Regulamentul din 4 ianuarie 2001

Articolul 1

Deținătorii, cu orice titlu, de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice, denumiți în continuare deținători de lucrări hidrotehnice, au obligația sa monteze aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a lucrărilor, să își organizeze sistemul și activitatea de urmărire, sa realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite și să obțină autorizația de funcționare în siguranța, în conformitate cu prevederile normelor emise de Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

Articolul 2

Deținătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieți omenești și bunuri sau poate aduce prejudicii mediului sunt obligați sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și sa organizeze activitatea de supraveghere.

Articolul 3

Se supun prevederilor prezentului regulament barajele, cu lacurile de acumulare aferente, și alte construcții hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări hidrotehnice pot fi definitive și provizorii, indiferent de categoria de importanța și de tipul acestora, și includ și lucrările de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparații și de imbunatatire a terenului de fundare.

Articolul 4

Pentru a se asigura respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor și digurilor pentru acumulari de apa, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale, a centralelor hidroelectrice și a ecluzelor din frontul barat, a derivatiilor cu nivel liber realizate în rambleu, a rezervoarelor subterane cu volume mai mari de 5.000 mc și a conductelor forțate, denumite în continuare lucrări, pe lângă Ministerul Apelor și Protecției Mediului funcționează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și a Altor Lucrări Hidrotehnice.

Articolul 5

Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare comisia naționala, are un număr de până la 30 de membri și este constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome, societăților comerciale de profil și ai instituțiilor publice interesate. Comisia naționala este condusă de un președinte și de 2 vicepreședinți, secretarul comisiei naționale fiind membru de drept al acesteia. Pentru rezolvarea problemelor curente și pentru luarea deciziilor operative comisia naționala desemnează un birou operativ compus din 9 membri și condus de un președinte executiv propus de aceasta.

Președintele comisiei naționale este ministrul apelor și protecției mediului, unul dintre vicepreședinți este directorul general care coordonează activitatea de gospodărire a apelor, iar cel de-al doilea vicepreședinte este reprezentantul Comitetului Național Roman al Marilor Baraje.

Membrii comisiei naționale sunt reprezentanți cu drept de decizie, propuși de ministerele, regiile autonome, societățile comerciale de profil și instituțiile publice interesate, specialiști din institutele de învățământ superior, de cercetare și proiectare pentru construcții hidrotehnice, precum și specialiști din unitățile de exploatare a construcțiilor hidrotehnice, desemnați de conducerile unităților respective. Lista cuprinzând unitățile care sunt reprezentate în comisia naționala se propune de Departamentul apelor și se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului. Membrii biroului operativ sunt propuși dintre membrii comisiei naționale. Componenta nominală a comisiei naționale și a biroului operativ se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului.

Articolul 6

Componenta nominală a comisiei naționale se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului, pe baza propunerilor formulate de autoritățile menționate la art. 5.

Articolul 7

Comisia naționala se întrunește într-o ședința ordinară anuală de analiza, precum și în ședințe extraordinare, convocate, ori de câte ori este necesar, de către președinte sau de biroul operativ al comisiei naționale atunci când președintele lipsește. Hotărârile comisiei naționale se iau în prezenta a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor săi și se aproba cu majoritatea simpla a celor prezenți.

Deciziile operative luate între ședințele comisiei naționale se aproba de biroul operativ al acesteia și se validează de comisia naționala.

Articolul 8

La ședințele comisiei naționale pot fi invitați și reprezentanți ai Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor, ai Comisiei Centrale pentru Apărarea împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice, ai comisiilor centrale pentru alte tipuri de dezastre, ai Ministerului Apărării Naționale, ai Inspectoratului de stat în construcții din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, ai conducerii unităților de exploatare interesate în analiza funcționarii în siguranța a lucrărilor pe care le au în administrare, precum și alți invitați, cu avizul biroului operativ al comisiei naționale.

Articolul 9

În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 4 comisia naționala exercita următoarele atribuții:

a) analizează, împreună cu deținătorii de lucrări, modul de organizare a activității de urmărire a comportării în timp și de exploatare în siguranța a lucrărilor hidrotehnice propuse de deținătorii/administratorii acestora, precum și perioadele în care se efectuează expertizele tehnice privind starea de siguranță în exploatare; avizează regulamentele de organizare și funcționare și componenta nominală ale comisiilor proprii, organizate la nivel central de către principalii deținători de lucrări;

b) analizează și avizează actele normative referitoare la siguranța lucrărilor hidrotehnice care sunt incluse în sfera sa de activitate;

c) întocmește și actualizează lista cuprinzând lucrările hidrotehnice de mare importanța care prezintă elemente de risc crescut, ținând seama de efectele negative asupra oamenilor și obiectivelor social-economice în caz de avarii;

d) elaborează, împreună cu Inspectoratul de stat în construcții din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței metodologia privind stabilirea categoriilor de importanța a lucrărilor hidrotehnice cuprinse în sfera ei de activitate, precum și metodologia privind evaluarea stării de siguranță a lucrărilor hidrotehnice, care se aproba prin ordine comune ale celor două organisme;

e) aproba competentele referitoare la elaborarea documentațiilor de evaluare a stării de siguranță în exploatare pentru toate tipurile de lucrări hidrotehnice;

f) analizează și avizează rapoartele anuale de activitate ale comisiilor deținătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, constituite conform art. 14, alte informări și propuneri prezentate de aceste comisii, precum și de ministerele, regiile autonome sau unitățile interesate;

g) analizează, corelează și aproba programele anuale propuse de deținătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice pentru evaluarea stării de siguranță a acestora; efectuează analize asupra măsurilor și lucrărilor de punere în siguranța propuse de aceștia și urmărește modul de realizare a acestora;

h) colaborează cu Inspectoratul de stat în construcții din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, precum și cu alte organisme abilitate de lege pentru controlul calității lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice;

i) dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice evidentiate cu risc crescut de avariere și stabilește, împreună cu Inspectoratul de stat în construcții din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, măsurile operative imediate și de perspectiva pentru evitarea accidentelor;

j) avizează documentațiile de expertiza tehnica a stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice din sfera ei de activitate și dispune, dacă este cazul, efectuarea de contraexpertize ca urmare a contestațiilor formulate de beneficiar sau de organele abilitate cu controlul siguranței construcțiilor;

k) participa la schimbul de experienta și la manifestări științifice organizate la deținătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice din țara și din străinătate și stabilește legături de colaborare cu organisme similare din alte tari.

