Acordul din 2 februarie 2000

Articolul 1

Persoane vizate

Acest acord se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Acest acord se va aplica asupra următoarelor impozite pe venit existente:

a) în România:

(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;

(îi) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;

(iv) impozitul pe dividende; și

(v) impozitul pe venitul agricol;

b) în Australia:

(i) impozitul pe venit; și

(îi) impozitul pe închirierea resurselor în cadrul proiectelor de foraj marin legate de explorarea sau exploatarea resurselor petroliere,

stabilite în conformitate cu legea federala din Australia.

2. Acest acord se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenta similare care sunt stabilite în conformitate cu legislația din România sau în conformitate cu legea federala din Australia după data semnării acestui acord în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile celor două state cu privire la impozitele la care acest acord se aplică într-o perioadă rezonabila după efectuarea unor astfel de modificări.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul acestui acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra teritoriului și marii teritoriale, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contigua, platoul continental și zona economică exclusiva, asupra cărora România exercita, în conformitate cu legislația sa și potrivit normelor și principiului dreptului internațional, drepturi suverane și jurisdicție;

b) termenul Australia, când este folosit în sens geografic, exclude toate teritoriile externe, cu excepția:

(i) teritoriului Insulei Norfolk;

(îi) teritoriului Insulei Christmas;

(iii) teritoriului Insulelor Cocos (Keeling);

(iv) teritoriului Insulelor Ashmore și Cartier;

(v) teritoriului Insulei Heard și Insulelor McDonald; și

(vi) teritoriului Insulelor Coral Sea,

și include orice zona adiacenta limitelor teritoriale ale Australiei (inclusiv teritoriile menționate în acest subparagraf) asupra cărora exista în vigoare în prezent, în conformitate cu dreptul internațional, o lege a Australiei referitoare la explorarea sau exploatarea oricăror resurse naturale existente pe fundul marii și în subsolul platoului continental;

c) termenul stat contractant înseamnă România sau Australia, după cum cere contextul;

d) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice asociere de persoane;

e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o societate sau ca o persoană juridică în scopul impozitării;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă o întreprindere exploatată de un rezident al României sau o întreprindere exploatată de un rezident al Australiei, după cum cere contextul;

g) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit australian, după cum cere contextul, dar nu include orice penalizare sau dobânda percepută în conformitate cu legislația fiscală a oricărui stat contractant;

h) termenul impozit român înseamnă impozitul perceput de România, fiind impozit asupra căruia se aplică acest acord în conformitate cu art. 2;

i) termenul impozit australian înseamnă impozitul perceput de Australia, fiind impozit asupra căruia se aplică acest acord în conformitate cu art. 2;

j) termenul autoritate competentă înseamnă, în cazul României, ministrul finanțelor sau un reprezentant autorizat al acestuia și, în cazul Australiei, comisarul pentru impozite sau un reprezentant autorizat al acestuia;

k) termenul transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava sau o aeronava exploatată de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului în care nava sau aeronava este exploatată exclusiv într-un loc sau între locuri situate în celălalt stat contractant.

2. În ceea ce privește aplicarea acestui acord de un stat contractant, orice termen care nu este definit în prezentul acord va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acestui stat cu privire la impozitele la care acest acord se aplică, în vigoare la data aplicării.

Articolul 4

Rezidență

1. În sensul acestui acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației fiscale a acelui stat, este rezident al acelui stat.

2. O persoana nu este rezidență a unui stat contractant pentru scopurile acestui acord dacă aceasta este supusă impozitării în acel stat numai pentru veniturile din surse aflate în acel stat.

