Legea nr. 7/1977

Articolul 10

În industria construcțiilor de mașini, produsele trebuie realizate cu parametrii tehnico-economici și de fiabilitate ridicati; principalele condiții de calitate la produsele de larga utilizare sînt:

a) pentru piese turnate, forjate - matritate și tratate termic: forme și dimensiuni în toleranțele prescrise, caracteristici fizico-mecanice și chimice conform normelor tehnice, structura omogenă și aspect corespunzător, adaosuri de prelucrare minime, pierderi prin maselote, rețele de turnare și bavuri reduse:

b) pentru utilaje tehnologice complexe, echipamente termo și hidroenergetice, motoare termice: randament și siguranța în funcționare ridicate, fiabilitate corespunzătoare utilizării, grad înalt de automatizare și de protecție anticorosiva, gabarit și greutate specifică reduse, consumuri minime de combustibili și energie, usurinta în întreținere și reparații;

c) pentru mașini-unelte: calități dinamice superioare, precizie de prelucrare, productivitate ridicată, regimuri de lucru economice, grad înalt de automatizare și dotare cu echipamente auxiliare, gabarit și masa reduse pe unitate de putere, obținerea unor forte și momente mari cu impulsuri mici de comanda, caracteristici ergonomice și estetice superioare, consumuri minime de energie, păstrarea caracteristicilor calitative în timp, fiabilitate și protecția omului în procesul de lucru;

d) pentru mijloace de transport: capacități și viteze optime, securitate maxima în exploatare, nivel minim de poluare, protecție anticorosiva ridicată, confort sporit, caracteristici ergonomice și estetice superioare, raport redus între greutatea proprie și sarcina utila, consumuri minime de energie, carburanți și lubrefianți, costuri reduse de întreținere;

e) pentru tractoare: putere de tracțiune corespunzătoare, consum redus de combustibil și lubrefianți, aderenta la teren, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate și funcționalitate ridicate, caracteristici ergonomice superioare, costuri reduse de întreținere;

f) pentru mașini și utilaje destinate agriculturii și industriei alimentare: rezistenta în exploatare, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate, usurinta la întreținere și reparare, caracteristici ergonomice ridicate, protecție anticorosiva în condiții de stocare în aer liber;

g) pentru mașini de ridicat și transportat: capacitate și rezistenta optime, grad înalt de automatizare, protecție și siguranța, manevrabilitate și funcționalitate ridicate, greutate specifică redusă;

h) pentru aparataj, motoare și transformatoare electrice: randamente optime, siguranța în funcționare, asigurarea protecției împotriva electrocutarii, pierderi specifice minime, miniaturizare, greutate unitară și consumuri de materiale reduse;

i) pentru frigidere, aspiratoare și alte bunuri de consum de folosință îndelungată: nivel înalt al parametrilor specifici, randament, durabilitate, siguranța în funcționare, manevrabilitate, caracteristici estetice și ergonomice ridicate, usurinta în întreținere și reparare, greutate specifică redusă;

j) pentru televizoare, radio-receptoare, magnetofoane, casetofoane și alte bunuri de consum electrice: fiabilitate ridicată, sensibilitate, selectivitate, fidelitate, rezistenta la socuri și vibratii, protecție și finisaje superioare, costuri reduse de reparații;

k) pentru componente electronice active și pasive: precizie și stabilitate ridicată a caracteristicilor specifice, miniaturizare;

l) pentru aparate de măsura și control și elementele de automatizare: precizie, rezistenta la socuri, vibratii și mediu, clasa de protecție ridicată, menținerea caracteristicilor în timpul normat, dimensiuni și greutate reduse.

B. Industria extractiva

Articolul 11

În industria extractiva, produsele trebuie să asigure valorificarea rațională a substanțelor minerale utile conținute în zacamint și, la principalele grupe de produse, sa întrunească următoarele caracteristici de baza:

a) la minereuri: conținutul de substanțe utile, puritatea, granulatia și caracteristicile fizico-chimice corespunzătoare documentațiilor pentru punerea în exploatare a zăcămintelor respective;

b) la concentrate și alte produse miniere preparate: încadrarea în conținuturile de elemente utile normate și reducerea componentelor considerate ca impuritati;

c) la cărbuni: puterea calorica, conținut de cenusa, umiditate, granulatie și lipsa corpurilor străine, conform actelor normative de valorificare a zăcămintelor respective;

d) la titeiuri brute și tratate: impuritati și conținut de sare reduse, selecționarea corespunzătoare, potrivit cerințelor tehnologiei de prelucrare;

e) la gaz metan: putere calorica și conținut de impuritati conform documentațiilor tehnice de valorificare a zăcămintelor respective.

