Convenție · Parlamentul

Convenția din 25 februarie 1991

privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera

prezumat în vigoare

Data actului
25 februarie 1991
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 105 din 1 martie 2001
Structură
20 de articole, 7 anexe · 46.653 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

constiente de interdependenta dintre activitățile economice și consecințele acestora asupra mediului,

afirmând necesitatea de a asigura o dezvoltare rațională și durabila din punct de vedere ecologic,

hotărâte sa intensifice cooperarea internationala în domeniul evaluării impactului asupra mediului, îndeosebi în context transfrontiera,

constiente de necesitatea și de importanța elaborării de politici cu caracter anticipativ și prevenirii, atenuarii și monitorizarii oricărui impact negativ important asupra mediului în general și, în special, în context transfrontiera,

reamintind prevederile pertinente ale Cartei Națiunilor Unite, ale Declarației Conferintei Națiunilor Unite asupra mediului de la Stockholm, ale Actului final al Conferintei pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.) și ale documentelor finale ale reuniunilor de la Madrid și Viena ale reprezentanților statelor participante la C.S.C.E.,

constatând cu satisfactie măsurile pe care statele sunt pe cale să le adopte pentru ca evaluarea impactului asupra mediului să fie practicată în aplicarea legilor și a reglementărilor lor administrative, precum și a politicii lor naționale,

constiente de necesitatea de a lua în considerare, în mod expres, factorii de mediu la începutul procesului decizional, recurgand la evaluarea impactului asupra mediului la toate nivelurile administrative oportune, ca instrument necesar în vederea îmbunătățirii calității informațiilor furnizate factorilor de decizie și permitand acestora sa ia decizii rationale din punct de vedere al mediului, concentrate pe limitarea pe cat posibil a impactului negativ semnificativ al activităților, îndeosebi în context transfrontiera,

atente la eforturile organizațiilor internaționale de a promova practica evaluării impactului asupra mediului atât la nivel național, cat și internațional și ținând seama de activitățile desfășurate în acest sens sub auspiciile Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa, îndeosebi de rezultatele Seminarului privind evaluarea impactului asupra mediului (septembrie 1987, Varsovia - Polonia), și luând act de Obiectivele și principiile privind evaluarea impactului asupra mediului, adoptate de Consiliul de conducere al Programului Națiunilor Unite pentru mediu și de Declarația ministerială privind dezvoltarea durabila (mai 1990, Bergen - Norvegia),

au convenit următoarele:

*) Traducere.

Părțile la aceasta convenție,

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei convenții:

(i) părți înseamnă părțile contractante ale prezentei convenții numai dacă textul nu prevede altfel;

(îi) partea de origine înseamnă partea sau părțile contractante ale prezentei convenții sub jurisdicția căreia/cărora o activitate propusă se realizează;

(iii) parte afectată înseamnă partea sau părțile contractante ale prezentei convenții asupra căreia/cărora activitatea propusă poate avea un impact transfrontiera;

(iv) părți interesate înseamnă partea de origine și partea afectată, care procedează la o evaluare a impactului asupra mediului în aplicarea prezentei convenții;

(v) activitate propusă înseamnă orice activitate sau orice proiect care vizează modificarea majoră a unei activități, a cărui executare face obiectul deciziei unei autorități competente în concordanta cu întreaga procedura naționala aplicabilă; evaluarea impactului asupra mediului înseamnă o procedură naționala având drept scop evaluarea impactului probabil asupra mediului al unei activități propuse;

(vi) impact înseamnă orice efect produs asupra mediului de o activitate propusă, inclusiv asupra sănătății și securității umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului și monumentelor istorice sau asupra altor construcții, ori interactiunea dintre acești factori; totodată termenul desemnează și efectele asupra patrimoniului cultural sau asupra condițiilor socioeconomice rezultate din modificarea acestor factori;

(vii) impact transfrontiera înseamnă orice impact, nu neapărat de natura globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicția unei părți, a cărui origine fizica se situeaza, total sau parțial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicția unei alte părți;

(viii) autoritate competentă înseamnă autoritatea sau autoritățile naționale desemnate de către o parte ca responsabile cu îndeplinirea sarcinilor ce le revin prin prezenta convenție și/sau autoritatea sau autoritățile investite de către o parte cu puteri decizionale privind o activitate propusă;

(ix) public înseamnă una sau mai multe persoane fizice ori juridice.

Articolul 2

Dispoziții generale

1. Părțile vor lua, individual sau împreună, toate măsurile adecvate și eficiente pentru prevenirea, reducerea și controlul impactului transfrontiera negativ semnificativ, pe care activitățile propuse îl produc asupra mediului.

2. Fiecare parte va stabili măsurile juridice, administrative sau de alta natura, necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei convenții, inclusiv pentru stabilirea unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului, care să permită participarea publicului în ceea ce privește activitățile propuse, menționate în anexa nr. I, care pot cauza un impact transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului, precum și pentru pregătirea documentației de evaluare a impactului asupra mediului, descrisă în anexa nr. II.