Articolul 10

Pentru activitatea curenta, reprezentând participarea la ședințe anuale de analiza și la ședințele extraordinare, membrii comisiei naționale sunt salarizați de unitățile la care sunt angajați.

Articolul 11

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naționale este asigurat de personalul Direcției generale de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor și Protecției Mediului, în limita numărului de posturi aprobat ministerului, iar secretarul comisiei naționale și al biroului operativ al acesteia este șeful serviciului de specialitate din cadrul acestei direcții.

Articolul 12

Secretarul tehnic permanent al comisiei naționale are următoarele atribuții:

a) asigura legătură cu membrii comisiei naționale și cu ceilalți factori interesați, pentru definitivarea materialelor propuse să fie analizate pe ordinea de zi, mobilizeaza membrii comisiei naționale la ședințe și la alte acțiuni;

b) întocmește procese-verbale în cadrul ședințelor ordinare și extraordinare ale comisiei naționale, în care se consemnează ordinea de zi, discutiile purtate, concluziile și măsurile stabilite;

c) solicita rapoarte deținătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, analizează și sintetizeaza informațiile și alte materiale primite pe adresa comisiei naționale, le prezintă biroului operativ al acesteia și îi informează pe membrii comisiei naționale despre acțiunile întreprinse între ședințe;

d) organizează și participa, împreună cu alți factori interesați, la acțiuni de verificare a activității de urmărire a comportării în timp și de exploatare în condiții de siguranță a lucrărilor hidrotehnice ale diversilor deținători/administratori de lucrări;

e) asigura secretariatele ședințelor de avizare a documentațiilor privind expertizele tehnice ale lucrărilor hidrotehnice din competența de avizare a comisiei naționale, întocmește avizele, păstrează documentațiile și asigura gestionarea cheltuielilor pentru emiterea avizelor de expertiza, conform prevederilor legale.

Articolul 13

Pentru buna desfășurare a activităților comisiei naționale secretariatul tehnic permanent al acesteia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internațional, calculator PC complet (calculator, imprimanta, scaner și retroproiector), un xerox format mic, camera de luat vederi portabila, videorecorder-player, aparat de fotografiat color, împreună cu materialele consumabile și de birou aferente.

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naționale poate avea și alte dotări care pot fi constituite din fonduri bugetare sau extrabugetare, inclusiv prin donații sau sponsorizări, efectuate conform prevederilor legale de către persoane juridice sau fizice din țara sau din străinătate. Secretariatul tehnic permanent răspunde de buna administrare a dotărilor.

Articolul 14

Instituțiile publice, principalii deținători/administratori de lucrări hidrotehnice vor organiza la nivel central comisii proprii de urmărire a comportării în timp și de exploatare în condiții de siguranță a lucrărilor pe care le dețin sau le administrează, denumite în continuare comisii de specialitate.

Articolul 15

Regulamentele de organizare și funcționare și componenta nominală a comisiilor de specialitate ale deținătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice se aproba prin ordin sau prin decizie a conducerii unității respective, în baza avizului comisiei naționale.

Articolul 16

Membrii comisiei naționale pot face parte din comisiile de specialitate ale deținătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, având îndatoririle și drepturile aferente, conform prevederilor legale.

Articolul 17

Evaluarea stării de siguranță a lucrărilor hidrotehnice se realizează de către experți tehnici certificati, conform regulamentului comisiei de expertiza, compusa din specialiști în domeniu, președintele comisiei fiind expert tehnic atestat din punct de vedere tehnico-profesional conform prevederilor legale.

Articolul 18

Regulamentul privind organizarea și certificarea corpului de experți pentru evaluarea stării de siguranță a barajelor și lucrărilor hidrotehnice speciale și Procedura de avizare a specialiștilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranță a barajelor și digurilor din categoria de siguranță C și D se propun de biroul operativ, se avizează de către comisia naționala și se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului.

Articolul 19

Documentațiile privind evaluarea stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, elaborate de experții certificati, se avizează de comisia naționala conform metodologiei privind evaluarea stării de siguranță a lucrărilor hidrotehnice, prevăzută la art. 9 lit. d).

Articolul 20

Pentru eliberarea certificatului de expert în activitatea de evaluare a stării de siguranță a barajelor și a lucrărilor hidrotehnice speciale și a avizului pentru specialiștii pentru categoriile de importanța C și D se percep tarife de înscriere, examinare și emitere a certificatului și a avizului. Pentru serviciile de certificare și avizare se percep tarife care se stabilesc în condițiile prevăzute de lege, se aproba prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului, se actualizează anual și se datorează Fondului apelor.

Articolul 21

În termen de un an de la data aprobării prezentului regulament comisia naționala va elabora reglementările de aplicare a prevederilor acestuia, care vor fi aprobate prin ordine ale ministrului apelor și protecției mediului. Aceste ordine vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.