C. Industria metalurgica

Articolul 12

În industria metalurgica produsele trebuie să aibă un grad avansat de prelucrare, să asigure valorificarea superioară a metalului, consumuri reduse de combustibili și energie și sa satisfacă următoarele condiții calitative de baza:

a) pentru laminate din oțel obținute prin deformare plastica la cald sub forma de profile simple și fasonate, sirme, table, benzi, produse tubulare: compozitia chimica în limitele prescrise pentru fiecare marca de oțel, caracteristici mecanice, tehnologice și de structura, condiții de forma și de dimensiuni în limitele tolerantelor prevăzute corespunzător destinației și modului de prelucrare;

b) pentru produse din oțel obținute prin deformare plastica la rece sub forma de țevi, table, benzi, bare, țevi trase, sirme trefilate: precizie dimensionala ridicată, caracteristici tehnologice și mecanice superioare la refulare sau la ambutisare, omogenitate structurală;

c) pentru țevi sudate și profile din banda de oțel formate la rece: etanseitatea cusaturii sudate, în conformitate cu normele privind forma geometrica, dimensiunile și toleranțele prevăzute;

d) pentru table, benzi, țevi, bare din oteluri inoxidabile sau refractare: rezistenta ridicată la coroziune de suprafața și intercristalina, menținerea caracteristicilor mecanice la temperaturi ridicate, suprafețe cu grad redus de rugozitate;

e) pentru table și benzi din oteluri silicoase: proprietăți electrice și magnetice superioare, dimensiuni cu tolerante restrînse;

f) pentru table, benzi, țevi și sirme cu acoperiri de protecție - zincare, cositorie, plumbuire: grosime uniforma, aderenta și omogenitate superioare ale stratului de protecție, rezistenta ridicată la acțiunea agenților fizico-chimici;

g) pentru table, benzi, folii, țevi, bare, profile, sirme din metale și aliaje neferoase: puritate ridicată, compoziție chimica în limitele prevăzute, proprietăți mecanice, tehnologice și structurale superioare, rezistivitate electrica redusă, forma și dimensiuni în tolerante restrînse;

h) pentru electrozi, sirme și fluxuri de sudura: compoziție chimica, proprietăți de sudabilitate superioare, adecvate fiecărei mărci de oțel, aderenta marita, ambalaj rezistent la agenți atmosferici și aspect competitiv;

i) pentru produse refractare sub forma de caramizi, blocuri, piese special fasonate, betoane, mortare, prafuri și plăci termo-izolante: compozitia chimica omogenă, proprietăți fizico-chimice superioare, durabilitatea ridicată și tolerante restrînse;

j) pentru produse abrazive sub forma de discuri, diverse profile și abrazivi pe suport: granulatie uniforma, aderenta și compactitate ridicate, rezistenta marita la soc și uzura;

k) pentru electrozi siderurgici și alte produse carbunoase: rezistenta ridicată la compresiune și socuri, rezistivitate electrica scăzută, forma și dimensiuni în tolerante restrînse, consumuri specifice reduse și durabilitate marita în timp.

D. Industria chimica

Articolul 13

În industria chimica, produsele trebuie să aibă parametri calitativi care să asigure un grad înalt de valorificare a materiilor prime și materialelor; la principalele grupe de produse condițiile calitative de baza sînt următoarele:

a) pentru îngrășăminte chimice și pesticide: conținut ridicat de substanța activa, conservabilitate și selectivitate crescute, toxicitate redusă;

b) pentru produse anorganice de baza: concentrație utila, conținut scăzut de impuritati;

c) pentru produse petroliere: randamente ridicate în utilizare, stabilitatea proprietăților fizico-chimice;

d) pentru fibre și fire chimice: caracteristici fizico-mecanice și prelucrabilitate ridicate, capacitate mare de vopsire, stabilitate în timp și la tratamente umido-termice;

e) pentru cauciuc și mase plastice: omogenitatea structurii, caracteristici fizico-chimice și randamente crescute în prelucrare;

f) pentru anvelope, camere de aer cu articole tehnice din cauciuc și mase plastice: rezistenta sporită la uzura, socuri, uleiuri și solventi, siguranța în exploatare, stabilitate dimensionala și a caracteristicilor fizico-mecanice;

g) pentru medicamente: acțiune farmacologica și terapeutică eficace, conținutul prescris de substanța activa, efecte secundare minime, grad înalt de puritate și sterilizare, corespunzător cerințelor sanitare;

h) pentru lacuri, vopsele și coloranti: putere mare de acoperire, rezistenta la intemperii, lumina și spalare, omogenitate, timpi redusi de uscare;

i) pentru produse cosmetice: calități garantate igienico-sanitar, stabilitate în timp, persistenta olfactiva;

j) pentru produse de spălat, sapun și detergenti: putere de spalare, condiții igienico-sanitare corespunzătoare, lipsa de toxicitate.

E. Industria materialelor de construcții și industria de prelucrare a lemnului

Articolul 14

În industria materialelor de construcții trebuie să se asigure valorificarea superioară a resurselor din țara, prin fabricarea de produse rezistente, ușoare, ieftine, care să înlocuiască materialele deficitare și costisitoare, sa conducă la realizarea de construcții economicoase și sa întrunească următoarele caracteristici principale de calitate:

a) pentru ciment și produse din azbociment: omogenitate și rezistente mecanice stabile în timp;

b) pentru prefabricate din beton: capacitate portanta ridicată, greutate redusă, consumuri minime de oțel-beton și precizie dimensionala;

c) pentru materiale izolatoare: capacitate ridicată de izolare termica, hidrofuga, respectiv fonica;

d) pentru produse din ceramica pentru zidării: rezistenta corespunzătoare la compresiune, greutate redusă;

e) pentru produse din ceramica fina: forma și culoare adecvate, precizie dimensionala, finisare uniforma, planeitate și pori în tolerante prescrise;

f) pentru corpuri de încălzire: coeficient de transmisie a caldurii și etanseitate ridicată, greutate specifică redusă, finisaj corespunzător.

