lui;

c) date privind persoana pentru care a fost solicitat;

d) factorii care influențează sau pot influența conduita generală a persoanei pentru care a fost solicitat;

e) perspectivele de reintegrare în societate.

Referatul de evaluare va purta pe prima pagina, în coltul din stanga sus, antetul serviciului de reintegrare socială și supraveghere, iar în coltul din dreapta sus, mențiunea "Strict confidențial după completare".

Fiecare pagina scrisă a referatului de evaluare va purta în coltul din dreapta jos ștampila și semnatura șefului serviciului de reintegrare socială și supraveghere.

Modelul referatului de evaluare, cu elementele pe care le cuprinde, este prezentat în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

După completarea datelor cuprinse în introducere celelalte părți ale referatului de evaluare vor fi prezentate pe scurt, într-o formă narativa, evitandu-se pe cat posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimari care ar face dificila înțelegerea conținutului referatului de evaluare.

În cazul în care în conținutul referatului de evaluare rămân pagini sau spații libere, acestea se vor bara după întocmirea referatului de evaluare.

Sursele de informații care au fost utilizate la întocmirea referatului de evaluare vor fi prezentate sintetic, avându-se în vedere atât persoanele cu care au avut loc intrevederi, cat și eventualele documente consultate.

Sursele de informații vor cuprinde următoarele precizări:

a) numărul de intrevederi avute și, după caz, refuzul de cooperare sau eventualele îndoieli privind acuratetea informațiilor, prezentate motivat;

b) sursele de informații la care nu a fost posibil accesul.

În cazul inculpaților datele privind persoana acestora se referă la:

a) trecutul infractional;

b) mediul familial și social;

c) nivelul instrucției școlare și al pregătirii profesionale;

d) comportamentul persoanei înainte și după comiterea faptei;

e) factorii care au favorizat comportamentul infractional;

f) dacă este cazul, modul în care au îndeplinit anterior obligațiile stabilite de instanța de judecată.

În cazul inculpaților minori datele privind persoana acestora vor privi și condițiile în care au crescut și au trăit, precum și modul în care părinții, cei care i-au adoptat sau tutorele își îndeplinește obligațiile ce îi revin.

Atunci când considera necesar consilierul de reintegrare socială și supraveghere va include în referatul de evaluare date privind starea fizica și mintală, precum și dezvoltarea intelectuală și morala a inculpatului, furnizate de specialiști desemnați în acest scop.

În cazul persoanelor prevăzute la

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000

datele privind persoana acestora se referă la mediul familial și social, evoluția persoanei din punct de vedere educațional și profesional, comportamentul pe perioada supravegherii, precum și modul în care au executat obligațiile stabilite de instanța de judecată.

În cazul minorilor aflați sub supraveghere datele privind persoana acestora vor privi și modul în care părinții, cei care i-au adoptat sau tutorele își îndeplinește obligațiile ce îi revin, precum și, după caz, modul de colaborare dintre serviciul de reintegrare socială și supraveghere și persoana sau instituția legal însărcinată cu supravegherea minorului sau cu instituția publică la care minorul executa obligația prevăzută la art. 103 alin. 3 lit. c) din Codul penal.

Dispozițiile art. 12 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Factorii care influențează sau care pot influența conduita generală a persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare se referă atât la factorii de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului infractional, cat și la factorii de natura sa accentueze dezvoltarea acestuia.

În cazul persoanelor supravegheate acest capitol va cuprinde și referiri privind riscul de săvârșire din nou a unor infracțiuni și riscul pentru siguranța publică, precum și riscul de sinucidere sau de autovatamare.

Perspectivele de reintegrare în societate vor fi estimate după analiza tuturor datelor cuprinse în referatul de evaluare și vor fi prezentate pe scurt, obiectiv și motivat.

În cazul inculpaților nu se vor face propuneri sau recomandări instanței de judecată privind soluția ce urmează să fie data în cauza.

În cazul persoanelor prevăzute la

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 , dacă se constată că sansele de reintegrare în societate sunt reduse, se va face doar mențiune în acest sens, fără a se formula propuneri sau recomandări instanței de judecată privind măsura ce trebuie luată.

