Regulamentul din 20 decembrie 2000

Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele:

a) materialul amelioratorului;

b) material prebaza;

c) material baza;

d) material certificat;

e) material standard.

Definițiile acestor categorii sunt prevăzute în lista nr. 1.

Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantații viticole:

a) plantații de conservare;

b) plantații de preinmultire;

c) plantații-mama de portaltoi;

d) plantații-mama de soiuri roditoare;

e) plantații de producție recunoscute;

f) școli de vite.

Definițiile acestor tipuri de plantații viticole sunt prevăzute în lista nr. 2.

Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unități:

a) unități de selecție;

b) unități de preinmultire;

c) unități de înmulțire;

d) unități de producție.

Definițiile acestor unități sunt prevăzute în lista nr. 2.

Zonarea soiurilor de viță de vie, recomandate și autorizate pentru cultura în cadrul fiecărui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, cu avizul Oficiului Național al Viei și Vinului, denumit în continuare O.N.V.V.

Actualizarea acestei lucrări se face în baza propunerilor Institutului de Cercetări pentru Viticultura și Vinificație și ale stațiunilor de cercetări vitivinicole, prin consultarea specialiștilor din domeniu, cu avizul direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și al O.N.V.V.

Autorizațiile de plantare se eliberează de direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București, în baza cererilor adresate acestora de către producătorii interesați, în condițiile prevăzute la art. 10 din lege. Autorizațiile de plantare se referă la

suprafața totală care urmează să fie plantata de un producător, persoana fizica sau juridică, eșalonat pe mai mulți ani.

Autorizația de plantare cuprinde următoarele elemente:

a) numele/denumirea producătorului, persoana fizica sau juridică;

b) adresa/sediul producătorului;

c) locul plantarii: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantatia se înființează în arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscută local;

d) suprafața care se planteaza: totală, din care, pe ani;

e) soiul/soiurile folosite la plantare;

f) distanțele de plantare între randuri și pe rând;

g) perioada de repaus a solului a fost de ...... ani sau terenul nu a mai fost plantat cu viță de vie.

Formularele-tip pentru cererile și autorizațiile de plantare a viței de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cererile pentru eliberarea autorizațiilor de plantare se depun la direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București, cu cel puțin o luna înainte de data infiintarii plantației. Ele vor conține toate informațiile necesare pentru completarea autorizației de plantare și vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial și de reprezentantul din teritoriu al I.S.C.T.V.B.A.N.D.O.

În cazul infiintarii de plantații pe o suprafața mai mare de 3 ha, considerate ca suprafețe totale pe un producător viticol, persoana fizica sau juridică, la cererea pentru eliberarea autorizației de plantare se va anexa proiectul de înființare a plantației viticole, vizat de unitatea de cercetare vitivinicolă din zona.

Proiectele pot fi întocmite de unități de cercetare vitivinicolă sau de agenți, specialiști, autorizați de direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București, cu avizul unității de cercetare vitivinicolă din zona.

Prin hibrizi direct producători se înțelege vitele obținute prin hibridari interspecifice între genitori americani sau euro-americani din prima și a doua generație, rezistente la filoxera și la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor și vinurilor.

Soiurile din aceasta grupa, care intră în categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum și cele obținute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației.

Cultivatorii de viță de vie au obligația de a asigura conservarea amenajărilor pedo- și hidroameliorative existente pe suprafețele pe care aceștia le dețin.

În acest scop ei se vor îngriji de întreținerea taluzurilor pe terenurile terasate, de curatarea și repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanți, de menținerea în stare de funcționare a sistemelor de irigații, precum și de conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare și a zonelor de întoarcere.

Distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- și hidroameliorative constituie infracțiune și se pedepsește potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege.

Autorizațiile de defrișare a plantațiilor de viță de vie din soiuri nobile și de portaltoi se eliberează de direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București, în baza cererilor adresate acestora de către deținătorii plantațiilor de viță de vie.