Articolul 15

În industria de prelucrare a lemnului, mobila și celelalte produse trebuie să întrunească însușiri fizico-mecanice superioare, durabilitate sporită, varietate dimensionala adecvată utilizării, grad ridicat de finisare, funcționalitate multipla, comoditate și aspect estetic, în condițiile valorificării optime a masei lemnoase.

Hirtiile și cartoanele destinate tiparului trebuie să întrunească caracteristicile de imprimabilitate normate, prin asigurarea unui nivel superior al parametrilor fizici, mecanici și chimici, a unor variatii minime a acestora, precum și a unui grad de finisare ridicat care să permită prelucrarea optima în procesele de producție poligrafice.

F. Industria ușoară și industria alimentara

Articolul 16

În industria ușoară, producția trebuie diversificata, ținînd seama de exigențele beneficiarilor, de cerințele populației de toate virstele, de necesitatea adaptabilitatii operative la schimbările modei, în condițiile valorificării superioare a materiilor prime, materialelor și realizării de produse care să satisfacă următoarele caracteristici calitative de baza:

a) la tesaturi: rezistenta, stabilitate dimensionala, grad de prelucrabilitate ridicat, păstrarea coloritului în timp și la tratamente umido-termice, varietatea coloristica și a desenului, greutate redusă;

b) la confecții și tricotaje: grad de finisare ridicat, aspect estetic, durabilitate, stabilitate dimensionala, comoditate la purtare și întreținere, păstrarea coloritului în timp, la spalare ori curățire;

c) la încălțăminte și marochinarie: durabilitate, rezistenta la intemperii, diversitate estetica, comoditate la purtare, întreținere ușoară;

d) la articolele de uz casnic și gospodăresc: rezistenta, multifunctionalitate, siguranța în exploatare, întreținere ușoară, aspect estetic, finisare adecvată utilizării.

Articolul 17

În industria alimentara, produsele trebuie să aibă valori nutritive ridicate, să fie garantate igienico-sanitar, sa corespundă preferintelor populației și sa satisfacă următoarele cerințe calitative de baza:

a) la produsele din carne: însușiri gustative superioare, stabilitate a stării sanitare și sanitar-veterinare pe toată durata de garanție, proprietăți proteinice ridicate;

b) la lapte și produse lactate: conținut normat de proteine, grăsimi și incarcatura bacteriana;

c) la conserve de carne, legume, fructe, peste: proporție optima a componentelor de baza, însușiri gustative și aromatice ridicate, pe toată perioada de valabilitate;

d) la pîine și alte produse de panificatie: prospetime, grad de coacere și porozitate corespunzătoare, diversitate sortimentala;

e) la produse zaharoase: valori nutritive, gustative și aromatice superioare, atractivitate, diversitate;

f) la sucuri de fructe și băuturi răcoritoare: valori nutritive, gustative și aromatice superioare, atractive, diversificate.

Articolul 18

Parametrii de calitate ai produselor industriale se prevăd în standarde, norme tehnice de ramura, norme tehnice de întreprindere, caiete de sarcini, aprobate de organele prevăzute de lege, precum și în contracte.

Prin documentele tehnice normative prevăzute la alin. 1 se stabilesc condițiile tehnice de calitate, constructive, functionale și de fiabilitate, regulile și metodele de verificare a calității, prescripțiile speciale de ambalare, marcare, depozitare și transport, ale tuturor produselor, precum și regulile de protecție specifice condițiilor de clima și mediu ale țărilor în care urmează a fi exportate.

Pentru utilajele care se livreaza în subansamble și se asambleaza la locul de instalare, în documentele tehnice normative se vor preciza regulile de montaj și de punere în funcțiune, care trebuie respectate pentru asigurarea bunei funcționari și realizari a indicatorilor tehnico-economici prevăzuți, precum și verificările și probele care se fac la locul de instalare în acest scop.

Articolul 19

Ministerele, celelalte organe centrale și locale, centrale industriale și întreprinderile, unitățile de cercetare și inginerie tehnologică răspund de nivelul parametrilor de calitate din documentele tehnice normative pe care le elaborează și de stricta aplicare a acestor documente după aprobare.

De asemenea, vor acționa pentru revizuirea periodică a parametrilor de calitate, în vederea aducerii lor la nivelul performantelor realizate de produse similare, în țara sau pe plan mondial.

Odată cu stabilirea parametrilor calitativi ai produsului de baza, se vor preciza și parametrii pieselor și subansamblelor componente, care sînt obligatorii pentru toate unitățile care cooperează la realizarea produsului respectiv.

Normele de calitate din industria republicană sînt obligatorii și pentru unitățile din industria locală și cooperatista, precum și pentru orice alte unități socialiste care desfășoară o activitate productiva.

Articolul 20

Pe baza normelor de calitate și a documentațiilor tehnice aprobate, întreprinderile producătoare au obligația sa întocmească "Cartea tehnica a produsului" pentru mașini, utilaje și instalații, precum și pentru aparatele și alte bunuri de folosință îndelungată stabilite de ministerul sau organul central coordonator de ramura.