Îndeplinirea obligațiilor impuse de instanța de judecată în sarcina persoanelor menționate la

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000

este supravegheată de serviciile de reintegrare socială și supraveghere.

Serviciile de reintegrare socială și supraveghere vor încheia protocoale cu organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în domeniu, în vederea colaborării în procesul de reintegrare a infractorilor și a supravegherii eficiente a acestora.

Convențiile civile cu colaboratorii prevăzuți la

art. 5 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000

se încheie cu aprobarea Direcției de reintegrare socială și supraveghere și cu avizul Direcției economice din cadrul Ministerului Justiției.

În cazul în care instanța a dispus supravegherea persoanelor prevăzute la art. 17, se întocmește pentru fiecare persoana un dosar de supraveghere a executării obligațiilor stabilite de instanța, denumit în continuare dosar de supraveghere.

Dosarul de supraveghere va conține:

a) hotărârea instanței de judecată, în copie, sau un extras de pe aceasta;

b) planul de supraveghere;

c) referatul de evaluare întocmit înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești, atunci când este cazul;

d) referatul de evaluare solicitat de instanța pe perioada supravegherii, atunci când este cazul.

Indiferent de numărul și de frecventa referatelor de evaluare întocmite la solicitarea instanței pe durata supravegherii, dosarul de supraveghere va conține și rapoarte privind desfășurarea supravegherii, cu referire la modul de îndeplinire a măsurilor și/sau a obligațiilor stabilite de instanța de judecată. Aceste rapoarte se vor întocmi periodic, cel puțin o dată la 6 luni, urmând ca la încheierea perioadei de supraveghere să se întocmească un raport final ce va cuprinde concluzii referitoare la modul de îndeplinire a obligațiilor stabilite de instanța de judecată.

În cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii judecătorești, serviciul de reintegrare socială și supraveghere stabilește locul, data și ora primei intrevederi cu minorul sau, după caz, cu persoana condamnata.

Prima intrevedere cu persoana supravegheată trebuie să aibă loc în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii judecătorești.

La prima intrevedere consilierul de reintegrare socială și supraveghere aduce la cunoștința persoanei supravegheate, în scris și verbal, explicandu-i în ce constau scopul, obiectivele și modul de desfășurare a supravegherii, măsurile sau obligațiile impuse de instanța de judecată persoanei respective pe perioada supravegherii, precum și consecințele îndeplinirii sau neîndeplinirii acestora.

De asemenea, persoanei supravegheate i se pune în vedere ca trebuie să respecte regulile de conduita care se referă, în principal, la a nu avea un comportament violent sau agresiv ori o atitudine nepotrivita sau un limbaj necorespunzător, care ar putea prejudicia personalul de reintegrare socială și supraveghere, precum și alte persoane aflate sub supraveghere.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz încunoștințează persoana supravegheată despre posibilitatea de a formula plângere la șeful serviciului în cazul în care considera ca tratamentul aplicat de serviciul de reintegrare socială și supraveghere pe perioada supravegherii este necorespunzător.

Aspectele aduse la cunoștința se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de consilierul de reintegrare socială și supraveghere și de persoana supravegheată.

La primirea hotărârii instanței de judecată șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere desemnează de îndată un consilier de reintegrare socială și supraveghere responsabil cu supravegherea executării obligațiilor și/sau a măsurilor stabilite prin hotărârea judecătorească.

În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la comunicarea hotărârii instanței de judecată consilierul de reintegrare socială și supraveghere desemnat va întocmi un plan de supraveghere al cărui conținut va fi în concordanta cu obligațiile și/sau cu măsurile impuse de instanța.

Planul de supraveghere va fi adus de îndată la cunoștința persoanei supravegheate, căreia i se va inmana o copie de pe acesta, făcându-se mențiune într-un proces-verbal care va fi semnat de consilierul de reintegrare socială și supraveghere și de persoana supravegheată.

Planul de supraveghere se întocmește în scris și va fi revizuit ori de câte ori este necesar. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Planul de supraveghere va conține în introducere:

a) numele, prenumele, data și locul nașterii persoanei condamnate sau ale minorului;

b) infracțiunea săvârșită și numărul hotărârii instanței de judecată;

c) sancțiunea aplicată și măsurile și/sau obligațiile impuse de instanța de judecată;

d) perioada de supraveghere, menționându-se data începerii și încetării acesteia;

e) numele și prenumele consilierului de reintegrare socială și supraveghere.