3. Partea de origine va veghea ca, în concordanta cu prevederile prezentei convenții, să se procedeze la o evaluare a impactului asupra mediului înainte de luarea deciziei de a autoriza sau de a întreprinde o activitate propusă, menționată în anexa nr. I, care poate cauza un impact transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului.

4. Partea de origine va veghea, în conformitate cu prevederile prezentei convenții, ca orice activitate propusă, menționată în anexa nr. I, care poate provoca un impact transfrontiera negativ semnificativ, să fie notificată părților afectate.

5. Părțile interesate vor angaja discuții, la inițiativa oricăreia dintre ele, pentru a afla dacă una sau mai multe activități propuse, neînscrise în lista prevăzută în anexa nr. I, sunt susceptibile sa producă un impact transfrontiera negativ semnificativ și, ca urmare, acestea vor fi tratate ca și cum ar fi înscrise în lista. Dacă părțile vor fi de acord ca este bine astfel, activitatea sau activitățile în chestiune vor fi tratate în acest fel. Anexa nr. III cuprinde criteriile generale aplicabile în determinarea semnificatiei impactului asupra mediului pentru activitățile neînscrise în anexa nr. I.

6. În conformitate cu prevederile prezentei convenții, partea de origine va oferi publicului din zonele care ar putea fi afectate posibilitatea sa participe la procedurile adecvate de evaluare a impactului asupra mediului privind activitățile propuse și va veghea ca posibilitatea oferită publicului părții afectate să fie echivalenta cu cea oferită propriului public.

7. Evaluarile impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta convenție, se vor efectua cel puțin în stadiul de proiect al activității propuse. În măsura dorita părțile vor incerca să aplice principiile evaluării impactului asupra mediului în politici, planuri și programe.

8. Prevederile prezentei convenții nu vor afecta dreptul părților de a aplica la scara naționala legile, reglementările, dispozițiile administrative sau practicile juridice acceptate, care vizează protejarea informațiilor a căror divulgare ar prejudicia secretul industrial și comercial sau securitatea naționala.

9. Prevederile prezentei convenții nu vor afecta dreptul fiecărei părți de a aplica, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, dacă acestea exista, măsuri mai restrictive decât cele prevăzute în prezenta convenție.

10. Prevederile prezentei convenții nu vor prejudicia obligațiile care pot reveni părților în temeiul dreptului internațional privind activitățile care au sau pot avea un impact transfrontiera.

Articolul 3

Notificarea

1. Pentru o activitate propusă, menționată în anexa nr. I, care este susceptibilă sa provoace un impact transfrontiera negativ semnificativ, partea de origine va notifica, în scopul unor consultări suficiente și eficiente conform prevederilor art. 5, oricărei alte părți pe care o considera ca ar putea fi parte afectată, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de momentul informării publicului propriu, despre activitatea propusă.

2. Aceasta notificare va conține, inter alia:

a) informații privind activitatea propusă, inclusiv orice informație disponibilă despre impactul posibil transfrontiera al acesteia;

b) informații privind natura deciziei care ar putea fi luată;

c) indicarea unui interval de timp rezonabil pentru comunicarea unui răspuns conform pct. 3, luându-se în considerare natura activității propuse.

Se pot include aici informațiile menționate la pct. 5.

3. Partea afectată va răspunde părții de origine în intervalul de timp specificat în notificare, confirmand acesteia primirea notificării, și va arata dacă intenționează sa participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

4. Dacă partea afectată răspunde că nu intenționează sa participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau dacă nu răspunde în intervalul de timp specificat în notificare, prevederile pct. 5, 6, 7 și 8 și ale art. 4-7 nu se vor aplica. În aceste situații nu este prejudiciat dreptul părții de origine de a stabili dacă se va efectua o evaluare a impactului asupra mediului, pe baza legislației și practicii naționale.

5. La primirea unui răspuns de la partea afectată, care indica dorința sa de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, partea de origine va comunică, dacă nu a făcut-o deja, părții afectate:

a) informațiile adecvate privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului, împreună cu termenul limita pentru transmiterea observațiilor;

b) informațiile adecvate privind activitatea propusă și impactul transfrontiera negativ semnificativ pe care aceasta l-ar putea avea.

6. Partea afectată va comunică părții de origine, la cererea acesteia, toate informațiile obținute în mod rezonabil privind mediul susceptibil să fie afectat, aflat sub jurisdicția părții afectate, dacă aceasta informație este necesară la întocmirea documentației pentru evaluarea impactului asupra mediului. Informațiile vor fi comunicate prompt, printr-un organism mutual, dacă acesta exista.

7. Atunci când o parte considera ca ar putea fi afectată de un impact transfrontiera negativ semnificativ datorat unei activități propuse, menționată în anexa nr. I, și nu s-a făcut nici o notificare conform dispozițiilor pct. 1, la cererea părții afectate, părțile interesate vor face schimb de informații suficiente în scopul angajării discuțiilor, pentru a afla dacă se va produce un impact transfrontiera negativ semnificativ. Dacă părțile sunt de acord ca este probabil un impact transfrontiera negativ semnificativ, prevederile prezentei convenții se vor aplica în consecința. Dacă părțile nu se pot pune de acord asupra probabilitatii producerii unui impact transfrontiera negativ semnificativ, oricare dintre părți are dreptul sa supună chestiunea unei comisii de investigare, conform prevederilor anexei nr. IV, pentru ca aceasta să se exprime asupra probabilitatii apariției unui impact transfrontiera negativ semnificativ, în cazul în care nu au convenit asupra unei alte metode de rezolvare a problemei.