"Cartea tehnica a produsului" va cuprinde descrierea, parametrii, durata de utilizare normata, domeniile de utilizare, modul de întreținere și condițiile de păstrare a acestuia, perioadele de revizie tehnica, seturile de piese de schimb și subansamblele necesare pentru fiecare categorie de reparatie, precum și orice alte date privind funcționarea la parametrii proiectati ai produsului.

Unitățile furnizoare și, după caz, cele comerciale, sînt obligate să livreze produsele numai însoțite de "Cartea tehnica a produsului".

Articolul 21

Ministerele, centralele industriale, întreprinderile au obligația să asigure ca muncitorii, inginerii, tehnicienii, întregul personal de execuție și de control sa cunoască temeinic prevederile din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini și contracte, să își ridice permanent calificarea profesională, în scopul realizării produselor industriale în stricta conformitate cu normele de calitate.

Articolul 22

În vederea sporirii competitivitatii produselor românești pe plan extern, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale împreună cu Camera de Comerț și Industrie vor asigura procurarea normativelor tehnice și a altor materiale privind calitatea produselor, utilizate pe piața internationala.

Articolul 23

Ministerele economice, centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de respectarea stricta a disciplinei tehnologice în procesul de fabricație.

Disciplina tehnologică se realizează prin desfășurarea producției potrivit documentației de execuție și procesului tehnologic omologat și executarea produselor în condițiile prevăzute în standarde, norme și normative tehnice, caiete de sarcini și contracte.

Articolul 24

Se interzice unităților economice sa aprobe derogări de la documentația constructivă și tehnologică omologata, precum și de la prevederile standardelor, normelor tehnice, caietelor de sarcini și contractelor. Nu constituie derogări măsurile luate pentru reducerea consumurilor, creșterea productivitatii muncii, modernizarea proceselor tehnologice, tipizarea pieselor, subansamblelor și produselor, cu condiția să asigure menținerea sau îmbunătățirea calității produselor.

Derogări de la documentațiile tehnice aprobate, potrivit legii, de unitățile economice, se pot da în mod excepțional și pe timp limitat de ministerele sau organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul institutelor de cercetare științifică și inginerie tehnologică de specialitate.

În cazul normelor tehnice de ramura și al altor documentații tehnice aprobate de ministere și celelalte organe centrale și locale, derogarile se pot da în mod excepțional și pe timp limitat de către ministerul coordonator sau organul central coordonator de ramura, cu avizul Comitetului Național pentru Știința și Tehnologie și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.

Derogarile de la standardele de stat se pot da numai de organul care le-a aprobat, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale și locale interesate, înaintată cu acordul Consiliului Național pentru Știința și Tehnologie și Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.

Odată cu aprobarea derogarii, organele prevăzute la alin. 2 și 3 vor stabili și măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au generat-o.

În toate cazurile, propunerile de derogare se fac numai cu acordul unității beneficiare ori producătoare.

Articolul 25

Centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de pregătirea și organizarea corespunzătoare a producției, de acordarea asistenței tehnice în toate schimburile prin cadre de conducere tehnica și de specialitate, de optimizarea procesului de fabricație și a transporturilor interne, de întărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă.

Totodată, sînt obligate sa ia măsuri pentru reducerea continua a consumurilor specifice, în condițiile respectării stricte a calității normate.

Articolul 26

Ministerele, celelalte organe centrale și locale răspund de realizarea nivelului calitativ al producției unităților subordonate, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:

a) asigurarea dotării unităților producătoare cu mijloace de producție care să aibă precizia și productivitatea necesare, cu aparate de măsura și control, aparatura de laborator, întregul necesar de scule, dispozitive și verificatoare standuri de probe, prevăzute în documentația tehnologică și de control al calității și promovarea folosirii metodelor științifice de verificare a calității și fiabilitatii;

b) crearea condițiilor tehnico-materiale și organizatorice necesare pentru asigurarea calității produselor prin profilarea, specializarea și concentrarea producției;

c) organizarea, îndrumarea și verificarea activității de control tehnic de calitate și de metrologie în unitățile subordonate;

d) stabilirea modului de verificare, înainte de livrare, a calității și fiabilitatii produselor unicate de mare complexitate, la care nu se pot face probe complete în uzina producătoare, cu acordul beneficiarilor și unităților de cercetare științifică și inginerie tehnologică;

e) asigurarea nivelului calitativ al tuturor produselor din profilul ramurii de care răspund;

f) elaborarea programelor pentru îmbunătățirea continua a calității materiilor prime, semifabricatelor, proceselor tehnologice, produselor finite și împlinirea acestora;

g) realizarea cooperării între unitățile producătoare, în condiții care să asigure nivelul calitativ al materiilor prime, materialelor, ansamblelor și subansamblelor care intră în componenta produselor finite;

h) organizarea și asigurarea asistenței tehnice a unităților producătoare pentru montarea, probarea, punerea în funcțiune și predarea în exploatare a utilajelor și instalațiilor tehnologice complexe, care se asambleaza și se probează în final la locul de instalare;

i) asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea forței de muncă calificate la nivelul prevederilor din documentațiile tehnologice, precum și a asistenței pentru verificarea mașinilor și instalațiilor;

j) organizarea urmăririi comportării în exploatare a produselor livrate, precum și a prelucrării datelor rezultate, în vederea utilizării lor la îmbunătățirea și la reproiectarea produselor sau crearea de produse noi.