3. Atunci când, în conformitate cu prevederile precedente ale acestui articol, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, statutul sau va fi determinat potrivit următoarelor reguli:

a) persoana va fi considerată rezidență exclusiv a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa;

b) dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante sau nu dispune de nici o locuinta în nici unul dintre ele, persoana va fi considerată rezidență exclusiv a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strânse; și

c) în cazurile în care statutul persoanei nu poate fi determinat în conformitate cu subparagrafele a) și b), autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

4. Atunci când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidență exclusiv a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul acestui acord, expresia sediu permanent, în legătură cu o întreprindere, înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale;

g) o ferma, o plantație sau un alt loc de desfășurare a activităților agricole, de exploatare a pasunilor, de exploatare forestieră sau de cultivare a pământului; și

h) un șantier de construcții, un proiect de instalare sau montaj, care exista pentru o perioadă mai mare de 9 luni.

3. O întreprindere nu se va considera ca are un sediu permanent doar pentru:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri aparținând întreprinderii; sau

b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii ori livrării; sau

c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere; sau

d) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri ori colectării de informații pentru întreprindere; sau

e) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfășurării unor activități cu caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere, cum ar fi publicitatea ori cercetarea științifică; sau

f) vânzarea de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau expoziții nepermanente ori ocazionale, când produsele sau mărfurile sunt vândute în decurs de o luna de la închiderea targului sau expoziției menționate.

4. O întreprindere se va considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant și că desfășoară activitate de afaceri prin acel sediu permanent dacă:

a) desfășoară activități de supraveghere în acel stat pentru o perioadă mai mare de 6 luni în legătură cu un șantier de construcții sau cu un proiect de construcții, instalare ori montaj, aflat în acel stat; sau

b) se folosește un volum mare de echipamente în acel stat de către întreprindere, pentru aceasta sau în cadrul unui contract cu întreprinderea, într-o perioadă mai mare de 6 luni.

5. O persoana, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, care acționează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, va fi considerată ca fiind un sediu permanent al acelei întreprinderi în primul stat menționat dacă:

a) are în acel stat și exercită în mod obișnuit împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu excepția cazului în care activitățile persoanei respective sunt limitate la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere; sau

b) în desfășurarea activității persoana respectiva produce sau prelucreaza pentru întreprindere în acel stat produse ori mărfuri aparținând întreprinderii.

6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitate de afaceri în acel celălalt stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent și aceasta persoana acționează în cadrul activității sale obișnuite de broker sau agent.

7. Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

8. Principiile stabilite în paragrafele precedente ale acestui articol se vor aplica în stabilirea situației, pentru aplicarea prevederilor paragrafului 6 al art. 11 și ale paragrafului 5 al art. 12, dacă exista un sediu permanent în afară ambelor state contractante și dacă o întreprindere care nu este o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent într-un stat contractant.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Veniturile din proprietăți imobiliare pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate proprietățile.

2. Pentru scopurile acestui articol expresia proprietăți imobiliare:

a) în cazul României înseamnă proprietățile care, în conformitate cu legislația României, sunt considerate proprietăți imobiliare și va include în orice caz:

(i) accesoriile proprietății imobiliare;

(îi) inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și în exploatări forestiere;

(iii) drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară; și

(iv) închirierea și uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la plati variabile sau fixe fie ca o compensație, fie pentru exploatarea sau dreptul de explorare ori exploatare a depozitelor minerale, a puțurilor de petrol sau gaze naturale, a carierelor sau a altor locuri de extracție ori de exploatare a resurselor naturale; și

b) în cazul Australiei are înțelesul care este atribuit de legislația Australiei și va include, de asemenea:

(i) închirierea de terenuri și orice alte interese asupra terenurilor, îmbunătățite sau nu; și

(îi) dreptul la plati variabile sau fixe fie ca o compensație, fie pentru exploatarea sau dreptul de explorare ori exploatare a depozitelor minerale, a puțurilor de petrol sau gaze naturale, carierelor sau altor locuri de extracție ori de exploatare a resurselor naturale.

Navele și aeronavele nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.

3. Orice drepturi sau interese la care se face referire în paragraful 2 vor fi considerate ca fiind situate acolo unde sunt situate terenul, depozitele minerale, puturile de petrol sau gaze naturale, carierele sau resursele naturale, după caz, ori unde poate avea loc explorarea sau exploatarea.

4. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

5. Atunci când deținerea în proprietate de acțiuni sau de alte drepturi de participare la capitalul unei societăți da dreptul proprietarului unor asemenea acțiuni sau drepturi de participare sa folosească proprietățile imobiliare deținute de societate și care sunt situate într-un stat contractant, veniturile din asemenea drepturi pot fi impuse în acel stat.

6. Prevederile paragrafelor 1, 3 și 4 se vor aplica, de asemenea, veniturilor din proprietăți imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

7. Prevederile paragrafului 5 se vor aplica, de asemenea, veniturilor unei întreprinderi obținute dintr-un drept de folosință menționat în acel paragraf și se vor aplica, de asemenea, veniturilor dintr-un astfel de drept utilizat pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, atunci când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, în fiecare stat contractant se atribuie acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratand cu toată independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este sau cu alte întreprinderi.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile întreprinderii, fiind cheltuieli efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent (inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate) și care ar fi deductibile dacă sediul permanent ar fi o entitate independenta care a efectuat aceste cheltuieli, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte.

4. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. Prevederile acestui articol nu vor afecta aplicarea oricărei legi a unui stat contractant în legătură cu determinarea obligației fiscale a unei persoane în cazurile în care informațiile de care dispune autoritatea competentă a acelui stat sunt inadecvate pentru determinarea profiturilor care urmează să fie atribuite unui sediu permanent, cu condiția ca legea să fie aplicată, în măsura în care informațiile de care dispune autoritatea competentă permit, în conformitate cu principiile acestui articol.

6. Atunci când profiturile includ elemente de venit sau câștiguri care sunt tratate separat în alte articole ale acestui acord, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.

7. Prevederile acestui articol nu vor afecta aplicarea oricărei legi a unui stat contractant în legătură cu impozitul perceput asupra profiturilor din asigurări obținute de nerezidenti, cu condiția ca, în cazul în care legislația specifică în vigoare în orice stat contractant la data semnării acestui acord este modificată altfel decât prin schimbări minore care nu afectează conținutul sau general, statele contractante să se consulte reciproc în scopul convenirii oricăror modificări ale acestui paragraf care se considera necesare.

8. Când:

a) un rezident al unui stat contractant este beneficiarul îndreptățit, fie direct, fie prin unul sau mai multe trusturi interpuse, al unei părți din profiturile din afaceri ale unei întreprinderi exploatate în celălalt stat contractant de către administratorul unui trust care nu este tratat ca o societate în scopul impozitării; și

b) în legătură cu acea întreprindere administratorul în cauza va avea, în conformitate cu principiile art. 5, un sediu permanent în acel celălalt stat,

întreprinderea exploatată de către administrator se va considera ca fiind o afacere exploatată în celălalt stat de către rezidentul respectiv printr-un sediu permanent situat în acel celălalt stat și acea parte din profituri va fi atribuibila acelui sediu permanent.

Articolul 8

Nave și aeronave

1. Profiturile unei întreprinderi, obținute din exploatarea navelor sau aeronavelor, vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, astfel de profituri pot fi impuse în celălalt stat contractant în măsura în care acestea sunt profituri obținute direct sau indirect din exploatarea navelor sau aeronavelor exclusiv între locuri situate în acel celălalt stat.

3. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta se va considera ca fiind situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau, dacă nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 se vor aplica inclusiv profiturilor din exploatarea navelor sau aeronavelor, obținute din participarea la un pool sau la un alt aranjament de împărțire a profiturilor.

5. Pentru scopurile acestui articol profiturile obținute din transportul cu nave sau aeronave de pasageri, animale vii, posta, produse sau mărfuri încărcate într-un stat contractant pentru a fi descărcate într-un loc în acel stat vor fi tratate ca profituri din exploatarea navelor sau aeronavelor exclusiv între locuri situate în acel stat.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant

și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor comerciale sau financiare prin condiții care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente tratand cu toată independenta una cu cealaltă, atunci profiturile, care fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecința.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor afecta aplicarea oricărei legi a unui stat contractant în legătură cu determinarea obligației fiscale a unei persoane, inclusiv stabilirea acesteia în cazurile în care informațiile de care dispune autoritatea competentă a acelui stat sunt inadecvate pentru determinarea venitului ce urmează să fie atribuit unei întreprinderi, cu condiția ca legea respectiva să fie aplicată, în măsura în care este posibil, în conformitate cu principiile acestui articol.