8. Părțile interesate se vor asigura ca publicul părții afectate din zonele potențial afectate să fie informat despre activitatea propusă și să aibă posibilitatea de a formula observații sau obiecții în legătură cu activitatea și ca acestea să fie transmise autorității competente a părții de origine, fie direct, fie, dacă este cazul, prin intermediul părții de origine.

Articolul 4

Constituirea documentației pentru evaluarea impactului asupra mediului

1. Documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului, care se înaintează autorității competente a părții de origine, va conține cel puțin informațiile menționate în anexa nr. II.

2. Partea de origine va comunică părții afectate, prin intermediul unui organism mutual, dacă acesta exista, documentația de evaluare a impactului asupra mediului. Părțile interesate vor organiza distribuirea documentației autorităților și publicului părții afectate din zonele potențial afectate și vor asigura transmiterea observațiilor formulate autorității competente a părții de origine, fie direct acestei autorități, fie, dacă este cazul, prin intermediul părții de origine, într-un termen rezonabil, înainte de luarea deciziei finale privind activitatea propusă.

Articolul 5

Consultări pe baza documentației privind evaluarea impactului asupra mediului

După întocmirea documentației de evaluare a impactului asupra mediului partea de origine va începe fără întârziere consultări cu partea afectată privind, inter alia, impactul transfrontiera potențial al activității propuse și măsurile de reducere sau de eliminare a acestuia. Consultarile se vor referi la:

a) alternative posibile la activitatea propusă, inclusiv alternativa renunțării la activitate și măsurile posibile pentru atenuarea impactului transfrontiera negativ semnificativ și monitorizarea efectelor acestor măsuri, cheltuielile fiind suportate de partea de origine;

b) alte forme de asistența mutuala pentru reducerea oricărui impact transfrontiera negativ semnificativ al activității propuse;

c) orice alte probleme pertinente, legate de activitatea propusă.

Părțile vor conveni la începerea consultărilor asupra unei perioade rezonabile ca durata a acestora. Aceste consultări se pot derula printr-un organism mutual adecvat, acolo unde acesta exista.

Articolul 6

Decizia finala

1. Părțile se vor asigura ca în decizia finala privind activitatea propusă s-au luat în considerare rezultatul evaluării impactului asupra mediului, inclusiv documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului, precum și observațiile primite conform art. 3 pct. 8 și art. 4 pct. 2 și rezultatul consultărilor la care se referă art. 5.

2. Partea de origine va comunică părții afectate decizia finala privind activitatea propusă, precum și motivele și consideratiile pe care aceasta s-a fundamentat.

3. Dacă informații suplimentare privind impactul transfrontiera semnificativ al unei activități propuse, care nu erau disponibile la momentul luării deciziei privind acea activitate și care ar fi putut influența sensibil aceasta decizie, devin disponibile unei părți interesate înaintea începerii activității, acea parte va informa imediat cealaltă parte sau celelalte părți interesate. Dacă una dintre părțile interesate solicita, vor avea loc consultări pentru a se stabili dacă trebuie reexaminata decizia.

Articolul 7

Analiza ulterioară realizării proiectului

1. Părțile interesate vor stabili, la cererea oricăreia dintre ele, dacă este necesară efectuarea unei analize ulterioare realizării proiectului și, în caz afirmativ, care este amploarea acesteia, luând în considerare impactul transfrontiera negativ semnificativ al activității pentru care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului conform acestei convenții. Orice analiza ulterioară realizării proiectului va include în mod special supravegherea activității și determinarea oricărui impact transfrontiera negativ. Aceste obligații pot fi întreprinse în scopul atingerii obiectivelor prezentate în anexa nr. V.

2. În cazul în care ca urmare a analizei ulterioare realizării proiectului partea de origine sau partea afectată are temeiuri rezonabile sa creadă ca exista un impact transfrontiera negativ semnificativ sau ca au fost descoperiți factori care sunt rezultatul unui astfel de impact, aceasta va informa imediat cealaltă parte. În aceasta situație părțile interesate se vor consulta asupra măsurilor necesare în vederea reducerii sau eliminării impactului.

Articolul 8

Cooperare bilaterala și multilaterala

În scopul respectării obligațiilor ce le revin prin prezenta convenție părțile au dreptul sa continue să aplice acordurile bilaterale, multilaterale sau alte înțelegeri în vigoare ori sa încheie altele noi. Aceste acorduri sau înțelegeri pot prelua ca elemente de baza prevederile enumerate în anexa nr. VI.

