Legea nr. 7/1977
Legea calității produselor și serviciilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 2
- Decretul nr. 5/1982 7 ianuarie 1982 privind organizarea Direcției de control industrial al asigurării calității produselor aer…
- Ordinul nr. 9/2002 17 ianuarie 2002 privind aprobarea Contractului-cadru pentru transportul țițeiului, gazolinei, condensatulu…
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/1972 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII
Are ca temei 2
- Legea nr. 32/1968 12 noiembrie 1968 (prevederi anume) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor
- Legea nr. 10/1972 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII
Înfăptuirea obiectivelor Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și inaintare a României spre comunism, în condițiile promovării ferme a progresului tehnic, corespunzător cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane, impune desfășurarea unei activități permanente și susținute pentru ridicarea calității produselor și serviciilor în toate sectoarele producției materiale.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, unitățile socialiste trebuie să asigure ridicarea necontenita a calității produselor și serviciilor, condiție esențială a creșterii eficientei economice, a valorificării superioare a muncii sociale, a intensificării participării României la circuitul schimburilor internaționale de valori materiale.
Muncitorii, maistrii, tehnicienii și inginerii, toți oamenii muncii - producători, proprietari asupra mijloacelor de producție, beneficiari ai producției sociale - sînt direct interesați în ridicarea continua a calității produselor și serviciilor, în vederea dezvoltării permanente a avutiei naționale și, pe aceasta baza, a satisfacerii în condiții superioare a cerințelor vieții materiale și spirituale a poporului nostru.
Calitatea produselor și serviciilor reprezintă una din cele mai importante forme de materializare a capacității de creație, a disciplinei și a aptitudinii socialiste față de muncă, prin care lucrătorii din economie participa la perfecționarea dotării tehnice a activității economice, creșterea productivitatii muncii, valorificarea eficienta a resurselor tarii, satisfacerea cerințelor populației, mărirea competitivitatii produselor românești pe piața externa.
Statutul stimuleaza opinia de masa a tuturor oamenilor muncii pentru perfecționarea continua a producției materiale a societății, în vederea realizării de produse și prestări de servicii de un înalt nivel calitativ, cu eficienta economică corespunzătoare.
În scopul creșterii contribuției și intaririi raspunderilor ce revin ministerelor și celorlalte organe centrale și locale, unităților economice și personalului acestora în domeniul calității produselor și serviciilor,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
În Republica Socialistă România perfecționarea calității produselor și a serviciilor constituie o obligație permanenta a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, a unităților economice, ministerelor și celorlalte organe de stat și obștești.
Statul asigură, prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, condițiile necesare pentru îmbunătățirea performantelor și competitivitatii produselor și a calității serviciilor în concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice contemporane, cu cerințele creșterii eficientei muncii sociale, valorificării superioare a materiilor prime, materialelor, inclusiv a deșeurilor, combustibililor și energiei.
Articolul 2
Nivelul calitativ al produselor și regulile de baza pentru verificarea acestuia se stabilesc, în mod unitar, prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevăzute de lege sau contracte și sînt obligatorii pentru toate unitățile economice, producătoare și executante de lucrări sau beneficiare de produse și servicii, pentru unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică, de proiectare, organe tehnice de control, ministere, celelalte organe centrale și locale.
Articolul 3
Calitatea produselor se realizează prin respectarea cerințelor tehnice, economice, constructiv-functionale, estetice și de fiabilitate, în continua perfecționare, care conferă acestora un grad înalt de utilitate economică și socială.
Realizarea și livrarea de produse sau prestarea de servicii trebuie să corespundă parametrilor de calitate prevăzuți în standarde, norme tehnice, caiete de sarcini și contracte. Colectivele de oameni ai muncii, conducerile unităților economice și organele de control, au obligația sa ia toate măsurile ce se impun pentru nici o abatere de la normele de calitate. Orice încălcare a parametrilor de calitate se sancționează potrivit legii.
Articolul 4
Ministerele, organele centrale și locale, centralele industriale și întreprinderile au obligația să asigure fabricarea și livrarea de produse cu parametri calitativi ridicati, la nivelul celor mai bune performanțe realizate în țara și pe plan mondial, în condițiile reducerii continue a consumurilor de materii prime, materiale, combustibil și energie, înlocuirii materiilor prime și materialelor deficitare, creșterii permanente a productivitatii muncii.
De asemenea, sînt obligate să asigure prestarea de servicii care să satisfacă, la un nivel superior calitativ și de eficienta, cerințele populației și nevoile economiei naționale, introducerea metodelor moderne în executarea lucrărilor, diversificarea serviciilor, creșterea promptitudinii și a solicitudinii față de beneficiari.
Articolul 5
Pe lîngă organele colective de conducere din întreprinderi, centrale, ministere, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare funcționează consilii tehnico-economice.
Consiliile tehnico-economice sînt obligate sa analizeze multilateral și complex documentațiile de execuție a produselor și de efectuare a lucrărilor, standardele, normele tehnice și caietele de sarcini și sa propună soluții tehnico-economice care să conducă la ridicarea calității produselor și serviciilor, reducerea consumurilor, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație și a metodologiilor de control tehnic, creșterea eficientei economice.
Articolul 6
Unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică, împreună cu unitățile productive, vor elabora, în cadrul documentațiilor tehnice de execuție a semifabricatelor, pieselor, subansamblelor și produselor, programul tehnologic de control al calității, care va cuprinde modul și durata de efectuare a operațiunilor de control la recepție, pe faze de fabricație și în final, al fiecărui produs, mijloacele necesare și calificarea personalului care executa controlul.
Centralele industriale și întreprinderile sînt obligate ca la introducerea în fabricație a produselor noi să asigure aparatele de măsura și control, standurile de proba și celelalte condiții prevăzute în programele tehnologice de control al calității.
Articolul 7
Controlul calității produselor și serviciilor se efectuează obligatoriu de muncitorii care le executa, de maiștri și ceilalți conducatori ai procesului de producție. Aceștia răspund de respectarea normelor de calitate în executarea operațiilor tehnologice la fiecare produs în parte și trebuie să sesizeze imediat conducătorului ierarhic defectele apărute în procesul de fabricație asupra cărora nu pot acționa în mod direct, în vederea inlaturarii lor operative.
Comisiile pentru calitate din unități, organisme de lucru ale consiliilor oamenilor muncii, urmăresc și analizează nivelul calitativ al producției și sînt obligate sa propună soluții pentru îmbunătățirea continua a acestuia.
Organele de control tehnic al calității exercita controlul pe fluxul de fabricație și asupra produselor finite, potrivit programelor și metodologiei de control.
Articolul 8
Consiliile oamenilor muncii, organizațiile sindicale, celelalte organizații de masa și obștești vor acționa permanent în vederea mobilizării inițiativei creatoare a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a întregului personal din unitățile economice, pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor și serviciilor.
Capitolul 2 Condițiile de baza și documentele tehnice normative care definesc calitatea produselor industriale
Articolul 9
Condițiile de baza ale calității și documentele tehnice normative ale produselor industriale, obligatorii pentru toate unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică, de proiectare, de producție, pentru ministere, celelalte organe centrale și locale, se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi.