Autorizația de defrișare cuprinde următoarele elemente:

a) numele/denumirea deținătorului, persoana fizica sau juridică;

b) adresa/sediul deținătorului;

c) amplasarea plantației: podgoria, centrul viticol, iar dacă plantația se afla în areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela și punctul cu denumirea cunoscută local;

d) suprafața supusă defrișării;

e) data defrișării: anul, luna, perioada de început/sfârșit;

f) soiul/soiurile din plantatia supusă defrișării;

g) vârsta plantației - număr de ani;

h) procentul de goluri din plantații;

i) motivele invocate pentru propunerea de defrișare;

j) folosință care se da terenului propus pentru defrișare.

Formularele-tip pentru cererile și autorizațiile de defrișare a plantațiilor de viță de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Vinurile de calitate, în funcție de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri și de tehnologia aplicată, pot fi:

a) vinuri de calitate superioară - VS;

b) vinuri cu denumire de origine.

Vinurile de calitate superioară - VS trebuie să aibă o tărie alcoolică dobandita de minimum 10% în volume. Ele pot fi exportate sub denumirile generice "Landwein", "Vin de Pays", sau altele similare, cu menționarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tăriei alcoolice totale să fie de 10% în volume, iar cel al tăriei alcoolice dobândite, de 9% în volume.

Vinurile cu denumire de origine pot fi:

a) vinuri cu denumire de origine controlată - DOC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11% în volume;

b) vinuri cu denumire de origine controlată și trepte de calitate DOCC, având o tărie alcoolică dobandita de minimum 11,5% în volume.

Vinurile cu denumire de origine controlată - DOC trebuie să provină din struguri cu conținut în zaharuri de minimum 190 g/l.

Vinurile cu denumire de origine controlată și trepte de calitate - DOCC se pot încadra, în funcție de stadiul de maturare a strugurilor la cules, de caracteristicile lor calitative și de compoziție, în următoarele categorii:

a) cules la maturitatea deplina - DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conținut în zaharuri de minimum 196 g/l;

b) cules târziu - DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu conținut în zaharuri de minimum 220 g/l;

c) cules la innobilarea boabelor - DOCC-CIB: vinuri obținute din struguri cu conținut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.

Pentru producerea de vinuri roșii seci din această categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un conținut în zaharuri de minimum 204 g/l.

Principalele caracteristici de compoziție și de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine din categoriile DOC și DOCC, precum și modul lor de obținere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:

a) vermutul;

b) alte vinuri aromatizate.

Definitia vermutului este prevăzută în lista nr. 3.

Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:

a) mustul tăiat;

b) mustul de struguri concentrat;

c) mustul de struguri concentrat rectificat;

d) sucul de struguri;

e) sucul de struguri concentrat;

f) sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon;

g) băutura spumanta slab alcoolică din struguri - tip petillant de raisins;

h) mistelul;

i) tulburelul.

Definițiile produselor menționate sunt prevăzute în lege și în lista nr. 3.

b) Produse pe bază de vin

Din categoria produselor pe bază de vin fac parte:

a) vinul alcoolizat;

b) distilatul de vin;

c) vinarsul;

d) rachiul de vin;

e) oțetul din vin.

Definițiile produselor menționate sunt prevăzute în lege și în lista nr. 3.

Vinarsurile se clasifica în următoarele categorii:

a) vinarsuri comune;

b) vinarsuri superioare;

c) vinarsuri cu denumire de origine controlată.

Mențiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor, se stabilesc prin standarde.

III. Produsele pe bază de subproduse vinicole

Din categoria produselor obținute din subproduse vinicole fac parte:

a) alcoolul de origine viticolă;

b) rachiul de drojdie;

c) spuma de drojdie;

d) rachiul de tescovina;

e) rachiul aromat de tescovina;

f) pichetul.

Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct.

Definițiile produselor menționate sunt prevăzute în lege și în lista nr. 3.

Sunt improprii consumului uman direct:

a) vinurile otetite, manitate, balosite și cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri străine;

b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet;

c) vinurile produse prin folosirea unor practici și tratamente neautorizate sau falsificate, precum și cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. 41.

Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, după caz, distilarii sau producerii oțetului.

Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus în consum dacă îndeplinește următoarele condiții atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:

a) nu prezintă gusturi particulare neplacute;

b) este obținut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.

Conținutul vinarsului în metale nu poate depăși următoarele limite:

a) arsen - 0,05 mg/l;

b) cupru - 5,0 mg/l;

c) plumb - 0,3 mg/l.

Limitele conținutului vinarsului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt următoarele:

a) alcool metilic - maximum 200 mg;

b) aciditate totală, exprimată în acid acetic - maximum 400 mg;

c) esteri, exprimati în acetat de etil - între 75 mg și 500 mg;

d) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - maximum 400 mg;

e) aldehide, exprimate în aldehida acetică - între 5 mg și 60 mg;

f) furfural - maximum 2 mg;

g) acid cianhidric - absent.

Aceste limite se vor diferentia, în funcție de calitatea și de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice.

Pentru rachiurile de vin și cele obținute din drojdie de vin și tescovina de struguri se stabilesc următoarele limite ale conținutului în compuși raportati la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate;

a) alcool metilic - maximum 1000 mg;

b) esteri, exprimati în acetat de etil - între 100 mg și 600 mg;

c) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - între 100 mg și 750 mg;

d) aciditate totală, exprimată în acid acetic - între 100 mg și 750 mg;

e) aldehide, exprimate în aldehida acetică - între 5 și 80 mg;

f) furfural - maximum 2 mg;

g) acid cianhidric - urme.

Limitele de conținut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la art. 44.

Declarația de recolta se depune și se înregistrează de către producătorii de vin la autoritatea administrației publice locale în a carei raza teritorială este produs vinul, după terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 15 decembrie a anului de recolta, conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cazul solicitării unei denumiri de origine, un exemplar al acestei declarații va fi depus și la oficiul teritorial al ONDOV.

Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine, eliberate de ONDOV, avizate de O.N.V.V. și aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației.

Decizia de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde următoarele elemente:

a) denumirea de origine;

b) arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor și a satelor care intră în areal și a limitelor sale teritoriale;

c) soiurile sau sortimentul de soiuri;

d) categoriile și tipurile de vin prevăzute să se obțină;

e) sistemul de cultura, numărul de butuci la hectar, formele de conducere și sistemele de tăiere, regimul de fertilizare, irigare și altele asemenea;

f) nivelul producției maxime de struguri la hectar, pe soiuri;

g) conținutul minim de zaharuri al strugurilor la cules;

h) procedeele tehnologice de producere a vinurilor;

i) principalele caracteristici fizico-chimice și organoleptice pe care trebuie să le îndeplinească vinurile.

În baza deciziilor menționate se acordă proprietarilor care dețin plantații apte sa producă vinuri cu denumire de origine, la solicitarea lor și pentru suprafețele care răspund cerințelor prevăzute, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizații de producători de vinuri cu denumire de origine.

Autorizațiile de producători de vinuri cu denumire de origine cuprind următoarele elemente:

a) numele/denumirea, domiciliul/sediul deținătorului plantației;

b) denumirea de origine ce poate fi folosită;

c) plantațiile recunoscute pentru producerea vinurilor, pe soiuri, parcele, suprafețe;

d) productiile maxime de struguri și de vin ce pot fi obținute, pe categorii de calitate și soiuri;

e) locurile și unitățile în care se realizează diferitele faze ale procesului tehnologic de vinificare.

Aceste autorizații se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale condițiilor de producere a strugurilor și vinurilor.

Autorizațiile de producători de vinuri cu denumire de origine se eliberează de ONDOV în baza cererilor întocmite de deținătorii plantațiilor viticole îndreptățite sa producă astfel de vinuri. Aceste cereri se reinnoiesc ori de câte ori se produc modificări ale plantațiilor - suprafețe noi intrate în producție, defrisari - sau în legătură cu locul în care se realizează diferitele faze ale procesului de vinificare.