Articolul 9

Programe de cercetare

Părțile vor acorda o atenție specială stabilirii sau intensificării programelor de cercetare specifice care urmăresc:

a) îmbunătățirea metodelor calitative și cantitative utilizate pentru evaluarea impactului activităților propuse;

b) realizarea unei mai bune înțelegeri a relațiilor cauza-efect și a rolului lor în managementul integrat al mediului;

c) analizarea și supravegherea aplicării eficiente a deciziilor privind activitățile propuse, în scopul micsorarii sau prevenirii impactului;

d) perfecționarea metodelor care stimuleaza creativitatea în căutarea soluțiilor de înlocuire a activității propuse, precum și a modurilor de producție și de consum rationale din punct de vedere ecologic;

e) perfecționarea metodelor care să permită aplicarea principiilor evaluării impactului asupra mediului la nivel macroeconomic.

Rezultatele programelor enumerate mai sus vor face obiectul schimbului între părți.

Articolul 10

Statutul anexelor

Anexele atașate la prezenta convenție fac parte integrantă din aceasta.

Articolul 11

Reuniunea părților

1. Părțile se vor reuni, pe cat posibil, cu ocazia sesiunilor anuale ale consilierilor guvernamentali din țările C.E.E. pentru problemele mediului și apelor. Prima reuniune a părților va avea loc cel mai târziu la un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. Ulterior se vor tine intalniri ale părților ori de câte ori acestea vor considera necesar la oricare dintre reuniunile lor sau la cererea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca aceasta cerere să fie susținută de cel puțin o treime din numărul părților în interval de 6 luni de la data comunicării ei de către secretariat.

2. Părțile vor urmări în permanenta punerea în aplicare a prezentei convenții și, având în vedere acest lucru:

a) vor examina politicile și abordarile lor metodologice în domeniul evaluării impactului asupra mediului, în scopul îmbunătățirii în continuare a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontiera;

b) vor schimba informații privind experienta câștigată în încheierea și punerea în aplicare a acordurilor bilaterale și multilaterale sau a altor înțelegeri privind utilizarea evaluării impactului asupra mediului în context transfrontiera, la care una sau mai multe dintre ele este/sunt parte;

c) vor solicita, acolo unde este cazul, asistența comitetelor științifice și a organismelor internaționale competente pentru aspectele tehnice și metodologice care privesc realizarea obiectivelor prezentei convenții;

d) vor analiza și vor adopta prin consens, la prima lor reuniune, propriile regulamente de procedura;

e) vor examina și, dacă este necesar, vor adopta propuneri de amendare a prezentei convenții;

f) vor lua în considerare și vor întreprinde orice acțiune suplimentară care poate fi necesară în vederea realizării scopurilor prezentei convenții.

Articolul 12

Dreptul de vot

1. Fiecare parte la aceasta convenție va avea un singur vot.

2. Exceptând prevederea pct. 1, organizațiile regionale de integrare economică, în probleme din aria competentelor lor, vor dispune în exercitarea dreptului lor de vot de un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt parte la prezenta convenție. Aceste organizații nu își vor exercita dreptul de vot dacă statele lor membre l-au exercitat pe al lor și viceversa.

Articolul 13

Secretariatul

Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va îndeplini următoarele funcții de secretariat:

a) convocarea și pregătirea reuniunilor părților;

b) transmiterea către părți a rapoartelor și a altor informații primite în concordanta cu prevederile prezentei convenții;

c) îndeplinirea altor funcții prevăzute de prezenta convenție sau atribuite de către părți.

Articolul 14

Amendamente la convenție

1. Orice parte are dreptul sa propună amendamente la prezenta convenție.

2. Propunerile de amendamente vor fi înaintate în scris secretariatului, care le va comunică tuturor părților. Acestea vor fi examinate de părți la următoarea lor reuniune, cu condiția ca secretariatul să le fi trimis părților cu cel puțin 90 de zile înainte.

3. Părțile vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezenta convenție. Dacă toate eforturile pentru a obține consensul au fost epuizate și nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat, în ultima instanța, cu votul unei majorități de trei pătrimi din numărul părților prezente și votante la reuniune.

4. Amendamentele la prezenta convenție, adoptate în concordanta cu pct. 3, vor fi înaintate de către depozitar tuturor părților pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Ele vor intra în vigoare pentru părțile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat în a 90-a zi după primirea de către depozitar a notificării ratificării, aprobării sau acceptării de către cel puțin trei pătrimi din numărul total al părților. După această dată ele vor intra în vigoare pentru orice altă parte în cea de-a 90-a zi după ce partea respectiva depune instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.

5. În sensul prezentului articol, părțile prezente și votante înseamnă părțile prezente la reuniune și care exprima un vot afirmativ sau negativ.

6. Procedura de votare descrisă la pct. 3 nu este privită ca un precedent pentru acordurile care vor fi negociate în cadrul Comunității Economice pentru Europa.

Articolul 15

Soluționarea diferendelor

1. În cazul apariției unui diferend între doua sau mai multe părți cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei convenții, acestea vor cauta o soluționare prin negocieri sau prin orice alta metoda de rezolvare a diferendelor, acceptabilă părților în diferend.

2. În timpul semnării, ratificării, acceptării, aprobării ori aderării la prezenta convenție sau în orice alt moment după aceea o parte are dreptul sa declare în scris depozitarului ca, pentru un diferend nerezolvat conform pct. 1, accepta ca obligatoriu, în relația cu orice parte care accepta aceeași obligație, unul sau ambele mijloace de soluționare următoare:

a) înaintarea diferendului Curții Internaționale de Justiție;

b) arbitrajul, în concordanta cu procedura prezentată în anexa nr. VII.