Secțiunea I Condițiile de baza ale calității la principalele grupe de produse industriale
A. Industria construcțiilor de mașini
Articolul 10
În industria construcțiilor de mașini, produsele trebuie realizate cu parametrii tehnico-economici și de fiabilitate ridicati; principalele condiții de calitate la produsele de larga utilizare sînt:
a) pentru piese turnate, forjate - matritate și tratate termic: forme și dimensiuni în toleranțele prescrise, caracteristici fizico-mecanice și chimice conform normelor tehnice, structura omogenă și aspect corespunzător, adaosuri de prelucrare minime, pierderi prin maselote, rețele de turnare și bavuri reduse:
b) pentru utilaje tehnologice complexe, echipamente termo și hidroenergetice, motoare termice: randament și siguranța în funcționare ridicate, fiabilitate corespunzătoare utilizării, grad înalt de automatizare și de protecție anticorosiva, gabarit și greutate specifică reduse, consumuri minime de combustibili și energie, usurinta în întreținere și reparații;
c) pentru mașini-unelte: calități dinamice superioare, precizie de prelucrare, productivitate ridicată, regimuri de lucru economice, grad înalt de automatizare și dotare cu echipamente auxiliare, gabarit și masa reduse pe unitate de putere, obținerea unor forte și momente mari cu impulsuri mici de comanda, caracteristici ergonomice și estetice superioare, consumuri minime de energie, păstrarea caracteristicilor calitative în timp, fiabilitate și protecția omului în procesul de lucru;
d) pentru mijloace de transport: capacități și viteze optime, securitate maxima în exploatare, nivel minim de poluare, protecție anticorosiva ridicată, confort sporit, caracteristici ergonomice și estetice superioare, raport redus între greutatea proprie și sarcina utila, consumuri minime de energie, carburanți și lubrefianți, costuri reduse de întreținere;
e) pentru tractoare: putere de tracțiune corespunzătoare, consum redus de combustibil și lubrefianți, aderenta la teren, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate și funcționalitate ridicate, caracteristici ergonomice superioare, costuri reduse de întreținere;
f) pentru mașini și utilaje destinate agriculturii și industriei alimentare: rezistenta în exploatare, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate, usurinta la întreținere și reparare, caracteristici ergonomice ridicate, protecție anticorosiva în condiții de stocare în aer liber;
g) pentru mașini de ridicat și transportat: capacitate și rezistenta optime, grad înalt de automatizare, protecție și siguranța, manevrabilitate și funcționalitate ridicate, greutate specifică redusă;
h) pentru aparataj, motoare și transformatoare electrice: randamente optime, siguranța în funcționare, asigurarea protecției împotriva electrocutarii, pierderi specifice minime, miniaturizare, greutate unitară și consumuri de materiale reduse;
i) pentru frigidere, aspiratoare și alte bunuri de consum de folosință îndelungată: nivel înalt al parametrilor specifici, randament, durabilitate, siguranța în funcționare, manevrabilitate, caracteristici estetice și ergonomice ridicate, usurinta în întreținere și reparare, greutate specifică redusă;
j) pentru televizoare, radio-receptoare, magnetofoane, casetofoane și alte bunuri de consum electrice: fiabilitate ridicată, sensibilitate, selectivitate, fidelitate, rezistenta la socuri și vibratii, protecție și finisaje superioare, costuri reduse de reparații;
k) pentru componente electronice active și pasive: precizie și stabilitate ridicată a caracteristicilor specifice, miniaturizare;
l) pentru aparate de măsura și control și elementele de automatizare: precizie, rezistenta la socuri, vibratii și mediu, clasa de protecție ridicată, menținerea caracteristicilor în timpul normat, dimensiuni și greutate reduse.
B. Industria extractiva
Articolul 11
În industria extractiva, produsele trebuie să asigure valorificarea rațională a substanțelor minerale utile conținute în zacamint și, la principalele grupe de produse, sa întrunească următoarele caracteristici de baza:
a) la minereuri: conținutul de substanțe utile, puritatea, granulatia și caracteristicile fizico-chimice corespunzătoare documentațiilor pentru punerea în exploatare a zăcămintelor respective;
b) la concentrate și alte produse miniere preparate: încadrarea în conținuturile de elemente utile normate și reducerea componentelor considerate ca impuritati;
c) la cărbuni: puterea calorica, conținut de cenusa, umiditate, granulatie și lipsa corpurilor străine, conform actelor normative de valorificare a zăcămintelor respective;
d) la titeiuri brute și tratate: impuritati și conținut de sare reduse, selecționarea corespunzătoare, potrivit cerințelor tehnologiei de prelucrare;
e) la gaz metan: putere calorica și conținut de impuritati conform documentațiilor tehnice de valorificare a zăcămintelor respective.
C. Industria metalurgica
Articolul 12
În industria metalurgica produsele trebuie să aibă un grad avansat de prelucrare, să asigure valorificarea superioară a metalului, consumuri reduse de combustibili și energie și sa satisfacă următoarele condiții calitative de baza:
a) pentru laminate din oțel obținute prin deformare plastica la cald sub forma de profile simple și fasonate, sirme, table, benzi, produse tubulare: compozitia chimica în limitele prescrise pentru fiecare marca de oțel, caracteristici mecanice, tehnologice și de structura, condiții de forma și de dimensiuni în limitele tolerantelor prevăzute corespunzător destinației și modului de prelucrare;
b) pentru produse din oțel obținute prin deformare plastica la rece sub forma de țevi, table, benzi, bare, țevi trase, sirme trefilate: precizie dimensionala ridicată, caracteristici tehnologice și mecanice superioare la refulare sau la ambutisare, omogenitate structurală;
c) pentru țevi sudate și profile din banda de oțel formate la rece: etanseitatea cusaturii sudate, în conformitate cu normele privind forma geometrica, dimensiunile și toleranțele prevăzute;
d) pentru table, benzi, țevi, bare din oteluri inoxidabile sau refractare: rezistenta ridicată la coroziune de suprafața și intercristalina, menținerea caracteristicilor mecanice la temperaturi ridicate, suprafețe cu grad redus de rugozitate;
e) pentru table și benzi din oteluri silicoase: proprietăți electrice și magnetice superioare, dimensiuni cu tolerante restrînse;
f) pentru table, benzi, țevi și sirme cu acoperiri de protecție - zincare, cositorie, plumbuire: grosime uniforma, aderenta și omogenitate superioare ale stratului de protecție, rezistenta ridicată la acțiunea agenților fizico-chimici;
g) pentru table, benzi, folii, țevi, bare, profile, sirme din metale și aliaje neferoase: puritate ridicată, compoziție chimica în limitele prevăzute, proprietăți mecanice, tehnologice și structurale superioare, rezistivitate electrica redusă, forma și dimensiuni în tolerante restrînse;
h) pentru electrozi, sirme și fluxuri de sudura: compoziție chimica, proprietăți de sudabilitate superioare, adecvate fiecărei mărci de oțel, aderenta marita, ambalaj rezistent la agenți atmosferici și aspect competitiv;
i) pentru produse refractare sub forma de caramizi, blocuri, piese special fasonate, betoane, mortare, prafuri și plăci termo-izolante: compozitia chimica omogenă, proprietăți fizico-chimice superioare, durabilitatea ridicată și tolerante restrînse;
j) pentru produse abrazive sub forma de discuri, diverse profile și abrazivi pe suport: granulatie uniforma, aderenta și compactitate ridicate, rezistenta marita la soc și uzura;
k) pentru electrozi siderurgici și alte produse carbunoase: rezistenta ridicată la compresiune și socuri, rezistivitate electrica scăzută, forma și dimensiuni în tolerante restrînse, consumuri specifice reduse și durabilitate marita în timp.
D. Industria chimica
Articolul 13
În industria chimica, produsele trebuie să aibă parametri calitativi care să asigure un grad înalt de valorificare a materiilor prime și materialelor; la principalele grupe de produse condițiile calitative de baza sînt următoarele:
a) pentru îngrășăminte chimice și pesticide: conținut ridicat de substanța activa, conservabilitate și selectivitate crescute, toxicitate redusă;
b) pentru produse anorganice de baza: concentrație utila, conținut scăzut de impuritati;
c) pentru produse petroliere: randamente ridicate în utilizare, stabilitatea proprietăților fizico-chimice;
d) pentru fibre și fire chimice: caracteristici fizico-mecanice și prelucrabilitate ridicate, capacitate mare de vopsire, stabilitate în timp și la tratamente umido-termice;
e) pentru cauciuc și mase plastice: omogenitatea structurii, caracteristici fizico-chimice și randamente crescute în prelucrare;
f) pentru anvelope, camere de aer cu articole tehnice din cauciuc și mase plastice: rezistenta sporită la uzura, socuri, uleiuri și solventi, siguranța în exploatare, stabilitate dimensionala și a caracteristicilor fizico-mecanice;
g) pentru medicamente: acțiune farmacologica și terapeutică eficace, conținutul prescris de substanța activa, efecte secundare minime, grad înalt de puritate și sterilizare, corespunzător cerințelor sanitare;
h) pentru lacuri, vopsele și coloranti: putere mare de acoperire, rezistenta la intemperii, lumina și spalare, omogenitate, timpi redusi de uscare;
i) pentru produse cosmetice: calități garantate igienico-sanitar, stabilitate în timp, persistenta olfactiva;
j) pentru produse de spălat, sapun și detergenti: putere de spalare, condiții igienico-sanitare corespunzătoare, lipsa de toxicitate.