3. Atunci când profiturile pentru care o întreprindere a unui stat contractant a fost supusă impozitării în acel stat sunt incluse, de asemenea, în virtutea paragrafului 1 sau 2, în profiturile unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și sunt supuse impozitării în acel celălalt stat, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii acelui celuilalt stat dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente tratand cu toată independenta una cu cealaltă, primul stat menționat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri în primul stat menționat. La efectuarea unei astfel de modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale acestui acord, sens în care autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacă este necesar.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență, în scopurile impunerii, a unui stat contractant, fiind dividende la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptățit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste dividende pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant în care este rezidență în scopurile impunerii societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 5% din suma bruta a dividendelor, în măsura în care dividendele sunt plătite din profituri care au suportat cota obișnuită de impozit la nivelul societății când aceste dividende sunt plătite unei societăți (alta decât o asociere de persoane) care deține în mod direct cel puțin 10% din capitalul societății plătitoare de dividende; și

b) 15% din suma bruta a dividendelor în toate celelalte cazuri,

cu condiția ca, în cazul în care legislația specifică din orice stat contractant la data semnării acestui acord este modificată altfel decât prin schimbări minore care nu-i afectează conținutul sau general, statele contractante să se consulte reciproc în scopul convenirii oricăror modificări ale acestui paragraf care se considera necesare.

3. În sensul paragrafului 2, profiturile au suportat cota obișnuită de impozit la nivelul companiei:

a) în România, când au fost supuse impozitului pe profit; și

b) în Australia, în măsura în care dividendele au fost impuse la nivelul societății în întregime, în conformitate cu legislația sa fiscală.

4. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenite din acțiuni și alte venituri asimilate veniturilor din acțiuni de legislația fiscală a statului contractant în care este rezidență în scopurile impunerii societatea distribuitoare a dividendelor.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la dividende, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență printr-un sediu permanent situat acolo sau desfășoară în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dividendele plătite de o societate rezidență a unui stat contractant, fiind dividende la care o persoană care nu este rezidență a celuilalt stat contractant este indreptatita în mod profitabil, vor fi scutite de impozit în acel celălalt stat, cu excepția cazului în care deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este legată efectiv de un sediu permanent sau baza fixa situata în acel celălalt stat. Acest paragraf nu se va aplica dividendelor plătite de orice societate care este rezidență a Australiei, în scopul impunerii în Australia, și care este, de asemenea, rezidență a României, în scopul impunerii în România.

Articolul 11

Dobânzi

1. Dobânzile provenite dintr-un stat contractant, fiind dobânzi la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptățit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste dobânzi pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a dobânzilor.

3. Dobânzile provenite din investirea fondurilor oficiale de către guvernul unui stat contractant, de instituțiile sale monetare sau de o banca indeplinind funcția de banca centrala în acel stat vor fi scutite de impozit în celălalt stat contractant.

4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în acest articol, include dobânzi aferente efectelor publice, obligațiunilor sau titlurilor de creanta de orice natura, însoțite sau neinsotite de garanții ipotecare ori de o clauza de participare la profituri, dobânzi la orice alte creanțe și orice alte venituri asimilate veniturilor din împrumuturi de legislația fiscală a statului contractant din care provine venitul.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la dobânzi, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobânzile se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este însuși acel stat sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acelui stat sau un rezident, în scopurile impunerii, al acelui stat. Totuși, atunci când plătitorul dobânzilor, fie ca este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant sau în afară ambelor state contractante un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, aceste dobânzi sunt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Atunci când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul de dobânzi și beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la dobânzi sau între ambii și o altă persoană, suma dobânzilor plătite, ținându-se seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între plătitor și beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la dobânzi în lipsa unor astfel de relații, prevederile acestui articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz partea excedentară a plăților de dobânda va fi impozabilă potrivit legislației fiscale a fiecărui stat contractant, dar ținându-se seama de celelalte prevederi ale acestui acord.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenite dintr-un stat contractant, fiind redevențe la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptățit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste redevențe pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a redevențelor.