Articolul 27

Centralele industriale, întreprinderile și celelalte unități economice răspund de respectarea prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, alte documentații tehnice și contracte la fabricarea și livrarea produselor, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:

a) introducerea în fabricatia de serie a produselor noi numai după omologare și după ce au fost luate toate măsurile tehnico-materiale și organizatorice pentru asigurarea calității produselor;

b) efectuarea, în prealabil, a probelor de verificare a parametrilor tehnico-funcționali în vederea respectării condițiilor calitative stabilite prin contract, în cazul produselor oferite pentru prima data la export sau la care partenerul cere condiții tehnice suplimentare față de normativele interne în vigoare;

c) elaborarea programelor privind îmbunătățirea continua a calității materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite, inclusiv a celor care fac obiectul cooperării în producție și analiza lunară a îndeplinirii acestora;

d) folosirea în fabricație numai de materii prime și materiale care corespund condițiilor de calitate prevăzute în standarde, celelalte norme tehnice, caiete de sarcini și în contracte;

e) organizarea și buna funcționare a controlului tehnic de calitate în conformitate cu programele tehnologice de control și asigurarea încadrării în aceasta activitate a muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor cu o buna pregătire profesională și cu experienta în producție;

f) dotarea laboratoarelor și secțiilor de producție cu aparate de măsura și control, aparatura de laborator și cu standuri de proba necesare pentru determinarea caracteristicilor fizice, mecanice și chimice ale materiilor prime, materialelor, semifabricatelor și produselor finite;

g) perfecționarea documentațiilor tehnice, programelor tehnologice de control, întocmirea propunerile de imbunatatire a standardelor și celorlalte norme tehnice în concordanta cu progresul tehnic și cerințele de calitate;

h) funcționarea utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsura și control la parametrii proiectati, modernizarea, verificarea, întreținerea și certificarea, conform legii, a funcționarii acestora, în limitele de precizie stabilite;

i) asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea muncitorilor și a personalului mediu de specialitate pentru însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind calitatea lucrărilor și produselor;

j) prevederea în contractele economice a caracteristicilor de calitate ale produselor, corespunzătoare scopului și procesului de prelucrare, a metodelor de verificare a acestora, a probelor de recepție, a condițiilor și termenelor de garanție, a duratelor de utilizare, a condițiilor de manipulare, conservare, ambalare, depozitare și transport, precum și a condițiilor de desfășurare a asistenței tehnice pentru montarea, probarea, punerea în funcțiune și predarea în exploatare a utilajelor și instalațiilor; clasificarea și marcarea produselor pe clase de calitate, în cazurile prevăzute de normele tehnice în vigoare;

k) urmărirea sistematica a modului de comportare la beneficiari a produselor livrate și stabilirea, pe aceasta baza, de măsuri pentru ridicarea nivelului calitativ al producției;

l) analizarea periodică a activității desfășurate pentru asigurarea calității produselor în unități, secții, ateliere și locuri de muncă, prezentarea de dări de seama în adunările generale ale oamenilor muncii asupra nivelului calitativ al produselor, în vederea promovării inițiativei întregului personal pentru îmbunătățirea calității produselor.

Articolul 28

Consiliile tehnico-economice din ministere, celelalte organe centrale și locale, din centrale și întreprinderi sînt obligate:

a) sa analizeze nivelul calitativ al produselor din fabricație și sa propună măsuri de imbunatatire a acestuia;

b) să asigure adoptarea unor soluții tehnice care să conducă la innoirea și modernizarea produselor, în condiții de eficienta ridicată;

c) sa avizeze numai acele documentații de execuție și documente tehnice normative care să asigure realizarea unor caracteristici functionale și tehnico-economice superioare;

d) sa urmărească îmbunătățirea tehnologiilor de control.

Proiectele documentelor tehnice normative și ale documentațiilor de execuție ale produselor se supun aprobării organelor colective de conducere numai însoțite de concluziile și propunerile consiliilor tehnico-economice.

Articolul 29

Unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică răspund de calitatea soluțiilor tehnice privind proiectarea și pregătirea de fabricație a produselor, adoptate în documentațiile pe care le-au elaborat, de asigurarea asistenței tehnice, de valorificarea rezultatelor urmăririi în exploatare și perfecționarea continua a produselor din profilul lor de activitate.

Articolul 30

Unitățile beneficiare sînt obligate să efectueze recepție produselor potrivit prevederilor din contracte și sa preia numai acele care corespund normelor de calitate.

Încălcarea prevederilor alin. 1 atrage și răspunderea unităților beneficiare pentru paguba adusă avutului obștesc.

Articolul 31

Unitățile producătoare răspund pentru orice deficienta de calitate aparuta în termenul de garanție, precum și de eventualele vicii ascunse rezultate din fabricație, apărute în perioada de utilizare normata și sînt obligate sa stabilească, în condițiile prevăzute în contracte, de comun acord cu beneficiarii și proiectantii, măsuri și termene de remediere sau de înlocuire a produselor necorespunzătoare. În cazul în care furnizorii nu accepta remedierea sau înlocuirea produselor, beneficiarii le vor restitui, solicitînd despăgubirile legale.