E. Industria materialelor de construcții și industria de prelucrare a lemnului
Articolul 14
În industria materialelor de construcții trebuie să se asigure valorificarea superioară a resurselor din țara, prin fabricarea de produse rezistente, ușoare, ieftine, care să înlocuiască materialele deficitare și costisitoare, sa conducă la realizarea de construcții economicoase și sa întrunească următoarele caracteristici principale de calitate:
a) pentru ciment și produse din azbociment: omogenitate și rezistente mecanice stabile în timp;
b) pentru prefabricate din beton: capacitate portanta ridicată, greutate redusă, consumuri minime de oțel-beton și precizie dimensionala;
c) pentru materiale izolatoare: capacitate ridicată de izolare termica, hidrofuga, respectiv fonica;
d) pentru produse din ceramica pentru zidării: rezistenta corespunzătoare la compresiune, greutate redusă;
e) pentru produse din ceramica fina: forma și culoare adecvate, precizie dimensionala, finisare uniforma, planeitate și pori în tolerante prescrise;
f) pentru corpuri de încălzire: coeficient de transmisie a caldurii și etanseitate ridicată, greutate specifică redusă, finisaj corespunzător.
Articolul 15
În industria de prelucrare a lemnului, mobila și celelalte produse trebuie să întrunească însușiri fizico-mecanice superioare, durabilitate sporită, varietate dimensionala adecvată utilizării, grad ridicat de finisare, funcționalitate multipla, comoditate și aspect estetic, în condițiile valorificării optime a masei lemnoase.
Hirtiile și cartoanele destinate tiparului trebuie să întrunească caracteristicile de imprimabilitate normate, prin asigurarea unui nivel superior al parametrilor fizici, mecanici și chimici, a unor variatii minime a acestora, precum și a unui grad de finisare ridicat care să permită prelucrarea optima în procesele de producție poligrafice.
F. Industria ușoară și industria alimentara
Articolul 16
În industria ușoară, producția trebuie diversificata, ținînd seama de exigențele beneficiarilor, de cerințele populației de toate virstele, de necesitatea adaptabilitatii operative la schimbările modei, în condițiile valorificării superioare a materiilor prime, materialelor și realizării de produse care să satisfacă următoarele caracteristici calitative de baza:
a) la tesaturi: rezistenta, stabilitate dimensionala, grad de prelucrabilitate ridicat, păstrarea coloritului în timp și la tratamente umido-termice, varietatea coloristica și a desenului, greutate redusă;
b) la confecții și tricotaje: grad de finisare ridicat, aspect estetic, durabilitate, stabilitate dimensionala, comoditate la purtare și întreținere, păstrarea coloritului în timp, la spalare ori curățire;
c) la încălțăminte și marochinarie: durabilitate, rezistenta la intemperii, diversitate estetica, comoditate la purtare, întreținere ușoară;
d) la articolele de uz casnic și gospodăresc: rezistenta, multifunctionalitate, siguranța în exploatare, întreținere ușoară, aspect estetic, finisare adecvată utilizării.
Articolul 17
În industria alimentara, produsele trebuie să aibă valori nutritive ridicate, să fie garantate igienico-sanitar, sa corespundă preferintelor populației și sa satisfacă următoarele cerințe calitative de baza:
a) la produsele din carne: însușiri gustative superioare, stabilitate a stării sanitare și sanitar-veterinare pe toată durata de garanție, proprietăți proteinice ridicate;
b) la lapte și produse lactate: conținut normat de proteine, grăsimi și incarcatura bacteriana;
c) la conserve de carne, legume, fructe, peste: proporție optima a componentelor de baza, însușiri gustative și aromatice ridicate, pe toată perioada de valabilitate;
d) la pîine și alte produse de panificatie: prospetime, grad de coacere și porozitate corespunzătoare, diversitate sortimentala;
e) la produse zaharoase: valori nutritive, gustative și aromatice superioare, atractivitate, diversitate;
f) la sucuri de fructe și băuturi răcoritoare: valori nutritive, gustative și aromatice superioare, atractive, diversificate.
Secțiunea II Documentele tehnice normative care definesc calitatea produselor industriale
Articolul 18
Parametrii de calitate ai produselor industriale se prevăd în standarde, norme tehnice de ramura, norme tehnice de întreprindere, caiete de sarcini, aprobate de organele prevăzute de lege, precum și în contracte.
Prin documentele tehnice normative prevăzute la alin. 1 se stabilesc condițiile tehnice de calitate, constructive, functionale și de fiabilitate, regulile și metodele de verificare a calității, prescripțiile speciale de ambalare, marcare, depozitare și transport, ale tuturor produselor, precum și regulile de protecție specifice condițiilor de clima și mediu ale țărilor în care urmează a fi exportate.
Pentru utilajele care se livreaza în subansamble și se asambleaza la locul de instalare, în documentele tehnice normative se vor preciza regulile de montaj și de punere în funcțiune, care trebuie respectate pentru asigurarea bunei funcționari și realizari a indicatorilor tehnico-economici prevăzuți, precum și verificările și probele care se fac la locul de instalare în acest scop.
Articolul 19
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, centrale industriale și întreprinderile, unitățile de cercetare și inginerie tehnologică răspund de nivelul parametrilor de calitate din documentele tehnice normative pe care le elaborează și de stricta aplicare a acestor documente după aprobare.
De asemenea, vor acționa pentru revizuirea periodică a parametrilor de calitate, în vederea aducerii lor la nivelul performantelor realizate de produse similare, în țara sau pe plan mondial.
Odată cu stabilirea parametrilor calitativi ai produsului de baza, se vor preciza și parametrii pieselor și subansamblelor componente, care sînt obligatorii pentru toate unitățile care cooperează la realizarea produsului respectiv.
Normele de calitate din industria republicană sînt obligatorii și pentru unitățile din industria locală și cooperatista, precum și pentru orice alte unități socialiste care desfășoară o activitate productiva.
Articolul 20
Pe baza normelor de calitate și a documentațiilor tehnice aprobate, întreprinderile producătoare au obligația sa întocmească "Cartea tehnica a produsului" pentru mașini, utilaje și instalații, precum și pentru aparatele și alte bunuri de folosință îndelungată stabilite de ministerul sau organul central coordonator de ramura.
"Cartea tehnica a produsului" va cuprinde descrierea, parametrii, durata de utilizare normata, domeniile de utilizare, modul de întreținere și condițiile de păstrare a acestuia, perioadele de revizie tehnica, seturile de piese de schimb și subansamblele necesare pentru fiecare categorie de reparatie, precum și orice alte date privind funcționarea la parametrii proiectati ai produsului.
Unitățile furnizoare și, după caz, cele comerciale, sînt obligate să livreze produsele numai însoțite de "Cartea tehnica a produsului".
Articolul 21
Ministerele, centralele industriale, întreprinderile au obligația să asigure ca muncitorii, inginerii, tehnicienii, întregul personal de execuție și de control sa cunoască temeinic prevederile din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini și contracte, să își ridice permanent calificarea profesională, în scopul realizării produselor industriale în stricta conformitate cu normele de calitate.
Articolul 22
În vederea sporirii competitivitatii produselor românești pe plan extern, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale împreună cu Camera de Comerț și Industrie vor asigura procurarea normativelor tehnice și a altor materiale privind calitatea produselor, utilizate pe piața internationala.
Capitolul 3 Asigurarea calității produselor
Secțiunea I Respectarea disciplinei tehnologice
Articolul 23
Ministerele economice, centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de respectarea stricta a disciplinei tehnologice în procesul de fabricație.
Disciplina tehnologică se realizează prin desfășurarea producției potrivit documentației de execuție și procesului tehnologic omologat și executarea produselor în condițiile prevăzute în standarde, norme și normative tehnice, caiete de sarcini și contracte.
Articolul 24
Se interzice unităților economice sa aprobe derogări de la documentația constructivă și tehnologică omologata, precum și de la prevederile standardelor, normelor tehnice, caietelor de sarcini și contractelor. Nu constituie derogări măsurile luate pentru reducerea consumurilor, creșterea productivitatii muncii, modernizarea proceselor tehnologice, tipizarea pieselor, subansamblelor și produselor, cu condiția să asigure menținerea sau îmbunătățirea calității produselor.