Fiecare plan de supraveghere va include un capitol distinct privind nevoile sau problemele identificate ale persoanei supravegheate și riscul săvârșirii din nou a unor infracțiuni sau al punerii în pericol a siguranței publice. La evaluarea riscului se tine seama și de riscul de sinucidere sau de autovatamare. Evaluarea riscului constituie o activitate permanenta, orice modificări intervenite fiind consemnate în dosarul de supraveghere de către consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz.

În cazul minorilor sancționați cu măsura educativă a libertății supravegheate, cărora li s-a impus obligația de a presta o activitate neremunerată într-o instituție de interes public, planul de supraveghere conține descrierea activității, locul de executare a acesteia și programul de lucru al minorului.

Planul de supraveghere trebuie să precizeze natura și frecventa intrevederilor dintre consilierul de reintegrare socială și supraveghere și persoana supravegheată, pe durata supravegherii.

În planul de supraveghere se vor menționa metodele utilizate de consilierul de reintegrare socială și supraveghere pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor stabilite de instanța de judecată în sarcina persoanei supravegheate. Aceste metode se pot referi la colaborarea cu familia, cu voluntarii comunitari și reprezentanții societății civile, precum și cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, în vederea inițierii și derulării unor programe de resocializare, vizite la domiciliu, legătură permanenta cu persoanele și instituțiile care ar putea furniza date utile în vederea identificarii, după caz, a locurilor de muncă disponibile, a cursurilor școlare, precum și a celor de calificare sau recalificare profesională.

Metodele de supraveghere se determina în funcție de gradul de risc identificat, precum și de numărul sau de natura măsurilor și/sau a obligațiilor stabilite de instanța de judecată, de nevoile sau de problemele identificate ale persoanei supravegheate și de durata supravegherii.

Planul de supraveghere va purta pe prima pagina, în coltul din stanga sus, antetul serviciului de reintegrare socială și supraveghere.

Fiecare pagina scrisă a planului de supraveghere va purta, în coltul din dreapta jos, ștampila serviciului de reintegrare socială și supraveghere și semnatura consilierului de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz.

Modelul planului de supraveghere este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, cuprinzând formularul tipizat al introducerii.

După completarea formularului tipizat al introducerii celelalte capitole ale planului de supraveghere vor fi prezentate pe scurt, într-o formă narativa, evitandu-se pe cat posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimari care ar face dificila înțelegerea conținutului acestuia.

În cazul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la

art. 11 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 , serviciul de reintegrare socială și supraveghere are obligația de a verifica dacă s-a întocmit sau nu s-a întocmit un referat de evaluare anterior pronunțării hotărârii judecătorești.

În cazul în care se constata existenta unui astfel de referat datele pe care le conține vor fi avute în vedere la întocmirea planului de supraveghere.

Atunci când se constată că referatul de evaluare a fost întocmit de un alt serviciu de reintegrare socială și supraveghere, serviciul căruia i s-a încredințat supravegherea va solicita de îndată transmiterea unei copii de pe referat.

§.2. Supravegherea executării măsurilor prevăzute la art. 86^3 alin. 1 din Codul penal

Convocarea persoanei condamnate la serviciul de reintegrare socială și supraveghere se face printr-o comunicare scrisă sau telefonica, cu cel puțin 3 zile înainte de data primei intrevederi, a locului, zilei și orei la care trebuie să se prezinte, precum și a numărului de telefon și/sau adresei serviciului.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere trebuie să stabilească în planul de supraveghere numărul, durata, frecventa și locul intrevederilor cu persoana supravegheată.

Cu ocazia fiecărei intrevederi consilierul de reintegrare socială și supraveghere stabilește în ce măsura obiectivele planului de supraveghere sunt aduse la îndeplinire și aduce la cunoștința persoanei condamnate data următoarei intrevederi.