Prin termen de garanție se înțelege limita de timp în cadrul căreia reconditionarea sau înlocuirea produsului se face pe seama și cheltuiala unității producătoare, dacă nu se dovedește ca deficienta de calitate nu îi este imputabilă.

Termenul de garanție curge de la data livrării produsului. În cazul utilajelor și instalațiilor complexe realizate prin cooperare în producție, termenul de garanție curge, față de toți furnizorii, de la data livrării acestor utilaje sau instalații.

Prin perioada de utilizare normata se înțelege intervalul în cadrul căruia produsul, în condițiile de exploatare, depozitare și transport stabilite potrivit normelor și normativelor tehnice, trebuie să-și mențină nemodificate caracteristicile functionale.

La produsele cu termene de utilizare limitată, unitățile producătoare sînt obligate sa înscrie pe produs sau pe ambalajul produsului, după caz, anul și luna în care expira durata de garanție sau perioada de utilizare normata.

Articolul 32

Unitățile comerciale răspund, potrivit legii, de calitatea mărfurilor vîndute, asigurind remedierea sau înlocuirea produselor necorespunzătoare pe seama unităților producătoare.

Termenul de prescripție a acțiunii unității comerciale față de unitatea producătoare, pentru recuperarea daunelor rezultate din neîndeplinirea de către producător a condițiilor de calitate, curge de la data plății daunelor de către unitatea comercială.

Articolul 33

Furnizorul răspunde față de beneficiar, în perioada de garanție, pentru daunele aduse prin nerealizarea parametrilor proiectati datorită deficiențelor de calitate ale utilajelor, instalațiilor și bunurilor de folosință îndelungată livrate.

Articolul 34

Unitățile de transport, precum și cele care preiau păstrează și desfac produsele, răspund de menținerea integrității și calității acestora, de corecta lor manipulare și depozitare, de la preluare pînă la predare.

Articolul 35

Unitățile producătoare și unitățile de comerț exterior sînt obligate să asigure respectarea cu strictețe a condițiilor privind calitatea și performanțele tehnice ale mărfurilor destinate exportului, potrivit prevederilor contractuale.

Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și întreprinderile de comerț exterior vor controla, prin reprezentați proprii, la uzine și fabrici, modul cum se pun în producție și se realizează mărfurile contractate pentru export și vor participa la stabilirea și înfăptuirea programelor de măsuri pentru adaptarea operativă a producției la cerințele de calitate impuse de piața externa.

Întreprinderile de comerț exterior sînt obligate sa receptioneze și sa preia de la unitățile producătoare numai produsele care se încadrează în parametrii de calitate. Întreprinderile de comerț exterior poarta întreaga răspundere, potrivit legii, pentru preluarea de la producător și livrarea către clienții externi a unor mărfuri care nu corespund condițiilor contractuale.

Articolul 36

Directorii și ceilalți conducatori ai unităților economice răspund de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unității în domeniul calității și au obligația să asigure toate condițiile materiale, tehnice și organizatorice necesare pentru realizarea producției în stricta conformitate cu documentația tehnica, executarea exigenta a controlului tehnic în procesul de fabricație, livrarea de produse corespunzătoare calitativ.

În caz de abateri de la normele de calitate, vor lua măsuri pentru oprirea fabricației, înlăturarea deficiențelor în vederea reluării producției și stabilirea răspunderii persoanelor vinovate.

Articolul 37

Șefii de secții și ateliere au obligația să asigure fiecărei formații de lucru în subordine condițiile tehnico-materiale necesare realizării calității produselor și desfășurării procesului de producție potrivit tehnologiei de fabricație și de control, sa acorde asistența tehnica de specialitate, sa ia măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor care pot genera abateri de la normele de calitate și răspund, împreună cu maistrii, de calitatea produselor fabricate și livrate.

Articolul 38

Maistrii și ceilalți conducatori ai formatiilor de lucru au obligația să asigure buna organizare și desfășurare a procesului de producție, sa ia măsuri ca la fiecare loc de muncă să se respecte riguros disciplina de producție și tehnologiile de fabricație de către muncitori, sa controleze produsele executate de aceștia, sa nu admită circulația unor produse necorespunzătoare pe fluxul de fabricație și sa dispună oprirea executării operațiilor în cazul unor abateri de la normele de calitate.

Maistrii răspund împreună cu muncitorii pentru orice deficienta de calitate rezultată din încălcarea disciplinei tehnologice.

În scopul prevenirii unor asemenea deficiente, maiștri trebuie să analizeze cauzele abaterilor de la normele de calitate, sa ia măsuri pentru eliminarea acestora și sa organizeze dezbateri privind realizarea parametrilor calitativi ai produselor în cadrul formalităților de lucru pe care le conduc.

Articolul 39

Muncitorii răspund de calitatea produselor realizate și au obligația să respecte cu strictețe disciplina tehnologică, să execute operațiile conform documentației tehnice, sa verifice prin autocontrol calitatea acestora și sa remedieze deficientele constatate, să prezinte prima piesa sau produs la controlul maistrului, să fie exigenti față de orice abateri de la normele de calitate. De asemenea, trebuie să participe activ la toate acțiunile organizate pentru ridicarea nivelului calitativ al producției și perfecționarea tehnologiilor de fabricație.