3. Termenul redevențe folosit în acest articol înseamnă plati sau credite periodice ori neperiodice, indiferent de descrierea lor sau de modul de calcul, în măsura în care sunt plătite ca o compensare pentru:

a) folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor, patent, desen sau model, plan, oricărei formule secrete sau procedeu de fabricație, oricărei mărci de comerț sau altei proprietăți ori drept; sau

b) folosirea sau concesionarea oricărui echipament industrial, comercial sau științific; sau

c) furnizarea de cunoștințe sau informații științifice, tehnice, industriale ori comerciale; sau

d) furnizarea oricărei asistente care este suplimentară și subordonata și este furnizată ca mijloc de punere în practica sau de folosire a oricărei proprietăți sau oricărui drept menționat în subparagraful a), oricărui echipament menționat în subparagraful b) sau oricăror cunoștințe ori informații menționate în subparagraful c); sau

e) recepția sau dreptul de a recepta imagini vizuale sau sunete ori ambele, transmise publicului prin:

(i) satelit; sau

(îi) cablu, fibre optice sau tehnologii similare; sau

f) folosirea sau dreptul de a folosi, în legătură cu transmisiile de televiziune sau radio, imagini vizuale sau sunete ori ambele, transmise prin:

(i) satelit; sau

(îi) cablu, fibre optice sau tehnologii similare; sau

g) folosirea sau concesionarea:

(i) filmelor de cinematograf; sau

(îi) filmelor sau benzilor video folosite pentru emisiunile de televiziune; sau

(iii) benzilor folosite pentru emisiunile de radio; sau

h) renunțarea totală sau parțială în ceea ce privește folosirea ori furnizarea oricărei proprietăți sau oricărui drept menționat în acest paragraf.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la redevențe, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar proprietatea sau dreptul în legătură cu care sunt plătite sau creditate redevențele este efectiv legat de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redevențele se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este însuși acel stat sau o subdiviziune politica, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acelui stat ori un rezident, în scopurile impunerii, al acelui stat. Totuși, atunci când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant sau în afară ambelor state contractante un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, aceste redevențe sunt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Atunci când, datorită relațiilor speciale existente între plătitorul de redevențe și beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la redevențe sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor plătite sau creditate, avându-se în vedere pentru ce sunt plătite sau creditate, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul îndreptățit în mod profitabil la redevențe în lipsa unor astfel de relații, prevederile acestui articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz partea excedentară a redevențelor plătite sau creditate va fi impozabilă potrivit legislației fiscale a fiecărui stat contractant, dar ținându-se seama de celelalte prevederi ale acestui acord.

Articolul 13

Venituri, profituri sau câștiguri din înstrăinarea proprietăților

1. Veniturile, profiturile sau câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților imobiliare situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Veniturile, profiturile sau câștigurile provenite din înstrăinarea proprietăților, altele decât proprietățile imobiliare, făcând parte din activul de afaceri al unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al primului stat menționat în acel celălalt stat pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv veniturile, profiturile sau câștigurile provenite din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau baza fixa, pot fi impuse în acel celălalt stat.

3. Veniturile, profiturile sau câștigurile provenite din înstrăinarea navelor ori aeronavelor exploatate în trafic internațional sau a proprietăților (altele decât proprietățile imobiliare) necesare în vederea exploatării acestor nave sau aeronave vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii care înstrăinează aceste nave sau aeronave ori alte proprietăți.