Persoana condamnata este obligată sa anunțe în prealabil serviciul de reintegrare socială și supraveghere în legătură cu orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuinta, precum și despre orice deplasare care depășește 8 zile, comunicând noua adresa, numărul de telefon, precum și, după caz, data întoarcerii.

Persoana supravegheată anunta în scris serviciului de reintegrare socială și supraveghere schimbarea domiciliului, reședinței sau a locuinței, cu excepția cazurilor urgente, când anunțarea se va face mai întâi telefonic.

În cazul schimbării domiciliului, reședinței sau locuinței, comunicarea scrisă este însoțită de acte din care să rezulte aceasta situație.

În cazul în care persoana supravegheată își schimba domiciliul, reședința sau locuinta într-o localitate care nu se afla în competența serviciului de reintegrare socială și supraveghere dosarul va fi transmis în termen de 3 zile lucrătoare serviciului de reintegrare socială și supraveghere competent, anunțându-se de îndată instanța de executare.

În cazul oricărei deplasări care depășește 8 zile persoana supravegheată, cu ocazia comunicării, va pune la dispoziție consilierului de reintegrare socială și supraveghere adresa și/sau numărul de telefon la care poate fi gasita pe perioada deplasarii.

Persoana condamnata este obligată sa comunice și să justifice orice schimbare a locului de muncă serviciului de reintegrare socială și supraveghere.

Cu ocazia primei intrevederi cu persoana condamnata consilierul de reintegrare socială și supraveghere pune la dispoziție acesteia numărul de telefon și adresa serviciului de reintegrare socială și supraveghere la care trebuie să comunice de îndată orice schimbare a locului de muncă.

Comunicarea se face numai în scris, precizându-se motivele schimbării locului de muncă, noul loc de muncă al persoanei condamnate, natura muncii pe care o desfășoară și descrierea activității, anexându-se documente justificative în acest sens.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere este obligat sa verifice autenticitatea acestor informații prin contactarea unității angajatoare.

Persoana condamnata are obligația sa comunice serviciului de reintegrare socială și supraveghere orice informații prin care pot fi controlate mijloacele sale de existenta.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere îi va solicita persoanei condamnate, la prima intrevedere, informații referitoare la situația locativă, la situația sa financiară, locul de muncă și durata pentru care este angajata și, după caz, la persoanele aflate în îngrijirea sa ori la persoanele în îngrijirea cărora aceasta se afla.

Comunicarea informațiilor se face în scris, fiind însoțită de acte doveditoare.

În cazul în care condamnatul este obligat sa desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare, consilierul de reintegrare socială și supraveghere verifica nivelul instrucției școlare sau al pregătirii profesionale, în vederea înscrierii persoanei supravegheate la un curs corespunzător.

În acest scop consilierul de reintegrare socială și supraveghere identifica pe plan local unitățile de învățământ și instituțiile de calificare profesională care organizează astfel de cursuri.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz verifica periodic dacă persoana supravegheată urmează cursurile de învățământ sau de calificare.

În cazul în care persoana condamnata a fost obligată prin hotărâre judecătorească sa nu își schimbe domiciliul sau reședința ori sa nu depășească limita teritorială stabilită, decât în condițiile fixate de instanța, consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz îi va pune în vedere, la prima intrevedere, să depună acte din care să rezulte situația acesteia referitoare la domiciliu sau la reședința.

Pentru a verifica dacă persoana supravegheată respecta obligația stabilită de instanța consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz va colabora cu organele de poliție și cu primăria din localitatea de domiciliu sau de reședința a persoanei supravegheate, care vor sesiza orice schimbare intervenita în situația acesteia.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere efectuează controale inopinate la domiciliul sau la reședința persoanei supravegheate pentru a constata starea de fapt.

Dispozițiile art. 27 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care persoana condamnata este obligată sa nu frecventeze anumite locuri stabilite de instanța consilierul de reintegrare socială și supraveghere verifica periodic și ori de câte ori este sesizat de alte persoane dacă persoana supravegheată respecta interdicția.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz păstrează o legătură permanenta cu reprezentanți ai autorităților locale, ai organelor de poliție, precum și cu orice persoane fizice și juridice care ar putea oferi informații privind frecventarea de către persoana supravegheată a locului supus interdicției.