Autorizațiile de producători de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate, în nume colectiv, și producătorilor de vinuri autorizați care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viță de vie situați în arealele destinate producerii vinurilor respective și care dețin plantațiile ce corespund condițiilor stabilite prin deciziile menționate la art. 57. În acest caz autorizațiile pot fi acordate numai pe baza contractelor de arenda realizate cu deținătorii de plantații viticole, pentru a putea fi supuse controlului.

Dreptul de folosire de către producător a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse se acordă anual de către ONDOV prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.

Eliberarea acestor certificate se face potrivit următoarelor proceduri:

1. În plantațiile recunoscute ca fiind corespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se verifica anual, prin sondaj, nivelul de întreținere și starea plantației, urmărindu-se sa nu existe aspecte tehnologice care să pună în pericol calitatea recoltei.

2. După terminarea culesului, respectiv după cel mult 15 zile de la încheierea fermentării mustului și nu mai târziu de data de 15 decembrie, producătorii de struguri și de vinuri vor depune la oficiul teritorial al ONDOV o declarație de recolta pentru luarea în evidenta a vinurilor considerate apte sa evolueze ca vinuri cu denumire de origine.

3. După cel mult 6 luni de la vinificare vinurile luate în evidenta în baza declarațiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice și unor analize sumare de laborator. Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producătorii de vinuri, pe răspunderea lor, ele reprezentând vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicată cantitatea de vin produsă din fiecare proba trimisa pentru analiza, cu indicarea recipientelor în care sunt depozitate vinurile.

Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, iar aprecierea organoleptica va fi facuta în comisii de degustare care acționează sub autoritatea ONDOV.

4. Vinurile apte sa evolueze ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate în evidenta de oficiul teritorial al ONDOV și vor fi urmărite în fazele lor de stocare, condiționare, maturare și invechire. Evoluția calității și compoziției lor va fi urmărită periodic prin sondaje, prin analize de laborator și aprecieri organoleptice făcute de laboratoarele autorizate. Dacă se constată că anumite loturi de vin și-au pierdut însușirile valoroase de compoziție și calitate, ele vor fi eliminate din rândul celor îndreptățite sa primească o denumire de origine.

5. Certificatele de atestare a denumirilor de origine se eliberează vinurilor luate în evidenta, urmărite pe tot parcursul evoluției lor potrivit prevederilor pct. 4, în urma analizelor de laborator și a aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor de vin pregătite pentru punerea în consum.

Certificatele de atestare a denumirilor de origine conțin următoarele elemente:

a) numele și adresa producătorului de vinuri, respectiv ale unității care executa îmbutelierea și livrarea vinurilor;

b) identitatea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate, anul de recolta, cantitatea - numărul de butelii posibil de realizat;

c) proveniență vinurilor;

d) caracteristicile de compoziție și calitate ale vinurilor.

În baza acestor certificate producătorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirile de origine revendicate, în limita cantităților înscrise în certificate.

Declasarea unui vin de calitate superioară cu denumire de origine se face la producător sau la comerciant ori de câte ori se constată că vinul și-a modificat în sens negativ caracteristicile organoleptice și de compoziție, nemaiindeplinind condițiile stabilite pentru vinurile respective.

Declasarea se face în urma sesizării reprezentanților organelor cu atribuții pe linia controlului calității produselor, precum și la cererea scrisă a producătorilor sau comercianților. Ea se efectuează în baza verificărilor făcute la fața locului și a rezultatelor analizelor fizico-chimice și organoleptice efectuate de laboratoarele autorizate.

În cazul în care din verificările efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, laboratoarele autorizate vor stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul și vor comunică decizia adoptată persoanei care deține vinul, în termen de 15 zile de la data prelevarii probelor.

Deținătorul vinului poate face contestație asupra deciziei luate, în termen de 15 zile, depunând-o la ONDOV pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei ONDOV va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul în cauza va înscrie în evidentele sale decizia definitivă conform căreia își va valorifica vinul.