Articolul 40

Cercetatorii, tehnologii și alți specialiști care participa la elaborarea și avizarea documentațiilor tehnice răspund de valorile parametrilor de calitate și de eficienta economică a produselor proiectate, pînă la realizarea acestora în producție.

Proiectantul și tehnologul răspund de introducerea în proiecte a soluțiilor tehnice stabilite de cercetători, prin documentația omologata.

Articolul 41

Personalul unităților cu activitate de comerț exterior care se face vinovat de contractarea la export a unor produse necorespunzătoare condițiilor specifice tarii de destinație, precum și prevederea în contractele externe a unor caracteristici calitative diferite de cele oferite de producător, răspunde, potrivit legii, pentru pagubele cauzate.

Articolul 42

Activitatea de control tehnic al calității se organizează, potrivit legii, ca serviciu, birou, colectiv independent, laboratoare de control și formații de lucru, în funcție de complexitatea și tehnicitatea produselor, de numărul muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și specialiștilor cu studii superioare rezultat ca necesar din documentațiile tehnice și tehnologice de execuție.

Serviciile, birourile și colectivele independente de control tehnic al calității sînt subordonate conducătorului unității și inspectoratelor județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor.

Articolul 43

Personalul din activitatea de control tehnic al calității trebuie să fie autorizat de către inspectoratele județene și al municipiului București pentru controlul calității produselor, pe baza verificării cunoștințelor de specialitate.

Numirea, schimbarea din funcție, sancționarea disciplinară sau desfacerea contractului de muncă al personalului din serviciile, birourile și colectivele independente de control tehnic al calității se fac de către conducătorul unității, cu acordul inspectoratului județean sau al municipiului București pentru controlul calității produselor. Pentru șeful acestor compartimente este necesar acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor și al organului ierarhic superior al unității.

Articolul 44

Personalul unităților care exercită controlul tehnic al calității are următoarele obligații:

a) verifica calitatea materiilor prime, materialelor, reperelor și subansamblelor la aprovizionarea și introducerea lor în fabricație, reglajul și precizia mijloacelor de producție și ale aparaturii de măsura și control, respectarea stricta a normelor de calitate la ambalarea și expedierea produselor;

b) respinge produsele cu deficiente de calitate, sesizează șeful ierarhic în cazul unor abateri grave de la normele de calitate și propune luarea măsurilor necesare pentru eliminarea deficiențelor;

c) participa la stabilirea tehnologiilor de control, verifica dotarea cu aparatura de măsura și control, cu standuri de proba și platforme de montaj, solicita conducerii unității îmbunătățirea documentațiilor de fabricație.

Articolul 45

Șeful compartimentului de control tehnic al calității are obligația de a asigura buna desfășurare a întregii activități de control al calității din unitate, în care scop:

a) răspunde de organizarea controlului calității produselor în toate fazele de fabricație, urmărește respectarea programelor tehnologice de control al calității produselor;

b) promovează folosirea metodelor moderne de control și inițiază acțiuni pentru ridicarea calificării profesionale a controlorilor de calitate;

c) sesizează conducerea unității și organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor asupra abaterilor privind calitatea produselor; propune sistarea fabricației și oprește livrarea produselor care nu corespund calitativ;

d) organizează și conduce activitatea laboratorului din unitate destinat verificării calității materiilor prime, materialelor, pieselor, subansamblelor și produselor finite;

e) verifica, la încheierea contractelor economice, parametrii de calitate ai materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, lucrărilor și prestațiilor prevăzute în acestea și le vizează dacă corespund normelor de calitate.

Articolul 46

Personalul cu atribuții de control tehnic al calității din ministere și centrale are obligația de a urmări îndeplinirea măsurilor din programele pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor și de a controla modul de asigurare a calității produselor în unitățile subordonate.

Articolul 47

Controlul tehnic al calității se efectuează asupra materiilor prime, materialelor, pieselor, semifabricatelor, subansamblelor, pe întregul flux de fabricație și la produsele finite, potrivit metodelor, frecvenței și cu mijloacele prevăzute în documentația tehnica a produsului. Confirmarea calității se face prin aplicarea vizei de control pe produse sau pe documentele de însoțire a acestora pe fluxul de fabricație și în final.

Raportarea ca producție marfa a produselor respinse la controlul calității este interzisă.

Articolul 48

Unitățile beneficiare sînt obligate sa verifice calitatea executării utilajelor tehnologice, instalațiilor și altor produse de complexitate tehnica ridicată, pe faze de fabricație și în final, sa semnalizeze eventualele deficiente de calitate și sa participe la stabilirea măsurilor necesare pentru remedierea lor.

În cazul instalațiilor complexe, operațiile de control vor putea fi efectuate și de către unități de cercetare științifică și inginerie tehnologică, pe bază de contracte încheiate cu unitatea beneficiara.

Pentru anumite produse, în special mașini și utilaje cu un grad ridicat de complexitate, operațiile de control se vor efectua, pe bază de contracte încheiate cu unitatea beneficiara, de către unități specializate prin profilul lor de activitate în exploatarea unor asemenea produse.