3. Dacă părțile în diferend au acceptat ambele mijloace de soluționare a diferendelor la care se referă pct. 2, diferendul poate fi înaintat numai Curții Internaționale de Justiție, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel.

Articolul 16

Semnarea

Prezenta convenție va fi deschisă pentru semnare la Espoo (Finlanda) de la 25 februarie la 1 martie 1991 și după aceea la sediul Națiunilor Unite din New York până la 2 septembrie 1991 de către statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum și de către statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa, conform paragrafului 8 din Rezoluția 36 (IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic și Social, precum și de către organizațiile de integrare economică regionala, constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, cărora statele membre le-au transferat competența în probleme aflate sub incidența acestei convenții, inclusiv competența de a încheia tratate privind aceste probleme.

Articolul 17

Ratificarea, acceptarea, aprobarea și aderarea

1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării de către statele și organizațiile de integrare economică regionala, semnatare.

2. Prezenta convenție va fi deschisă spre aderare statelor și organizațiilor la care se referă art. 16 începând cu data de 3 septembrie 1991.

3. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Națiunilor Unite, care îndeplinește funcția de depozitar.

4. Orice organizație la care se referă art. 16, care devine parte la prezenta convenție fără ca nici unul dintre statele sale membre să fie parte, va respecta toate obligațiile care decurg din convenție. Atunci când unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizații sunt părți la prezenta convenție, organizația și statele sale membre vor decide asupra responsabilităților lor pentru îndeplinirea obligațiilor ce decurg din aceasta convenție. În astfel de cazuri organizația și statele sale membre nu sunt abilitate să își exercite simultan drepturile în cadrul prezentei convenții.

5. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizațiile de integrare economică regionala la care se referă art. 16 vor declara aria competentei lor referitoare la problemele reglementate de convenție. De asemenea, aceste organizații vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competența.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. În sensul pct. 1, instrumentul depus de o organizație de integrare economică regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe lângă cele depuse de statele membre ale organizației respective.

3. Pentru fiecare stat sau organizație la care se referă art. 16, care ratifica, accepta sau aproba prezenta convenție ori care adera după depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenția va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii de către statul sau de organizația respectiva a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

Articolul 19

Retragerea

Oricând după 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenții pentru o parte acea parte se poate retrage din convenție printr-o notificare scrisă către depozitar. Retragerea își va face efectul în cea de-a 90-a zi de la data primirii notificării de către depozitar. Aceasta retragere nu va afecta aplicarea art. 3-6 pentru activitățile propuse pentru care s-a făcut notificarea conform pct. 1 al art. 3 sau pentru care s-a făcut o cerere conform pct. 7 al art. 3, înainte de momentul intrării în vigoare a retragerii.

Articolul 20

Texte autentice

Originalul prezentei convenții, ale carei texte în limbile engleza, franceza și rusa sunt autentice în aceeași măsura, va fi depozitat la secretarul general al Națiunilor Unite.

Drept care subsemnații, având depline puteri, am semnat aceasta convenție.

Întocmită la Espoo (Finlanda) la 25 februarie 1991.

Anexa 1 LISTA

cuprinzând activitățile propuse

1. Rafinarii de petrol brut (cu excepția întreprinderilor care fabrica numai lubrifianți din petrol brut) și instalații pentru gazeificarea și lichefierea a cel puțin 500 tone de cărbune sau sisturi bituminoase pe zi

2. Termocentrale și alte instalații de combustie cu o producție termica egala sau mai mare de 300 MW și centrale nucleare și alte reactoare nucleare (cu excepția instalațiilor de cercetare pentru producerea și conversia materialelor fisionabile și a celor fertile, a căror putere maxima nu depășește 1 kW sarcina termica continua)

3. Instalații destinate numai pentru producerea sau pentru imbogatirea combustibililor nucleari, reprocesarii combustibililor nucleari iradiati sau stocării depozitarii finale și prelucrării deșeurilor radioactive

4. Instalații mari pentru producerea primara a fontei și otelului și pentru producerea metalelor neferoase

5. Instalații pentru extractia azbestului și pentru prelucrarea și transformarea azbestului și a produselor care conțin azbest: pentru produsele de azbociment, instalații care produc mai mult de 20.000 tone produs finit pe an; pentru materiale de frictiune, instalații care produc mai mult de 50 tone produs finit pe an; pentru celelalte utilizări ale azbestului, instalații care utilizează mai mult de 200 tone pe an

6. Instalații chimice integrate

7. Construirea de autostrăzi și drumuri pentru circulație rapida, a liniilor de cale ferată pentru traficul feroviar la mare distanta și a aeroporturilor dotate cu o pista principala lungă de cel puțin 2.100 m