Vinurile spumante cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obținute din soiuri recomandate pentru aceasta direcție de producție, cultivate în areale viticole delimitate, prin folosirea tehnologiei de fermentație secundară în butelii. Atât producerea vinului materie prima, cat și fermentarea în butelii trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale Ministerul Agriculturii și Alimentației poate autoriza, prin ONDOV și cu avizul O.N.V.V., ca fermentarea în butelii să se facă și în afară arealului delimitat de proveniență a strugurilor, cu condiția ca vinul spumant obținut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima și cu indicarea unității în care s-a făcut fermentarea în butelii.

Vinarsurile cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obținute din soiuri recomandate pentru aceasta direcție de producție, cultivate în areale viticole delimitate.

Pentru producerea vinarsurilor cu denumire de origine vor fi îndeplinite următoarele condiții:

a) distilarea vinurilor să fie facuta numai cu instalații tip "Charente" sau cu alte instalații de distilare discontinua, cu dubla distilare și cu eliminarea fracțiunilor de la începutul și sfârșitul redistilarii;

b) învechirea distilatelor să fie facuta în vase din lemn de stejar cu capacitate de maximum 600 litri, pe o perioadă de cel puțin 3 ani;

c) obținerea vinurilor materie prima, distilarea lor, învechirea distilatelor și îmbutelierea vinarsurilor să fie realizate în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale Ministerul Agriculturii și Alimentației poate autoriza, prin ONDOV și cu avizul O.N.V.V., ca învechirea distilatelor și îmbutelierea vinarsurilor să se facă în afară arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu condiția ca vinarsul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima și de distilare, precum și cu indicarea unității în care s-au făcut învechirea distilatelor și îmbutelierea vinarsurilor.

Pentru produsele cu denumire de origine care circulă în vrac în condițiile legii, în vederea imbutelierii, la documentele de însoțire a transportului se vor adauga în mod obligatoriu copii de pe certificatul de atestare a denumirii de origine și de pe buletinul de analiza.

Pentru produsele cu denumire de origine imbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calității fiind menționate pe eticheta, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.

Documentele de certificare a calității produselor destinate livrării la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părți, vor fi eliberate de organele menționate în contracte.

Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile și celelalte băuturi destinate exportului și pentru cele cu denumire de origine, precum și lista cuprinzând specialiștii împuterniciți de I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. și ONDOV să semneze documentele de atestare a calității vinurilor și a celorlalte băuturi provenite din must și vin vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Indicațiile facultative ce pot fi folosite în etichetarea vinurilor de consum curent și a celor de calitate sunt următoarele:

1. marca de comerț, cu condiția ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine sau cu indicația geografică recunoscută ce poate fi atribuită vinului;

2. denumirea exploatării viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiția de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;

3. anul de recolta, în cazul vinurilor cu denumire de origine sau al celor de calitate superioară - VS, cu condiția ca vinul sa provină în proporție de cel puțin 85% din anul indicat;

4. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului de vin vechi pentru vinurile supuse unui proces de invechire de cel puțin 3 ani în cazul celor roșii și de cel puțin 2 ani în cazul celor albe;

5. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere ori comercializare a produselor;

6. alte mențiuni care amplifica informația asupra calității vinurilor sau condițiilor speciale de producere și imbuteliere, după cum urmează:

a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile obținute din recolta proprie și imbuteliate în unitatea sau în domeniul în care au fost produse;

b) imbuteliere specială, pentru vinurile imbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul;

c) vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, invechite în vinoteca și reprezentând loturi mai restrânse constituite din butelii, eventual numerotate la punerea în consum;

d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naționale sau internaționale de anvergura; în acest caz se vor menționa medalia primită, concursul la care a participat vinul și anul;

e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporție de 100% din soiul menționat;

f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine, produse în cantități limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de reputație care își înscrie numele pe eticheta;

g) comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine obținute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calității lor sub responsabilitatea unui specialist de reputație care își înscrie numele pe eticheta;

h) rezerva, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puțin 2 ani și invechite în sticle cel puțin 3 luni;

i) vin tânăr, pentru vinurile puse în consum până la finele anului în care au fost obținute ca produse condiționate;

j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recolta;

k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase din lemn de stejar cu capacitate între 200 l și 350 l.