Derogări de la documentațiile tehnice aprobate, potrivit legii, de unitățile economice, se pot da în mod excepțional și pe timp limitat de ministerele sau organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul institutelor de cercetare științifică și inginerie tehnologică de specialitate.
În cazul normelor tehnice de ramura și al altor documentații tehnice aprobate de ministere și celelalte organe centrale și locale, derogarile se pot da în mod excepțional și pe timp limitat de către ministerul coordonator sau organul central coordonator de ramura, cu avizul Comitetului Național pentru Știința și Tehnologie și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.
Derogarile de la standardele de stat se pot da numai de organul care le-a aprobat, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale și locale interesate, înaintată cu acordul Consiliului Național pentru Știința și Tehnologie și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.
Odată cu aprobarea derogarii, organele prevăzute la alin. 2 și 3 vor stabili și măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au generat-o.
În toate cazurile, propunerile de derogare se fac numai cu acordul unității beneficiare ori producătoare.
Articolul 25
Centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de pregătirea și organizarea corespunzătoare a producției, de acordarea asistenței tehnice în toate schimburile prin cadre de conducere tehnica și de specialitate, de optimizarea procesului de fabricație și a transporturilor interne, de întărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă.
Totodată, sînt obligate sa ia măsuri pentru reducerea continua a consumurilor specifice, în condițiile respectării stricte a calității normate.
Secțiunea II Atribuțiile și răspunderile ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale și unităților economice
Articolul 26
Ministerele, celelalte organe centrale și locale răspund de realizarea nivelului calitativ al producției unităților subordonate, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:
a) asigurarea dotării unităților producătoare cu mijloace de producție care să aibă precizia și productivitatea necesare, cu aparate de măsura și control, aparatura de laborator, întregul necesar de scule, dispozitive și verificatoare standuri de probe, prevăzute în documentația tehnologică și de control al calității și promovarea folosirii metodelor științifice de verificare a calității și fiabilitatii;
b) crearea condițiilor tehnico-materiale și organizatorice necesare pentru asigurarea calității produselor prin profilarea, specializarea și concentrarea producției;
c) organizarea, îndrumarea și verificarea activității de control tehnic de calitate și de metrologie în unitățile subordonate;
d) stabilirea modului de verificare, înainte de livrare, a calității și fiabilitatii produselor unicate de mare complexitate, la care nu se pot face probe complete în uzina producătoare, cu acordul beneficiarilor și unităților de cercetare științifică și inginerie tehnologică;
e) asigurarea nivelului calitativ al tuturor produselor din profilul ramurii de care răspund;
f) elaborarea programelor pentru îmbunătățirea continua a calității materiilor prime, semifabricatelor, proceselor tehnologice, produselor finite și împlinirea acestora;
g) realizarea cooperării între unitățile producătoare, în condiții care să asigure nivelul calitativ al materiilor prime, materialelor, ansamblelor și subansamblelor care intră în componenta produselor finite;
h) organizarea și asigurarea asistenței tehnice a unităților producătoare pentru montarea, probarea, punerea în funcțiune și predarea în exploatare a utilajelor și instalațiilor tehnologice complexe, care se asambleaza și se probează în final la locul de instalare;
i) asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea forței de muncă calificate la nivelul prevederilor din documentațiile tehnologice, precum și a asistenței pentru verificarea mașinilor și instalațiilor;
j) organizarea urmăririi comportării în exploatare a produselor livrate, precum și a prelucrării datelor rezultate, în vederea utilizării lor la îmbunătățirea și la reproiectarea produselor sau crearea de produse noi.
Articolul 27
Centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de respectarea prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, alte documentații tehnice și contracte la fabricarea și livrarea produselor, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:
a) introducerea în fabricatia de serie a produselor noi numai după omologare și după ce au fost luate toate măsurile tehnico-materiale și organizatorice pentru asigurarea calității produselor;
b) efectuarea, în prealabil, a probelor de verificare a parametrilor tehnico-funcționali în vederea respectării condițiilor calitative stabilite prin contract, în cazul produselor oferite pentru prima data la export sau la care partenerul cere condiții tehnice suplimentare față de normativele interne în vigoare;
c) elaborarea programelor privind îmbunătățirea continua a calității materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite, inclusiv a celor care fac obiectul cooperării în producție și analiza lunară a îndeplinirii acestora;
d) folosirea în fabricație numai de materii prime și materiale care corespund condițiilor de calitate prevăzute în standarde, celelalte norme tehnice, caiete de sarcini și în contracte;
e) organizarea și buna funcționare a controlului tehnic de calitate în conformitate cu programele tehnologice de control și asigurarea încadrării în aceasta activitate a muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor cu o buna pregătire profesională și cu experienta în producție;
f) dotarea laboratoarelor și secțiilor de producție cu aparate de măsura și control, aparatura de laborator și cu standuri de proba necesare pentru determinarea caracteristicilor fizice, mecanice și chimice ale materiilor prime, materialelor, semifabricatelor și produselor finite;
g) perfecționarea documentațiilor tehnice, programelor tehnologice de control, întocmirea propunerile de imbunatatire a standardelor și celorlalte norme tehnice în concordanta cu progresul tehnic și cerințele de calitate;
h) funcționarea utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsura și control la parametrii proiectati, modernizarea, verificarea, întreținerea și certificarea, conform legii, a funcționarii acestora, în limitele de precizie stabilite;
i) asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea muncitorilor și a personalului mediu de specialitate pentru însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind calitatea lucrărilor și produselor;
j) prevederea în contractele economice a caracteristicilor de calitate ale produselor, corespunzătoare scopului și procesului de prelucrare, a metodelor de verificare a acestora, a probelor de recepție, a condițiilor și termenelor de garanție, a duratelor de utilizare, a condițiilor de manipulare, conservare, ambalare, depozitare și transport, precum și a condițiilor de desfășurare a asistenței tehnice pentru montarea, probarea, punerea în funcțiune și predarea în exploatare a utilajelor și instalațiilor; clasificarea și marcarea produselor pe clase de calitate, în cazurile prevăzute de normele tehnice în vigoare;
k) urmărirea sistematica a modului de comportare la beneficiari a produselor livrate și stabilirea, pe aceasta baza, de măsuri pentru ridicarea nivelului calitativ al producției;
l) analizarea periodică a activității desfășurate pentru asigurarea calității produselor în unități, secții, ateliere și locuri de muncă, prezentarea de dări de seama în adunările generale ale oamenilor muncii asupra nivelului calitativ al produselor, în vederea promovării inițiativei întregului personal pentru îmbunătățirea calității produselor.
Articolul 28
Consiliile tehnico-economice din ministere, celelalte organe centrale și locale, din centrale și întreprinderi sînt obligate:
a) sa analizeze nivelul calitativ al produselor din fabricație și sa propună măsuri de imbunatatire a acestuia;
b) să asigure adoptarea unor soluții tehnice care să conducă la innoirea și modernizarea produselor, în condiții de eficienta ridicată;
c) sa avizeze numai acele documentații de execuție și documente tehnice normative care să asigure realizarea unor caracteristici functionale și tehnico-economice superioare;
d) sa urmărească îmbunătățirea tehnologiilor de control.
Proiectele documentelor tehnice normative și ale documentațiilor de execuție ale produselor se supun aprobării organelor colective de conducere numai însoțite de concluziile și propunerile consiliilor tehnico-economice.
Articolul 29
Unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică răspund de calitatea soluțiilor tehnice privind proiectarea și pregătirea de fabricație a produselor, adoptate în documentațiile pe care le-au elaborat, de asigurarea asistenței tehnice, de valorificarea rezultatelor urmăririi în exploatare și perfecționarea continua a produselor din profilul lor de activitate.
Articolul 30
Unitățile beneficiare sînt obligate să efectueze recepție produselor potrivit prevederilor din contracte și sa preia numai acele care corespund normelor de calitate.
Încălcarea prevederilor alin. 1 atrage și răspunderea unităților beneficiare pentru paguba adusă avutului obștesc.