Atunci când consilierul de reintegrare socială și supraveghere constata prezenta persoanei supravegheate în locul sau în locurile a căror frecventare i-a fost interzisă, îi înmânează un avertisment scris, procedând la explicarea verbală a conținutului acestuia. În aceasta situație se va încheia un proces-verbal semnat de consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz și de persoana supravegheată.

Obligația este considerată neîndeplinită atunci când, după înmânarea a doua avertismente, consilierul de reintegrare socială și supraveghere constata ca persoana supravegheată este sau a fost prezenta în locul sau în locurile a căror frecventare i-a fost interzisă.

În cazul în care persoana condamnata are obligația de a nu intră în legătură cu anumite persoane stabilite de instanța de judecată consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz trebuie să ia măsurile necesare în vederea identificarii și contactarii persoanelor care ar putea furniza informații relevante în cazul respectiv, colaborand cu organele de poliție și cu alte instituții însărcinate cu asigurarea ordinii și liniștii publice.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz efectuează vizite inopinate la domiciliul și la locul de muncă ale persoanei supravegheate și colaborează cu familia acesteia în vederea respectării obligației stabilite.

În cazul în care persoana condamnata este obligată sa nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule consilierul de reintegrare socială și supraveghere verifica modul de respectare a acestei obligații.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz păstrează o legătură permanenta cu reprezentanți ai organelor de poliție, precum și cu orice persoane fizice și juridice care ar putea oferi informații privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către persoana supravegheată a acestei obligații.

În cazul în care persoana condamnata este obligată să se supună unor măsuri de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării, serviciul de reintegrare socială și supraveghere identifica pe plan local unitățile sanitare, precum și organizațiile, instituțiile sau specialiștii care desfășoară programe de recuperare a toxicomanilor sau alcoolicilor, în vederea includerii persoanei supravegheate în aceste programe.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere, cu ocazia intrevederilor cu persoana supravegheată, precum și prin legătură permanenta cu persoanele implicate în tratarea acesteia verifica dacă persoana respecta programul de tratament sau de îngrijire și în ce măsura acesta este eficient, solicitând periodic în scris opinia specialiștilor.

În cazul în care minorul este obligat sa nu frecventeze anumite locuri stabilite consilierul de reintegrare socială și supraveghere verifica periodic și ori de câte ori este sesizat de alte persoane dacă minorul respecta interdicția.

Consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz trebuie să păstreze o legătură permanenta cu familia acestuia sau, după caz, cu persoana ori cu instituția legal însărcinată cu supravegherea minorului, cu reprezentanți ai autorităților locale, ai organelor de poliție, precum și cu orice persoane fizice sau juridice care ar putea oferi informații privind frecventarea de către minor a locului supus interdicției.

Atunci când consilierul de reintegrare socială și supraveghere constata prezenta minorului în locul sau în locurile a căror frecventare i-a fost interzisă, îi înmânează un avertisment scris, procedând la explicarea verbală a conținutului acestuia. În aceasta situație se va încheia un proces-verbal semnat de consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz și de minor.

Atunci când, după înmânarea a doua avertismente, consilierul de reintegrare socială și supraveghere constata ca minorul a fost prezent în locul sau în locurile a căror frecventare i-a fost interzisă, înștiințează de îndată șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere. Acesta din urma înștiințează de îndată persoana sau persoanele cărora li s-a încredințat supravegherea minorului, precum și instanța de judecată.

În cazul în care minorul are obligația de a nu intră în legătură cu anumite persoane stabilite de instanța de judecată consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz trebuie să ia măsurile necesare în vederea identificarii și contactarii persoanelor care ar putea furniza informații relevante în cazul respectiv, colaborand cu familia acestuia sau, după caz, cu persoana ori cu instituția legal însărcinată cu supravegherea minorului, precum și cu organele de poliție și cu alte instituții însărcinate cu asigurarea ordinii și liniștii publice.

Totodată consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz efectuează vizite inopinate la domiciliu și, după caz, la locul de muncă sau la școala la care învață minorul și colaborează cu familia acestuia în vederea respectării obligației.