Se pot înscrie pe eticheta și alte mențiuni care se referă la:

a) istoria vinului sau a firmei producătoare;

b) condiții naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules și de elaborare a vinurilor;

c) recomandări privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri și altele asemenea;

d) unele mențiuni suplimentare referitoare la însușiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicații complementare asupra provenientei, reprezentari grafice;

7. codul produsului.

Indicațiile obligatorii se înscriu în același camp vizual. Indicațiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraetichetă, capisoane, fluturasi sau buline.

Folosirea contraetichetei este obligatorie pentru vinurile cu denumire de origine.

Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicații făcute în limba tarii importatoare, cu excepția celor referitoare la denumirile de origine sau la indicațiile geografice recunoscute. Mențiunile înscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor încheiate și/sau ale legislației tarii importatoare.

Pentru vinurile de export se pot folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care pot fi utilizate în etichetare, sunt prevăzute în lista nr. 4.

Vinurile exportate vor purta pe etichete mențiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba tarii importatoare.

Vinurile speciale și celelalte băuturi pe bază de must și vin vor purta pe etichete mențiunile prevăzute la art. 81 și 82, adaptate specificului produsului.

În cazul vinurilor spumante pe etichete se va indica în mod obligatoriu, tehnologia de producere folosită: vin spumant obținut prin fermentarea în sticlă, în aceasta sticlă sau prin metoda tradiționala; vin spumant obținut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obținut prin fermentare în sticle și rezervoare. În cazul acestor vinuri se va indica, de asemenea, tipul vinului dat de conținutul sau în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

La vinarsuri etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu indicarea categoriei produsului, conform mențiunilor cuprinse la art. 38, și a nivelului lor calitativ. Se va face, de asemenea, indicarea tăriei alcoolice dobândite a produsului - % în volume.

Pentru vinurile speciale și vinarsurile îndreptățite la încadrare în categoria produselor cu denumire de origine pe etichete va fi menționată și denumirea de origine recunoscută pentru băuturile respective.

I.S.C.T.V.B.A.N.D.O. se organizează și funcționează în cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Aceasta este constituită dintr-un compartiment central format din 6 posturi, care funcționează la sediul ministerului, și din 70 de posturi de inspectori teritoriali care funcționează la direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara din județele cu pondere viticolă și pomicola și din municipiul București, a căror repartizare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Numărul total de posturi prevăzut se va încadra în cel aprobat pentru activitatea din minister și de la direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București.

Pentru executarea unor lucrări speciale legate de acțiunile de control tehnic vitivinicol și al băuturilor alcoolice naturale, expertize, analize de vinuri, alte produse vitivinicole și băuturi alcoolice naturale vor putea fi folosiți și specialiști atrasi, care vor fi retribuiți pentru serviciile prestate.

Costurile ocazionate de efectuarea analizelor în acțiunile de control tehnic vitivinicol și al băuturilor alcoolice naturale se suporta, după caz, de producător sau de comerciant.

ONDOV se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației ca unitate cu personalitate juridică și cu finanțare din venituri extrabugetare și din alocații acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației. Acesta este constituit dintr-un compartiment central format din 5 posturi, care funcționează la sediul ministerului, și din 19 posturi de inspectori teritoriali, a căror repartizare se va aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Sursele de finanțare extrabugetara ale ONDOV se constituie din sumele încasate de la producătorii și comercianții de produse vitivinicole și băuturi alcoolice naturale cu denumire de origine, care solicită dreptul de a produce și valorifica produsele obținute prin folosirea unei denumiri de origine.

Nivelurile sumelor percepute în acest scop se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cheltuielile privind plata analizelor de laborator și a aprecierilor organoleptice, în vederea atestării denumirilor de origine pentru produsele vitivinicole și băuturile alcoolice naturale cu denumire de origine sunt suportate de producători.

Aprecierea organoleptica a vinurilor, a altor produse vitivinicole și a băuturilor alcoolice naturale pentru care se solicita dreptul folosirii denumirii de origine se face în comisii formate din degustatori autorizați.