8. Conducte cu secțiune mare pentru transportul gazelor și al petrolului

9. Porturi comerciale și cai navigabile interioare și porturi fluviale care permit trecerea vaselor de peste 1.350 tone

10. Instalații de eliminare a deșeurilor: incinerare, tratare chimica, depozitarea deșeurilor toxice și periculoase

11. Baraje mari și rezervoare

12. Lucrări de captare a apelor subterane, dacă volumul anual de apa captata atinge sau depășește 10 milioane mc

13. Instalații pentru fabricarea hârtiei și a pastei de hârtie, cu o capacitate de cel puțin 200 tone materie uscata cu aer pe zi

14. Exploatări miniere pe scara larga, extragerea și tratarea pe loc a minereurilor metalice sau a carbunelui

15. Producerea hidrocarburilor din platforma continentala

16. Instalații mari pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice și chimice

17. Despadurirea suprafețelor mari

NOTĂ:

-----

În sensul prezentei convenții:

- termenul autostrada defineste o sosea special proiectata și construită pentru circulația autovehiculelor, care nu deservește proprietățile riverane și care:

a) este prevăzută, cu excepția unor puncte singulare sau cu titlu temporar, pentru cele doua sensuri de circulație, cu benzi carosabile distincte, separate de o bandă de teren nedestinata circulației sau, în mod excepțional, separate prin alte mijloace;

b) nu intersectează la nivel nici o alta sosea, nici linii de cale ferată sau de tramvai, nici drumuri pentru circulația pietonala;

c) este semnalizata în mod special ca fiind o autostrada;

- expresia drumuri pentru circulație rapida defineste un drum rezervat circulației autovehiculelor, accesibil numai prin cai de transfer sau prin intersectii reglementate și pe a cărui parte carosabilă sunt interzise, în mod special, oprirea și staționarea.

Anexa 2 CONȚINUTUL

documentației pentru evaluarea impactului asupra mediului

Informația care trebuie inclusă în documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu art. 4, va conține cel puțin:

a) descrierea activității propuse și a scopului acesteia;

b) descrierea, dacă este posibil, a alternativelor posibile (de exemplu, de amplasare sau tehnologice) la activitatea propusă, inclusiv renunțarea la activitate;

c) descrierea mediului posibil să fie afectat de activitatea propusă și alternativele la aceasta;

d) descrierea impactului potențial al activității propuse și al alternativelor ei asupra mediului și o estimare a importantei acestuia;

e) descrierea măsurilor de ameliorare propuse pentru a se reduce cat mai mult posibil impactul asupra mediului;

f) indicarea precisa a metodelor de prevenire și sublinierea atât a presupunerilor, cat și a datelor de mediu relevante folosite;

g) inventarul lacunelor în cunoștințe și al incertitudinilor constatate în compilarea informațiilor solicitate;

h) conturarea programelor de supraveghere și management și a altor planuri pentru analiza ulterioară realizării proiectului, ori de câte ori este cazul;

i) un rezumat netehnic, inclusiv o prezentare grafica (harti, grafice etc.), ori de câte ori este cazul.

Anexa 3 CRITERII GENERALE

aplicabile în determinarea semnificatiei impactului

asupra mediului pentru activitățile neînscrise în anexa nr. I

1. Atunci când părțile interesate au în vedere activități propuse, în conformitate cu art. 2 pct. 5, acestea vor stabili dacă activitatea propusă ar putea avea un impact transfrontiera negativ semnificativ, în mod deosebit în virtutea unuia sau mai multora dintre criteriile următoare:

a) dimensiunea: activități propuse care, prin natura lor, sunt mari pentru tipul respectiv de activitate;

b) amplasarea: activități propuse să fie amplasate într-o zona sau în apropierea unei zone sensibile ori importante din punct de vedere ecologic (zonele umede desemnate prin Convenția de la Ramsar, parcurile naționale, rezervațiile naturale, locurile de interes științific sau locuri importante din punct de vedere arheologic, cultural ori istoric) sau activități propuse să fie amplasate în locuri în care caracteristicile proiectului propus pot afecta semnificativ sănătatea populației;

c) efecte: activitățile propuse ale căror efecte sunt deosebit de complexe și potențial negative, inclusiv cele cu efecte grave asupra omului, speciilor sau organismelor cu o valoare deosebită, cele care ameninta utilizarea sau utilizarea potențiala a unei zone afectate și activitățile care provoacă o povara suplimentară pe care mediul nu are capacitatea sa o suporte.

2. Părțile interesate vor lua în considerare atât activitățile propuse amplasate în apropierea unei frontiere internaționale, cat și pe cele mai indepartate, care ar putea avea efecte transfrontiera semnificative la mare distanta.

Anexa 4 PROCEDURA DE INVESTIGARE

1. Partea sau părțile reclamante va/vor notifica secretariatului ca va/vor supune unei comisii de investigare, stabilită în conformitate cu prevederile prezentei anexe, problema de a afla dacă o activitate propusă, menționată în anexa nr. I, este susceptibilă să aibă un impact tranfrontiera semnificativ. Scopul investigatiei este indicat în notificare. Secretariatul va notifica imediat aceasta cerere de investigare tuturor părților la convenție.