În cazul în care minorul nu îndeplinește obligația impusa consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz va înștiința de îndată șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere. Acesta din urma înștiințează de îndată persoana sau persoanele cărora li s-a încredințat supravegherea minorului, precum și instanța de judecată.

În cazul în care minorul este obligat sa presteze o activitate neremunerată într-o instituție de interes public stabilită de instanța, serviciul de reintegrare socială și supraveghere încheie în cel mai scurt timp un protocol de colaborare cu instituția de interes public și cu autoritatea publică interesată.

Serviciul de reintegrare socială și supraveghere va stabili prin protocol:

a) consilierul de reintegrare socială și supraveghere care va fi responsabil de caz;

b) intervalele de timp la care se exercită controlul, în vederea evaluării modului de îndeplinire a obligației stabilite de instanța;

c) modalitățile concrete de menținere a unei legături permanente cu persoana sau cu persoanele desemnate cu supravegherea activității minorului.

Serviciul de reintegrare socială și supraveghere transmite instituției de interes public formularul tipizat privind evidenta orelor de activitate neremunerată.

Formularul tipizat privind evidenta orelor de activitate neremunerată într-o instituție de interes public este prezentat în anexa nr. 3 la prezentul regulament.

În cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la punerea în executare a libertății supravegheate, serviciul de reintegrare socială și supraveghere va lua măsurile necesare pentru ca minorul sa înceapă executarea activității în baza protocolului prevăzut la art. 42.

În cazul neîndeplinirii de către minor a obligației stabilite de instanța, consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz va înștiința de îndată șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere. Acesta din urma înștiințează de îndată persoana sau persoanele cărora li s-a încredințat supravegherea minorului și instanța de judecată.

Pe durata executării obligației serviciul de reintegrare socială și supraveghere menține o legătură strânsă cu părinții minorului, cu tutorele, cu cel care l-a adoptat și, după caz, cu persoana sau cu instituția legal însărcinată cu supravegherea acestuia, pentru a analiza în ce măsura supravegherea minorului contribuie la procesul de resocializare a acestuia.

Asistența și consilierea persoanelor condamnate și a minorilor sancționați cu măsura educativă a libertății supravegheate au ca scop reintegrarea acestora în societate, întărirea gradului de siguranță socială și prevenirea săvârșirii din nou a unor infracțiuni.

Asistența și consilierea se vor realiza pe baza unui plan de asistența și consiliere adaptat nevoilor individuale ale persoanei supravegheate. Se vor estima perioada de timp și măsura în care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin intervenția serviciului de reintegrare socială și supraveghere ori în colaborare cu organizații neguvernamentale, instituții publice și/sau private ori cu persoane fizice sau juridice.

În derularea acestei activități serviciile de reintegrare socială și supraveghere urmăresc:

a) corectarea comportamentului infractional prin constientizarea de către minori sau de către persoanele condamnate a faptei săvârșite, a consecințelor acesteia și asumarea responsabilității pentru fapta comisă;

b) motivarea minorului sau a persoanei condamnate în vederea dezvoltării responsabilității și autodisciplinei;

c) elaborarea și derularea unor programe eficiente de asistența și consiliere a persoanelor condamnate sau a minorilor, în funcție de nevoile identificate ale acestora;

d) sprijinirea condamnatului sau a minorului în vederea satisfacerii nevoilor sociale referitoare la educație, pregătire profesională, loc de muncă, locuinta sau altele asemenea.

Ori de câte ori instanța de judecată dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de către serviciul de reintegrare socială și supraveghere, cu ocazia primei intrevederi cu persoana supravegheată i se va face cunoscută posibilitatea de a solicita asistența și consiliere pe perioada supravegherii, explicandu-i-se modalitățile practice în care poate fi sprijinita în vederea reintegrarii în societate.

Pentru a beneficia de serviciile de asistența și consiliere persoana supravegheată depune o cerere scrisă la serviciul de reintegrare socială și supraveghere.

Cererea persoanei supravegheate, prin care solicită asistența și consiliere, se depune la dosarul de reintegrare socială și supraveghere.

Pentru fiecare persoana supravegheată care a solicitat asistența și consiliere se întocmește un dosar de reintegrare socială și supraveghere.