Articolul 31
Unitățile producătoare răspund pentru orice deficienta de calitate aparuta în termenul de garanție, precum și de eventualele vicii ascunse rezultate din fabricație, apărute în perioada de utilizare normata și sînt obligate sa stabilească, în condițiile prevăzute în contracte, de comun acord cu beneficiarii și proiectantii, măsuri și termene de remediere sau de înlocuire a produselor necorespunzătoare. În cazul în care furnizorii nu accepta remedierea sau înlocuirea produselor, beneficiarii le vor restitui, solicitînd despăgubirile legale.
Prin termen de garanție se înțelege limita de timp în cadrul căreia reconditionarea sau înlocuirea produsului se face pe seama și cheltuiala unității producătoare, dacă nu se dovedește ca deficienta de calitate nu îi este imputabilă.
Termenul de garanție curge de la data livrării produsului. În cazul utilajelor și instalațiilor complexe realizate prin cooperare în producție, termenul de garanție curge, față de toți furnizorii, de la data livrării acestor utilaje sau instalații.
Prin perioada de utilizare normata se înțelege intervalul în cadrul căruia produsul, în condițiile de exploatare, depozitare și transport stabilite potrivit normelor și normativelor tehnice, trebuie să-și mențină nemodificate caracteristicile functionale.
La produsele cu termene de utilizare limitată, unitățile producătoare sînt obligate sa înscrie pe produs sau pe ambalajul produsului, după caz, anul și luna în care expira durata de garanție sau perioada de utilizare normata.
Articolul 32
Unitățile comerciale răspund, potrivit legii, de calitatea mărfurilor vîndute, asigurind remedierea sau înlocuirea produselor necorespunzătoare pe seama unităților producătoare.
Termenul de prescripție a acțiunii unității comerciale față de unitatea producătoare, pentru recuperarea daunelor rezultate din neîndeplinirea de către producător a condițiilor de calitate, curge de la data plății daunelor de către unitatea comercială.
Articolul 33
Furnizorul răspunde față de beneficiar, în perioada de garanție, pentru daunele aduse prin nerealizarea parametrilor proiectati datorită deficiențelor de calitate ale utilajelor, instalațiilor și bunurilor de folosință îndelungată livrate.
Articolul 34
Unitățile de transport, precum și cele care preiau păstrează și desfac produsele, răspund de menținerea integrității și calității acestora, de corecta lor manipulare și depozitare, de la preluare pînă la predare.
Articolul 35
Unitățile producătoare și unitățile de comerț exterior sînt obligate să asigure respectarea cu strictețe a condițiilor privind calitatea și performanțele tehnice ale mărfurilor destinate exportului, potrivit prevederilor contractuale.
Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și întreprinderile de comerț exterior vor controla, prin reprezentați proprii, la uzine și fabrici, modul cum se pun în producție și se realizează mărfurile contractate pentru export și vor participa la stabilirea și înfăptuirea programelor de măsuri pentru adaptarea operativă a producției la cerințele de calitate impuse de piața externa.
Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa receptioneze și sa preia de la unitățile producătoare numai produsele care se încadrează în parametrii de calitate. Întreprinderile de comerț exterior poarta întreaga răspundere, potrivit legii, pentru preluarea de la producător și livrarea către clienții externi a unor mărfuri care nu corespund condițiilor contractuale.
Secțiunea III Atribuțiile și răspunderile personalului unităților economice
Articolul 36
Directorii și ceilalți conducatori ai unităților economice răspund de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unității în domeniul calității și au obligația să asigure toate condițiile materiale, tehnice și organizatorice necesare pentru realizarea producției în stricta conformitate cu documentația tehnica, executarea exigenta a controlului tehnic în procesul de fabricație, livrarea de produse corespunzătoare calitativ.
În caz de abateri de la normele de calitate, vor lua măsuri pentru oprirea fabricației, înlăturarea deficiențelor în vederea reluării producției și stabilirea răspunderii persoanelor vinovate.
Articolul 37
Șefii de secții și ateliere au obligația să asigure fiecărei formații de lucru în subordine condițiile tehnico-materiale necesare realizării calității produselor și desfășurării procesului de producție potrivit tehnologiei de fabricație și de control, sa acorde asistența tehnica de specialitate, sa ia măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor care pot genera abateri de la normele de calitate și răspund, împreună cu maistrii, de calitatea produselor fabricate și livrate.
Articolul 38
Maistrii și ceilalți conducatori ai formatiilor de lucru au obligația să asigure buna organizare și desfășurare a procesului de producție, sa ia măsuri ca la fiecare loc de muncă să se respecte riguros disciplina de producție și tehnologiile de fabricație de către muncitori, sa controleze produsele executate de aceștia, sa nu admită circulația unor produse necorespunzătoare pe fluxul de fabricație și sa dispună oprirea executării operațiilor în cazul unor abateri de la normele de calitate.
Maistrii răspund împreună cu muncitorii pentru orice deficienta de calitate rezultată din încălcarea disciplinei tehnologice.
În scopul prevenirii unor asemenea deficiente, maiștri trebuie să analizeze cauzele abaterilor de la normele de calitate, sa ia măsuri pentru eliminarea acestora și sa organizeze dezbateri privind realizarea parametrilor calitativi ai produselor în cadrul formalităților de lucru pe care le conduc.
Articolul 39
Muncitorii răspund de calitatea produselor realizate și au obligația să respecte cu strictețe disciplina tehnologică, să execute operațiile conform documentației tehnice, sa verifice prin autocontrol calitatea acestora și sa remedieze deficientele constatate, să prezinte prima piesa sau produs la controlul maistrului, să fie exigenti față de orice abateri de la normele de calitate. De asemenea, trebuie să participe activ la toate acțiunile organizate pentru ridicarea nivelului calitativ al producției și perfecționarea tehnologiilor de fabricație.
Articolul 40
Cercetatorii, tehnologii și alți specialiști care participa la elaborarea și avizarea documentațiilor tehnice răspund de valorile parametrilor de calitate și de eficienta economică a produselor proiectate, pînă la realizarea acestora în producție.
Proiectantul și tehnologul răspund de introducerea în proiecte a soluțiilor tehnice stabilite de cercetători, prin documentația omologata.
Articolul 41
Personalul unităților cu activitate de comerț exterior care se face vinovat de contractarea la export a unor produse necorespunzătoare condițiilor specifice tarii de destinație, precum și prevederea în contractele externe a unor caracteristici calitative diferite de cele oferite de producător, răspunde, potrivit legii, pentru pagubele cauzate.
Capitolul 4 Controlul tehnic al calității produselor
Secțiunea I Organizarea, atribuțiile și răspunderile personalului de control tehnic al calității
Articolul 42
Activitatea de control tehnic al calității se organizează, potrivit legii, ca serviciu, birou, colectiv independent, laboratoare de control și formații de lucru, în funcție de complexitatea și tehnicitatea produselor, de numărul muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și specialiștilor cu studii superioare rezultat ca necesar din documentațiile tehnice și tehnologice de execuție.
Serviciile, birourile și colectivele independente de control tehnic al calității sînt subordonate conducătorului unității și inspectoratelor județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor.
Articolul 43
Personalul din activitatea de control tehnic al calității trebuie să fie autorizat de către inspectoratele județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor, pe baza verificării cunoștințelor de specialitate.
Numirea, schimbarea din funcție, sancționarea disciplinară sau desfacerea contractului de muncă al personalului din serviciile, birourile și colectivele independente de control tehnic al calității se fac de către conducătorul unității, cu acordul inspectoratului județean sau al municipiului București pentru controlul calității produselor. Pentru șeful acestor compartimente este necesar acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor și al organului ierarhic superior al unității.
Articolul 44
Personalul unităților care exercită controlul tehnic al calității are următoarele obligații:
a) verifica calitatea materiilor prime, materialelor, reperelor și subansamblelor la aprovizionarea și introducerea lor în fabricație, reglajul și precizia mijloacelor de producție și ale aparaturii de măsura și control, respectarea stricta a normelor de calitate la ambalarea și expedierea produselor;
b) respinge produsele cu deficiente de calitate, sesizează șeful ierarhic în cazul unor abateri grave de la normele de calitate și propune luarea măsurilor necesare pentru eliminarea deficiențelor;
c) participa la stabilirea tehnologiilor de control, verifica dotarea cu aparatura de măsura și control, cu standuri de proba și platforme de montaj, solicita conducerii unității îmbunătățirea documentațiilor de fabricație.