2. Comisia de investigare va fi alcătuită din 3 membri. Atât partea reclamanta, cat și cealaltă parte participanta la procedura de investigare vor numi fiecare un expert științific sau tehnic, iar cei 2 experți vor desemna de comun acord un al treilea expert, care va fi președintele comisiei de investigare. Acesta din urma nu va avea aceeași naționalitate cu a nici uneia dintre părțile aflate în procedura de investigare, nu va locui sau nu va folosi ca loc de reședința teritoriul nici uneia dintre părți, nu va fi angajat de nici una dintre ele și nu va avea de a face cu cazul în nici o alta calitate.

3. Dacă președintele comisiei de investigare nu a fost desemnat în decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea expert, la solicitarea uneia dintre părți secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va proceda la desemnarea președintelui într-un nou termen de doua luni.

4. Dacă una dintre părțile la procedura de investigare nu numește un expert în decurs de o luna de la primirea notificării de la secretariat, cealaltă parte are dreptul sa îl informeze în legătură cu aceasta pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va desemna pe președintele comisiei de investigare în decursul următoarelor doua luni. După desemnarea sa președintele comisiei de investigare va solicita părții care nu a numit un expert să facă acest lucru în interval de o luna. După această perioadă președintele îl va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la numirea acestuia într-un nou termen de doua luni.

5. Comisia de investigare va adopta propriile reguli de procedura.

6. Comisia de investigare are dreptul sa ia măsurile pe care le considera necesare pentru a-și exercită funcțiile.

7. Părțile la procedura de investigare vor facilita activitatea comisiei de investigare și, în mod special, folosind toate mijloacele aflate la dispoziție:

a) vor furniza comisiei toate documentele, instrumentele și informațiile relevante;

b) vor permite comisiei, dacă este necesar, sa citeze și sa audieze martori sau experți și vor lua în considerare depozitia lor.

8. Părțile și experții vor proteja secretul tuturor informațiilor pe care le primesc în mod confidențial în cursul lucrărilor comisiei de investigare.

9. Dacă una dintre părțile la procedura de investigare nu se prezintă în fața comisiei de investigare sau nu își susține cauza, cealaltă parte are dreptul sa ceara comisiei de investigare sa continue procedurile și sa finalizeze lucrările. Absenta uneia dintre părți sau nesustinerea cauzei nu va constitui un obstacol în calea continuării și finalizarii lucrărilor comisiei de investigare.

10. Cheltuielile comisiei de investigare, inclusiv retributia membrilor acesteia vor fi suportate în mod egal de părțile la procedura de investigare, cu excepția situației în care comisia de investigare stabilește altfel, datorită unor împrejurări specifice cauzei; comisia de investigare va păstra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale și va furniza părților o situație finala a acestora.

11. Orice parte care, în ceea ce privește scopul procedurii de investigare, are un interes de ordin material ce poate fi afectat de avizul dat de comisia de investigare are dreptul sa intervină în timpul procedurii, cu acordul comisiei de investigare.

12. Deciziile comisiei de investigare în chestiuni de procedura vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor săi. Opinia definitivă a comisiei de investigare va reflecta părerea majorității membrilor săi și va fi însoțită și de expunerea altor păreri divergențe ale acestora.

13. Comisia de investigare va prezenta opinia sa definitivă în interval de doua luni de la data la care s-a constituit, în afară de cazul în care considera necesară extinderea limitei de timp pentru o perioadă care să nu depășească doua luni.

14. Opinia definitivă a comisiei de investigare se va baza pe principii științifice acceptate. Comisia de investigare va comunică opinia sa definitivă la procedura de investigare părților și secretariatului.

Anexa 5 ANALIZA

ulterioară realizării proiectului

Aceasta analiza are ca obiect special:

a) sa verifice dacă condițiile exprimate în textele care autorizeaza sau aproba activitatea sunt corect respectate și dacă măsurile de ameliorare sunt eficiente;

b) sa examineze orice impact, în scopul bunei gestionari a activității și al eliminării incertitudinilor;

c) sa verifice exactitatea prevederilor anterioare, în scopul folosirii experienței câștigate pentru activități viitoare de același tip.

Anexa 6 ELEMENTE

ale cooperării bilaterale și multilaterale

1. Părțile interesate au dreptul sa stabilească, dacă este posibil, aranjamente instituționale sau sa extindă domeniul de cuprindere a celor existente în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale, în scopul asigurării efectului deplin al prezentei convenții.

2. Acordurile bilaterale sau multilaterale ori alte aranjamente pot cuprinde:

a) orice măsură suplimentară, necesară în vederea aplicării prezentei convenții, luându-se în considerare condițiile specifice ale subregiunii implicate;

b) aranjamente instituționale, administrative sau de alta natura, încheiate pe bază de reciprocitate și conform principiului echivalentei;

c) armonizarea politicilor și măsurilor privind protecția mediului, în scopul obținerii uniformizarii, pe cat posibil, a normelor și metodelor aplicate în evaluarea impactului asupra mediului;

d) punerea la punct a metodelor de determinare, măsurare, previziune și de evaluare a impactelor, a metodelor de analiza ulterioară, precum și îmbunătățirea și/sau armonizarea acestor metode;

e) elaborarea și/sau îmbunătățirea metodelor și programelor pentru colectarea, analizarea, stocarea și diseminarea în timp util a datelor comparabile privind calitatea mediului, în scopul de a contribui la evaluarea impactului asupra mediului;

f) stabilirea nivelurilor de prag și a criteriilor mai precise pentru definirea importantei impactului transfrontiera în funcție de locul, natura și amploarea activităților propuse care trebuie să facă obiectul evaluării impactului asupra mediului, în concordanta cu prevederile prezentei convenții; stabilirea nivelului de la care poluarea transfrontiera devine critica;

g) realizarea în comun, acolo unde este posibil, a evaluărilor de impact asupra mediului, punerea la punct a programelor de supraveghere comune, intercalibrarea dispozitivelor de supraveghere și armonizarea metodologiilor, în scopul asigurării compatibilitatii datelor și informațiilor obținute.