Dosarul de reintegrare socială și supraveghere cuprinde:

a) cererea scrisă privind asistența și consilierea;

b) planul de reintegrare socială și supraveghere, care va cuprinde, pe lângă capitolele prevăzute la art. 22, un capitol distinct privind descrierea activității de asistența și consiliere;

c) referatul de evaluare întocmit înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești, atunci când este cazul;

d) referatul de evaluare solicitat de instanța pe perioada supravegherii, înainte de a se fi solicitat asistența și consiliere de către persoana supravegheată, atunci când este cazul;

e) referatele periodice de reintegrare socială și supraveghere, care conțin pe scurt informații cu privire la rezultatele înregistrate de către persoana asistată și consiliata și care se întocmesc cel puțin o dată la 6 luni sau ori de câte ori se înregistrează o evoluție pozitiva ori negativa în procesul de reintegrare a persoanei respective;

f) concluziile consilierului de reintegrare socială și supraveghere, care fac obiectul unui referat de reintegrare socială și supraveghere final, întocmit la expirarea perioadei de asistența și consiliere, precizându-se în ce măsura persoana respectiva are perspective sau s-a reintegrat în societate.

Dosarul de reintegrare socială și supraveghere se păstrează în arhiva serviciului de reintegrare socială și supraveghere, consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz fiind obligat sa păstreze confidențialitatea informațiilor cuprinse în dosar.

Șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere are obligația de a consulta fiecare dosar periodic sau ori de câte ori considera necesar, pentru a verifica dacă se respecta programul de resocializare a persoanei asistate și consiliate în ceea ce privește termenele, calitatea și ritmicitatea acestuia, precum și orice alte obligații care îi revin consilierului de reintegrare socială și supraveghere pe durata asistenței și consilierii.

În cazul în care consilierul de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz este în imposibilitate permanenta sau temporară de a-și îndeplini atribuțiile în ceea ce privește întocmirea dosarului, șeful serviciului de reintegrare socială și supraveghere desemnează un alt consilier pe perioada amintita, care să preia responsabilitățile cazului respectiv.

Persoana asistată și consiliata și apărătorul acesteia vor putea consulta dosarul de reintegrare socială și supraveghere numai în prezenta consilierului de reintegrare socială și supraveghere responsabil de caz sau a șefului serviciului de reintegrare socială și supraveghere și numai în incinta serviciului de reintegrare socială și supraveghere, după care se va întocmi un proces-verbal semnat de persoana care l-a studiat și de reprezentantul serviciului.

În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii scrise din partea persoanei supravegheate, prin care aceasta solicita asistența și consiliere, serviciul de reintegrare socială și supraveghere va lua măsurile necesare în vederea includerii acesteia într-un program specializat, stabilit în funcție de nevoile identificate ale persoanei respective.

Activitatea prevăzută la alin. (1) se poate desfășura pe baza unui protocol de colaborare cu instituții sau cu organizații care desfășoară activități de reintegrare socială.

Protocolul de colaborare va cuprinde:

a) părțile semnatare;

b) obiectul protocolului, care consta în colaborarea părților în inițierea și derularea planurilor de reintegrare socială și supraveghere, avându-se în vedere reintegrarea socială a persoanelor asistate și consiliate de serviciile de reintegrare socială și supraveghere;

c) tipul de servicii specializate de care pot beneficia persoanele asistate și consiliate;

d) durata protocolului;

e) obligațiile părților;

f) data încheierii protocolului;

g) semnatura părților.

Activitatea de asistența și consiliere se va desfășura și în unitățile penitenciare, includerea în astfel de programe a persoanelor condamnate fiind posibila numai cu acordul acestora.

Fiecare serviciu de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție se afla una sau mai multe unități penitenciare poate încheia un protocol de colaborare cu administrația sau cu administrațiile penitenciare, în vederea stabilirii de comun acord a categoriilor de persoane condamnate care pot fi incluse în programe de resocializare, precum și a conținutului și duratei acestor programe.

În activitatea de asistența și consiliere se acordă o atenție deosebită condamnaților minori și tineri, persoanelor condamnate care intampina dificultăți în menținerea legăturilor cu familia, precum și pregătirii pentru liberare a persoanelor condamnate.