Articolul 45
Șeful compartimentului de control tehnic al calității are obligația de a asigura buna desfășurare a întregii activități de control al calității din unitate, în care scop:
a) răspunde de organizarea controlului calității produselor în toate fazele de fabricație, urmărește respectarea programelor tehnologice de control al calității produselor;
b) promovează folosirea metodelor moderne de control și inițiază acțiuni pentru ridicarea calificării profesionale a controlorilor de calitate;
c) sesizează conducerea unității și organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor asupra abaterilor privind calitatea produselor; propune sistarea fabricației și oprește livrarea produselor care nu corespund calitativ;
d) organizează și conduce activitatea laboratorului din unitate destinat verificării calității materiilor prime, materialelor, pieselor, subansamblelor și produselor finite;
e) verifica, la încheierea contractelor economice, parametrii de calitate ai materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, lucrărilor și prestațiilor prevăzute în acestea și le vizează dacă corespund normelor de calitate.
Articolul 46
Personalul cu atribuții de control tehnic al calității din ministere și centrale are obligația de a urmări îndeplinirea măsurilor din programele pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor și de a controla modul de asigurare a calității produselor în unitățile subordonate.
Secțiunea II Efectuarea controlului și confirmarea calității
Articolul 47
Controlul tehnic al calității se efectuează asupra materiilor prime, materialelor, pieselor, semifabricatelor, subansamblelor, pe întregul flux de fabricație și la produsele finite, potrivit metodelor, frecvenței și cu mijloacele prevăzute în documentația tehnica a produsului. Confirmarea calității se face prin aplicarea vizei de control pe produse sau pe documentele de însoțire a acestora pe fluxul de fabricație și în final.
Raportarea ca producție marfa a produselor respinse la controlul calității este interzisă.
Articolul 48
Unitățile beneficiare sînt obligate sa verifice calitatea executării utilajelor tehnologice, instalațiilor și altor produse de complexitate tehnica ridicată, pe faze de fabricație și în final, sa semnalizeze eventualele deficiente de calitate și sa participe la stabilirea măsurilor necesare pentru remedierea lor.
În cazul instalațiilor complexe, operațiile de control vor putea fi efectuate și de către unități de cercetare științifică și inginerie tehnologică, pe bază de contracte încheiate cu unitatea beneficiara.
Pentru anumite produse, în special mașini și utilaje cu un grad ridicat de complexitate, operațiile de control se vor efectua, pe bază de contracte încheiate cu unitatea beneficiara, de către unități specializate prin profilul lor de activitate în exploatarea unor asemenea produse.
Pentru produsele destinate exportului, întreprinderile de comerț exterior vor efectua controlul calității cu organe specializate de control, pe bază de contract, conform legii.
Articolul 49
Produsele se livreaza numai însoțite de certificate de calitate, de garanție, buletine de analiza sau alte documente de certificare a calității emise de unitățile producătoare și de bazele de aprovizionare tehnico-materială, sub semnatura conducătorului unității și șefului compartimentului de control. În cazul în care conducătorul unității sau șeful compartimentului de control deleagă altor persoane dreptul de a semna documentul de certificare, răspund împreună cu acestea.
Conținutul și forma documentelor de certificare a calității se stabilesc de organul central al unității producătoare cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.
Confirmarea calității produselor vîndute populației se face prin certificate de garanție, în cazul produselor de folosință îndelungată sau prin documentele de certificare a calității, elaborate de producător, la livrarea cu ridicată către unitatea de comerț, în cazul celorlalte produse.
Articolul 50
Pentru stimularea fabricării de produse de calitate superioară, cu un grad înalt de competitivitate, se instituie marca de calitate.
Marca de calitate este un simbol care se aplică pe produse, prin care se atesta de producător ca acestea au caracteristici la nivelul celor mai bune performanțe realizate în țara și pe plan mondial.
Dreptul de aplicare a marcii de calitate se stabilește prin certificatul de marca eliberat de Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.
Nomenclatorul produselor la care se aplică marca de calitate se aproba prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Unitatea care aplica pe produse simbolul marcii de calitate răspunde de îndeplinirea de către aceste produse a caracteristicilor din certificatul de marca.
Articolul 51
Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, ministerele și celelalte organe centrale vor controla respectarea de către unități a cerințelor legale privind aplicarea marcii de calitate.
În cazul în care produsele nu se încadrează în prevederile certificatului de marca sau performanțele lor tehnico-economice sînt inferioare celor realizate pe plan mondial, inspectoratul va retrage unității producătoare dreptul de aplicare a marcii de calitate.
Articolul 52
Acordarea și retragerea marcii de calitate se fac potrivit legii.
Secțiunea III Atribuțiile și răspunderile Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor
Articolul 53
Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor înfăptuiește, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale și locale, politica partidului și statului în domeniul calității și al controlului tehnic de calitate al produselor și exercită următoarele atribuții principale:
a) asigura, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale sau locale, organizarea și executarea controlului calității produselor, elaborarea și îndeplinirea programelor pentru îmbunătățirea calității, stabilirea și realizarea indicatorilor de calitate ce se includ în planurile cincinale și anuale;
b) controlează activitatea de asigurare a calității produselor, efectuează operații de control cu personal propriu, inițiază acțiuni pentru ridicarea calificării profesionale a personalului de control tehnic al calității din unități;
c) îndrumă și controlează elaborarea programelor tehnologice de control al calității produselor, promovează folosirea metodelor moderne de control;
d) controlează, în condițiile prevăzute de lege, activitatea de asigurare a calității mărfurilor din import;
e) interzice livrarea produselor care nu corespund din punct de vedere calitativ și stabilește măsuri pentru eliminarea deficiențelor de calitate și pentru recuperarea pagubelor de la persoanele vinovate, sesizind despre aceasta organele bancare;
f) elaborează normative privind controlul tehnic al calității produselor; autoriza, îndrumă și controlează activitatea laboratoarelor care executa masurari, încercări și analize pentru verificarea calității produselor;
g) organizează, împreună cu conducerile unităților, cu comisiile pentru calitate și cu organizațiile sindicale și de tineret, dezbaterea la locurile de muncă a cazurilor de abateri de la normele de calitate.
Articolul 54
Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor dispuse, cu încunoștințarea prealabilă a organelor centrale sau locale de resort, oprirea fabricației în cazul în care:
a) au fost introduse în fabricație produse neomologate în condițiile legii;
b) produsul nu întrunește parametrii de calitate și fiabilitate aprobați la omologare;
c) crește sistematic volumul rebuturilor și al operațiilor de remediere;
d) lipsește aparatura de măsura și control sau aceasta funcționează necorespunzător;
e) persista deficiente grave în fabricație și în controlul tehnic de calitate și metrologie.
De asemenea, interzice trecerea la fabricație de serie a produselor noi în cazul cînd constata că nu au fost realizate prevederile programului tehnologic de control al calității produsului.
Măsurile prevăzute la alin. 1 și 2 se înscriu în registrul unic de control al unității.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, centralele industriale și întreprinderile sînt obligate să aplice măsuri operative pentru eliminarea cauzelor care au determinat oprirea sau interzicerea fabricației și sa stabilească răspunderea persoanelor vinovate.
Articolul 55
Inspectorii pentru controlul calității produselor răspund potrivit legii pentru:
a) neefectuarea verificărilor care intră în sarcina lor;
b) înscrierea în documentele de control a unor constatări care nu corespund realității;
c) nesemnalarea încălcării dispozițiilor legale în vigoare constatată cu ocazia controlului sau neluarea la timp, în condițiile prevăzute de lege, a măsurilor care se impun pentru asigurarea calității produselor.