Anexa 7 ARBITRAJUL

1. Partea sau părțile reclamante va/vor notifica secretariatului ca părțile au convenit sa supună diferendul arbitrajului, în virtutea prevederilor pct. 2 al art. 15 din convenție. Notificarea va menționa subiectul problemei de arbitraj și va indica, în special, articolele din convenție a căror interpretare sau aplicare este în cauza. Secretariatul va transmite informațiile primite tuturor părților la convenție.

2. Tribunalul de arbitraj va fi alcătuit din 3 membri. Atât partea/părțile reclamante, cat și cealaltă/celelalte parte/părți în diferend va/vor desemna câte un arbitru, iar cei 2 arbitri numiți vor desemna, de comun acord, un al treilea arbitru care va fi președintele tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeași naționalitate cu a nici uneia dintre părțile în diferend, nu va locui sau nu va folosi ca loc de reședința teritoriul uneia dintre părți, nu va fi angajat de una dintre ele și nu va avea de a face cu cazul în nici o alta calitate.

3. Dacă președintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat în decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la solicitarea oricărei părți, va proceda la desemnarea președintelui într-un nou termen de doua luni.

4. Dacă una dintre părțile în diferend nu numește un arbitru în termen de doua luni de la primirea cererii, cealaltă parte are dreptul sa îl informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va desemna pe președintele tribunalului de arbitraj în decursul următoarelor doua luni. După desemnarea sa președintele tribunalului de arbitraj va solicita părții care nu a numit un arbitru să facă acest lucru în interval de doua luni. După scurgerea acestei perioade președintele îl va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la aceasta numire într-un nou termen de doua luni.

5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia în concordanta cu dreptul internațional și cu prevederile convenției.

6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor prezentelor dispoziții, va întocmi el însuși propriile reguli de procedura.

7. Deciziile tribunalului de arbitraj privind atât aspecte de procedura, cat și de fond vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor săi.

8. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa ia măsurile pe care le considera necesare pentru a stabili faptele.

9. Părțile în diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj și, în mod special, utilizând toate mijloacele la dispoziția lor:

a) îi vor furniza toate documentele, instrumentele și informațiile relevante;

b) îi vor permite, dacă este necesar, sa citeze și sa audieze martori sau experți și vor lua în considerare mărturia lor.

10. Părțile și arbitrii vor proteja secretul oricăror informații pe care le primesc cu titlu confidențial în cursul procedurii de arbitraj.

11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre părți, are dreptul sa recomande măsuri interimare de protecție.

12. Dacă una dintre părțile în diferend nu se prezintă în fața tribunalului de arbitraj sau nu reușește să își prezinte argumentele, cealaltă parte are dreptul sa ceara acestuia sa continue procedurile și sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre părți sau neprezentarea argumentelor nu va constitui un impediment în derularea procedurii. Înainte de pronunțarea sentinței definitive tribunalul de arbitraj este obligat să se asigure ca reclamația este fondată în fapt și în drept.

13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze și sa decidă asupra unor cereri reconventionale direct legate de subiectul diferendului.

14. Cheltuielile de judecată, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate în mod egal de părțile în diferend, cu excepția situațiilor în care tribunalul de arbitraj stabilește altfel, datorită unor împrejurări specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va păstra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale și va furniza părților o situație finala a acestora.

15. Orice parte la convenție, care are un interes de natura juridică referitor la subiectul diferendului și care poate fi afectată de o decizie în cauza, poate interveni în timpul procedurilor, cu acordul tribunalului de arbitraj.

16. Tribunalul de arbitraj va emite hotărârea în termen de 5 luni de la data la care a fost constituit, cu excepția cazurilor în care acesta considera ca este necesar sa extindă limita de timp pentru o perioadă care să nu depășească încă 5 luni.

17. Hotărârea tribunalului de arbitraj va fi însoțită de o expunere de motive. Hotărârea va fi definitivă și obligatorie pentru toate părțile în diferend. Hotărârea va fi transmisă de tribunalul de arbitraj părților în diferend și secretariatului. Secretariatul va transmite comunicarea primită tuturor părților la convenție.

18. Orice diferend care ar putea aparea între părți cu privire la interpretarea sau executarea hotărârii va fi înaintat de oricare dintre acestea tribunalului de arbitraj care a emis hotărârea sau, dacă acesta nu poate fi sesizat, altui tribunal constituit în acest scop și în același mod ca și primul.

-----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.