Pentru produsele destinate exportului, întreprinderile de comerț exterior vor efectua controlul calității cu organe specializate de control, pe bază de contract, conform legii.

Articolul 49

Produsele se livreaza numai însoțite de certificate de calitate, de garanție, buletine de analiza sau alte documente de certificare a calității emise de unitățile producătoare și de bazele de aprovizionare tehnico-materială, sub semnatura conducătorului unității și șefului compartimentului de control. În cazul în care conducătorul unității sau șeful compartimentului de control deleagă altor persoane dreptul de a semna documentul de certificare, răspund împreună cu acestea.

Conținutul și forma documentelor de certificare a calității se stabilesc de organul central al unității producătoare cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.

Confirmarea calității produselor vîndute populației se face prin certificate de garanție, în cazul produselor de folosință îndelungată sau prin documentele de certificare a calității, elaborate de producător, la livrarea cu ridicată către unitatea de comerț, în cazul celorlalte produse.

Articolul 50

Pentru stimularea fabricării de produse de calitate superioară, cu un grad înalt de competitivitate, se instituie marca de calitate.

Marca de calitate este un simbol care se aplică pe produse, prin care se atesta de producător ca acestea au caracteristici la nivelul celor mai bune performanțe realizate în țara și pe plan mondial.

Dreptul de aplicare a marcii de calitate se stabilește prin certificatul de marca eliberat de Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor.

Nomenclatorul produselor la care se aplică marca de calitate se aproba prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

Unitatea care aplica pe produse simbolul marcii de calitate răspunde de îndeplinirea de către aceste produse a caracteristicilor din certificatul de marca.

Articolul 51

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, ministerele și celelalte organe centrale vor controla respectarea de către unități a cerințelor legale privind aplicarea marcii de calitate.

În cazul în care produsele nu se încadrează în prevederile certificatului de marca sau performanțele lor tehnico-economice sînt inferioare celor realizate pe plan mondial, inspectoratul va retrage unității producătoare dreptul de aplicare a marcii de calitate.

Articolul 52

Acordarea și retragerea marcii de calitate se fac potrivit legii.

Articolul 53

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor înfăptuiește, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale și locale, politica partidului și statului în domeniul calității și al controlului tehnic de calitate al produselor și exercită următoarele atribuții principale:

a) asigura, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale sau locale, organizarea și executarea controlului calității produselor, elaborarea și îndeplinirea programelor pentru îmbunătățirea calității, stabilirea și realizarea indicatorilor de calitate ce se includ în planurile cincinale și anuale;

b) controlează activitatea de asigurare a calității produselor, efectuează operații de control cu personal propriu, inițiază acțiuni pentru ridicarea calificării profesionale a personalului de control tehnic al calității din unități;

c) îndrumă și controlează elaborarea programelor tehnologice de control al calității produselor, promovează folosirea metodelor moderne de control;

d) controlează, în condițiile prevăzute de lege, activitatea de asigurare a calității mărfurilor din import;

e) interzice livrarea produselor care nu corespund din punct de vedere calitativ și stabilește măsuri pentru eliminarea deficiențelor de calitate și pentru recuperarea pagubelor de la persoanele vinovate, sesizind despre aceasta organele bancare;

f) elaborează normative privind controlul tehnic al calității produselor; autoriza, îndrumă și controlează activitatea laboratoarelor care executa masurari, încercări și analize pentru verificarea calității produselor;

g) organizează, împreună cu conducerile unităților, cu comisiile pentru calitate și cu organizațiile sindicale și de tineret, dezbaterea la locurile de muncă a cazurilor de abateri de la normele de calitate.

Articolul 54

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor dispuse, cu încunoștințarea prealabilă a organelor centrale sau locale de resort, oprirea fabricației în cazul în care:

a) au fost introduse în fabricație produse neomologate în condițiile legii;

b) produsul nu întrunește parametrii de calitate și fiabilitate aprobați la omologare;

c) crește sistematic volumul rebuturilor și al operațiilor de remediere;

d) lipsește aparatura de măsura și control sau aceasta funcționează necorespunzător;

e) persista deficiente grave în fabricație și în controlul tehnic de calitate și metrologie.

De asemenea, interzice trecerea la fabricație de serie a produselor noi în cazul cînd constata că nu au fost realizate prevederile programului tehnologic de control al calității produsului.

Măsurile prevăzute la alin. 1 și 2 se înscriu în registrul unic de control al unității.

Ministerele, celelalte organe centrale și locale, centralele industriale și întreprinderile sînt obligate să aplice măsuri operative pentru eliminarea cauzelor care au determinat oprirea sau interzicerea fabricației și sa stabilească răspunderea persoanelor vinovate.

Articolul 55

Inspectorii pentru controlul calității produselor răspund potrivit legii pentru:

a) neefectuarea verificărilor care intră în sarcina lor;

b) înscrierea în documentele de control a unor constatări care nu corespund realității;

c) nesemnalarea încălcării dispozițiilor legale în vigoare constatată cu ocazia controlului sau neluarea la timp, în condițiile prevăzute de lege, a măsurilor care se impun pentru asigurarea calității produselor.