Capitolul 5 Asigurarea și controlul calității serviciilor
Articolul 56
Unitățile prestatoare de servicii sînt obligate să asigure ca lucrările executate sa corespundă parametrilor de calitate prevăzuți în norme tehnice, normative sau contracte, necesităților și preferintelor și sa întrunească următoarele condiții de baza la principalele grupe de prestații:
a) pentru reparații și alte lucrări de întreținere la clădiri: rezistenta și durabilitate în timp, izolatie hidrofonica și termica, etanseitate, aspect corespunzător;
b) pentru reparații la instalații de încălzire, apa, gaze, electricitate și alte lucrări aferente: restabilirea în termenul normat a functionalitatii, securității, siguranței și continuității în exploatare;
c) pentru confecții la comanda și reconditionari de îmbrăcăminte, încălțăminte și marochinarie: executarea tuturor operațiunilor prevăzute în normativele tehnice de calitate, folosirea materialelor auxiliare în concordanta cu materia prima de baza, care să asigure rezistenta la purtare, aspectul estetic, finisajul superior, respectarea modelului și a altor condiții convenite cu beneficiarii;
d) pentru lucrări de întreținere și reparații la autoturisme, frigidere, televizoare și alte bunuri de folosință îndelungată și gospodărești: asigurarea condițiilor de funcționare și siguranța la parametrii normati;
e) pentru operațiile efectuate de spălătorii, curatatorii și vopsitorii: asigurarea formei, culorii, esteticii și condițiilor de igiena a obiectului.
Articolul 57
Normele tehnice de calitate pentru lucrările de reparații și întreținere a bunurilor de folosință îndelungată și regulile de verificare a acesteia se stabilesc de unitatea prestatoare, împreună cu unitatea producătoare, care sînt obligate să asigure documentația tehnica, piese de schimb, precum și specializarea personalului. Aceste norme se aproba de organele centrale sau locale coordonatoare ale unităților în cauza, cu acordul Consiliului de coordonare a producției bunurilor de larg consum.
Pentru celelalte categorii de prestații, condițiile de calitate și regulile de verificare se prevăd în normative, aprobate de organele în subordinea cărora funcționează unitățile prestatoare de servicii, cu acordul inspecțiilor de specialitate sau, după caz, al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul calității Produselor.
La cererea beneficiarilor, condițiile de calitate se stabilesc și la contractarea prestației.
Articolul 58
Pentru lucrările realizate în cadrul prestațiilor de servicii, unitățile garantează, potrivit legii, calitatea acestora și sînt obligate să efectueze remedierile reclamate în cadrul termenului de garanție, în mod gratuit.
Certificarea calității și termenele de garanție vor fi înscrise pe documentele de plată.
Unitățile sînt obligate ca, la cererea, reclamația sau sesizarea cumparatorilor, să execute reparația, întreținerea sau revizia periodică, la timp și de buna calitate, a produselor vîndute prin unitățile comerciale.
Articolul 59
Muncitorii unităților prestatoare de servicii au datoria să execute operațiile conform prevederilor din normative, contracte sau comenzi, sa verifice calitatea lucrărilor, să-și imbunatateasca continuu cunoștințele profesionale și sa participe activ la acțiunile organizate pentru ridicarea calității serviciilor.
Personalul unităților prestatoare de servicii trebuie să aibă o comportare civilizata, demna, respectuoasa și corecta, sa manifeste solicitudine în relația cu populația.
Articolul 60
Conducătorii unităților prestatoare de servicii, inginerii, tehnicienii și maiștri răspund de organizarea muncii, de aprovizionarea ritmica cu materiale și piese de schimb, de buna funcționare a utilajelor și instalațiilor și de prestarea serviciilor, cu respectarea condițiilor de calitate prevăzute în normative, contracte și comenzi.
Articolul 61
Prevederile art. 42-45 privind organizarea și atribuțiile personalului de control tehnic al calității se aplică în mod corespunzător și în activitatea de control tehnic al calității prestărilor de servicii.
Controlul tehnic al calității prestațiilor se efectuează potrivit metodelor și cu mijloacele stabilite prin normele tehnice și normativele prevăzute la art. 57.
Articolul 62
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca și cooperatia de consum vor lua măsuri pentru satisfacerea în condiții de calitate superioară a cerințelor populației în domeniul prestărilor de servicii, prin organizarea de unități specializate, fixe și mobile, lărgirea și modernizarea rețelei, atît în localitățile urbane, cît și în cele rurale.
În acest scop, organele prevăzute la alin. 1, cu sprijinul Consiliului pentru coordonarea și îndrumarea activității de aprovizionare și prestări de servicii către populație, vor întocmi nomenclatoare de servicii și vor acționa pentru îmbunătățirea lor periodică, astfel încît să asigure modernizarea și diversificarea serviciilor de toate categoriile, extinderea serviciilor pentru ușurarea muncii casnice, reducerea duratelor de prestare a acestora, economisirea timpului cetățenilor.
Articolul 63
În activitatea de transporturi, posta și telecomunicații, comerț, turism și alimentație publică asigurarea și controlul calității prestațiilor se realizează potrivit reglementărilor specifice acestora.
Articolul 64
Controlul calității serviciilor se exercită de organele de control specializate, de persoane împuternicite în acest scop de către conducătorii unităților economice și de personalul cu atribuții de control din ministere și celelalte organe centrale sau locale coordonatoare.
Capitolul 6 Răspunderea materială pentru încălcarea normelor privind calitatea produselor și serviciilor
Articolul 65
Personalul unităților socialiste răspunde material, potrivit legii, pentru orice paguba provocată ca urmare a livrării sau receptionarii de produse cu deficiente de calitate.
Costul remedierilor și bonificatiilor plătite clienților externi, precum și costurile remedierilor pentru produsele destinate beneficiarilor interni, în vederea stingerii reclamatiilor privind calitatea, se vor evidenția separat, conducătorii unităților fiind obligați să asigure recuperarea lor de la persoanele vinovate.
Articolul 66
Șeful compartimentului de control tehnic al calității răspunde material, împreună cu directorul unității, pentru oricare paguba produsă ca urmare a livrării de produse sau executării de lucrări cu deficiente de calitate.
Articolul 67
Personalul ministerelor, celorlalte organe centrale și locale și inspectorii din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor răspund material pentru admiterea expedierii unor produse cu deficiente de calitate, în măsura în care au contribuit la producerea pagubei sau, după caz, proporțional cu retributia tarifara de încadrare a persoanelor vinovate.
Articolul 68
Persoanele încadrate în munca răspund, în condițiile prezentei legi, pentru pagubele cauzate de încălcarea, din vina lor, a normelor de calitate, prin provocarea de rebuturi sau parțiale ori de produse declasate.
Articolul 69
Rebut definitiv se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și nu poate fi utilizat decît, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.
Prin rebut parțial se înțelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și care, supus unor operații de remediere, eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzător sau poate fi valorificat ca produs declasat.
Produs declasat se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor legale, la preț redus.
În sensul prezentului articol, prin produse se înțeleg semifabricatele, piesele, subansamblele și produsele finite.
Articolul 70
Prin planul național unic de dezvoltare economico-socială se vor stabili limitele maxime de pierderi tehnologice pentru produsele specifice ramurii, precum și criteriile de defalcare a acestora pe unități, de către ministerele și organele centrale coordonatoare.
În înțelesul prezentei legi, produsele ale căror defecte de calitate sînt inerente tehnologiei utilizate constituie pierderi tehnologice.
Pe măsura modificării factorilor specifici, ministerele și celelalte organe centrale coordonatoare sînt obligate sa reducă limitele maxime stabilite potrivit alin. 1.
Articolul 71
Conducătorii unităților economice, personalul de execuție și personalul cu atribuții de control al calității, răspund material integral pentru pagubele cauzate din vina lor, prin provocarea de rebuturi sau produse declasate, ca urmare a încălcării atribuțiilor ce le revin potrivit legii și regulamentului de organizare și funcționare a unității.
Articolul 72
Muncitorii care prin nerespectarea disciplinei de producție sau tehnologice au provocat, din vina lor, rebuturi sau produse declasate nu vor fi retribuiți pentru munca prestată la operatia care a determinat rebutul sau produsul declasat, chiar dacă acesta se încadrează în limitele maxime admisibile stabilite în conformitate cu art. 70.
Maistrul sau conducătorul direct al procesului de producție care a constatat rebutul ori produsul declasat și a stabilit persoana vinovata de provocarea acestuia nu va înscrie în bonul de lucru valoarea manoperei ce i s-ar fi cuvenit, în cazul muncitorilor care lucrează în acord sau va scădea din foaia de pontaj timpul aferent operației, în cazul muncitorilor retribuiți în regie.
Articolul 73
Muncitorii răspund material integral pentru pagubele cauzate din vina lor prin provocarea de rebuturi sau produse declasate peste limitele maxime admisibile, stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 70.
Răspunderea materială se stabilește la propunerea maiștrilor ori a celorlalți conducatori direcți ai procesului de producție, care au constatat rebutul sau produsul declasat și persoana care le-a provocat.
Articolul 74
În situația în care rebutul sau produsul declasat a fost cauzat de mai multe persoane, răspunderea fiecăreia se stabilește tinindu-se seama de măsura în care a contribuit la provocarea pagubei.
Dacă nu poate fi determinata măsura în care fiecare persoana a contribuit la provocarea rebutului sau produsului declasat, partea din valoarea totală a pagubei, astfel cauzată, de care urmează sa răspundă fiecare, se stabilește proporțional cu retributia tarifara de încadrare a fiecăruia, de la data constatării pagubei.
Articolul 75
Evaluarea pagubelor cauzate prin rebuturi sau produse declasate se face după cum urmează:
a) dacă rebutul parțial poate fi remediat pentru a corespunde prescripțiilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, se iau în calcul cheltuielile efectuate în acest scop;
b) dacă produsul declasat poate fi valorificat, potrivit dispozițiilor legale, la un preț redus, se ia în calcul diferența dintre prețul produsului corespunzător calitativ și prețul ce se obține prin valorificare;
c) dacă rebutul parțial supus unor operații de remediere poate fi valorificat ca produs declasat, la cheltuielile prevăzute la lit. a) se adauga diferența de preț calculată potrivit prevederilor de la lit. b);
d) dacă rebutul definitiv poate fi valorificat ca materie prima sau material pentru producerea altor bunuri, se ia în calcul diferența de preț dintre costurile de producție ale produsului rebutat și prețul materiei prime sau materialului pe care l-a înlocuit;
e) dacă rebutul definitiv nu poate fi valorificat nici ca materie prima, se iau în calcul costurile de producție ale produsului rebutat.
Articolul 76
În aplicarea prevederilor art. 75 lit b) și c) se ia în calcul prețul cu amănuntul legal stabilit pentru produsele corespunzătoare calitativ.
În cazul produselor care nu au preț cu amănuntul legal stabilit, dar au preț de livrare, se ia în calcul acest preț, la care se aplică coeficientul de 1,05. Dacă prețul de livrare este egal cu prețul de producție, coeficientul este de 1,25.
În cazul răspunderii penale, evaluarea pagubei se va face adaugindu-se la suma stabilită potrivit prevederilor alin. 1 și 2 și ale art. 75, foloasele nerealizate de unitate. Dacă suma astfel calculată nu acoperă costurile de producție ale bunurilor respective, se vor lua în calcul aceste costuri.
Articolul 77
Răspunderea materială pentru provocarea de rebuturi sau produse declasate se stabilește prin decizie de imputare sau angajament de plată, în condițiile prevăzute de Codul muncii.
Articolul 78
Răspunderea pentru provocarea de rebuturi sau produse declasate nu atrage și aplicarea, pentru aceleași fapte, a diminuării retributiei potrivit legii retribuirii după cantitatea și calitatea muncii.
Capitolul 7 Sancțiuni
Articolul 79
Încălcarea normelor privind calitatea produselor și serviciilor atrage obligarea persoanelor vinovate la plata despăgubirilor stabilite potrivit legii.
Articolul 80
Încălcarea cu intenție sau din culpa a normelor privind calitatea produselor și serviciilor, care fapta constituie infracțiune, se pedepsește potrivit legii penale.
Articolul 81
Constituie contravenții la prevederile prezentei legi și se sancționează cu amendă:
I. De la 3.000 la 6.000 următoarele fapte:
a) livrarea de produse respinse sau sustrase controlului tehnic de calitate;
b) neorganizarea pe fluxul de fabricație a punctelor de control fixe și mobile, precum și a controlului final;
c) neasigurarea aparaturii de măsura și control, a standurilor de probe și platformelor de montaj, a documentației tehnice normative, de execuție și control;
d) elaborarea, avizarea și aprobarea de documentații tehnice care nu cuprind tehnologiile de control și condițiile necesare efectuării acestuia;
e) neanalizarea cauzelor care generează produse de calitate necorespunzătoare și neluarea măsurilor pentru eliminarea acestora, precum și nerespectarea termenelor de aplicare a măsurilor stabilite.
II. De la 1.000 la 3.000 lei următoarele fapte:
f) neînscrierea în contracte a parametrilor de calitate și a metodelor de verificare a acesteia;
g) neefectuarea recepției produselor de către beneficiari sau a recepției la furnizor, pe faze de fabricație și în final, potrivit prevederilor din contract;
h) introducerea în fabricație a unor componente ori subansamble fără aplicarea vizei controlului tehnic de calitate sau fără documente de însoțire confirmate de acesta;
i) nerespectarea documentației de execuție sau a metodologiei de control;
j) neasigurarea condițiilor pentru menținerea integrității și calității produselor;
k) împiedicarea sub orice formă a organelor de control de a-și exercită atribuțiile prevăzute de lege.
III. De la 500 la 1.000 lei următoarele fapte:
l) livrarea sau recepția de produse fără certificat de calitate, precum și livrarea produselor fără carte tehnica sau fără aplicarea pe ambalaj, în condițiile legii, a datei de fabricație și a duratei de utilizare sau a datei de valabilitate;
m) certificarea calității printr-o atestare neconforma prevederilor din standarde, norme tehnice sau contracte;
n) efectuarea necorespunzătoare a probelor, analizelor sau a încercărilor de calitate; păstrarea contraprobelor în alte condiții decît cele prevăzute în documentațiile tehnice;
o) nerespectarea normelor de calitate în executarea prestațiilor de servicii;
p) nementionarea pe documentele de plată, în cadrul prestațiilor de servicii, a datelor privind garanția lucrărilor.
Faptele prevăzute în prezentul articol constituie contravenții dacă nu au fost comise în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.
Articolul 82
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 81 lit. a) - n), precum și aplicarea sancțiunilor, se fac de către:
a) inspectorii șefi și inspectorii șefi adjuncți din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, pentru contravențiile săvîrșite de către personalul ministerelor, celorlalte organe centrale și locale, centralelor și unităților economice;
b) inspectorii șefi și adjunctii lor din inspectoratele județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor și inspectorii din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, pentru contravențiile săvîrșite de personalul unităților economice, cu excepția directorilor generali ai centralelor industriale;
c) inspectorii din inspectoratele județene și al municipiului București, pentru contravențiile săvîrșite de personalul unităților economice, cu excepția directorilor generali, directorilor, inginerilor șefi și contabililor șefi.
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 81 lit. o) și p) și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul cu atribuții de control din cadrul inspecțiilor specializate, în condițiile prevăzute de lege, precum și de personalul ministerelor, celorlalte organe centrale și locale, care au în subordine unități prestatoare de servicii sau coordonează activitatea de prestații de servicii, împuternicit de conducătorii acestora.
Articolul 83
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 81 și aplicarea sancțiunilor se prescriu în termen de un an de la data săvîrșirii faptei. În cazul utilajelor și instalațiilor tehnologice, termenul de prescripție este de 2 ani.
Articolul 84
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia. Plîngerea, însoțită de copie de pe procesul-verbal, se depune la organul din care face parte agentul constatator.
Articolul 85
În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravențiilor prevăzute la art. 81 le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Articolul 86
Încălcarea normelor privind calitatea produselor și serviciilor atrage și aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în Codul muncii.
În cazul aprobării unei derogări de la parametrii de calitate, cu încălcarea prevederilor art. 24, se va aplica persoanei vinovate sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă.
Capitolul 8 Dispoziții finale
Articolul 87
Dispozițiile legii de fața se aplică și organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.
Articolul 88
Prezenta lege intră în vigoare la 30 zile de la publicare.
Pe data intrării în vigoare se abroga
privind asigurarea și controlul calității produselor, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 28 din 28 martie 1970,
privind certificarea calității produselor, lucrărilor și serviciilor, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 71 din 17 mai 1973, și
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2502/1969
pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind condițiile calitative prevăzute pentru produsele din import și export, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 159 din 31 decembrie 1969.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.