4. Veniturile, profiturile sau câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea oricăror acțiuni sau a altor participari într-o societate ori a unei participari de orice natura într-un parteneriat, trust sau alta entitate, când valoarea activelor unei astfel de entități, deținute în mod direct sau indirect (inclusiv prin una sau mai multe entități interpuse, cum ar fi, de exemplu, printr-un lant de societăți), este în principal atribuibila proprietății imobiliare situate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

5. Prevederile acestui acord nu afectează aplicarea legislației unui stat contractant în legătură cu impunerea câștigurilor de natura capitalului obținute din înstrăinarea proprietăților, altele decât cele cărora li se aplică paragrafele precedente ale acestui articol.

6. În acest articol termenul proprietăți imobiliare are același înțeles pe care îl are în art. 6.

7. Pentru scopurile acestui articol amplasarea proprietăților imobiliare va fi determinata în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al art. 6.

Articolul 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activități independente cu un caracter similar vor fi impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune în mod obișnuit în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activităților sale. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai partea care este atribuibila activităților exercitate prin acea baza fixa.

2. Expresia servicii profesionale cuprinde serviciile prestate în exercitarea unei activități independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și în exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 și 19, salariile și alte remunerații similare obținute de o persoană fizica rezidență a unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pentru aceasta activitate pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de o persoană fizica rezidență a unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menționat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe ori se termina în anul fiscal vizat al celuilalt stat; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și

c) remunerațiile nu sunt deductibile în determinarea profiturilor impozabile ale unui sediu permanent sau baze fixe pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol remunerațiile pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internațional pot fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 14 și 15 veniturile obținute de artiști (cum sunt: artiștii de teatru, de film, de radio sau televiziune și interpreții muzicali) și sportivi din activitatea lor personală în aceasta calitate pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sunt exercitate.

2. Atunci când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 și 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2 veniturile obținute din activitățile menționate la paragraful 1 în cadrul schimburilor culturale sau sportive, convenite de guvernele celor două state contractante și care nu sunt exercitate în scopul de a obține profituri, vor fi scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activități.

Articolul 18

Pensii și anuitati

1. Pensiile (inclusiv pensiile publice) și anuitatile plătite unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinata, platibila în mod periodic la scadente fixe în timpul vieții sau într-o perioadă specificată ori determinabilă, în virtutea unui angajament de efectuare a plăților în schimbul unei compensări corespunzătoare și depline, facuta în bani sau evaluabila în bani.

3. Orice pensie alimentara sau alta plata pentru întreținere care provine dintr-un stat contractant și este plătită unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impozabilă numai în primul stat menționat.

Articolul 19

Funcții publice

1. Remunerațiile, altele decât pensiile sau anuitatile, plătite de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, autoritate locală ori unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate în îndeplinirea unei funcții publice, vor fi impozabile numai în acel stat. Totuși aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel celălalt stat și persoana fizica este rezidență a acelui stat și:

a) are cetățenia acelui stat; sau

b) nu a devenit rezidență a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica remunerațiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de comerț sau de afaceri desfășurată de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, autoritate locală ori unitate administrativ-teritorială a acestui stat. În acest caz se vor aplica prevederile art. 15 sau 16, după caz.

Articolul 20

Studenți

Când un student, care este un rezident al unui stat contractant sau care a fost rezident al acelui stat imediat înainte de sosirea sa în celălalt stat contractant și care este prezent în acel celălalt stat numai în scopul educării pentru o perioadă ce nu depășește 7 ani, primește plati din surse situate în afară acelui celălalt stat în scopul întreținerii sau educării sale, acele plati vor fi scutite de impozit în acel celălalt stat.

Articolul 21

Venituri nemenționate expres

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care nu sunt menționate în mod expres în articolele precedente ale acestui acord vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Totuși orice astfel de venituri obținute de un rezident al unui stat contractant din surse din celălalt stat contractant pot fi impuse, de asemenea, în acel celălalt stat.

3. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altele decât veniturile din proprietăți imobiliare, astfel cum au fost definite în paragraful 2 al art. 6, obținute de un rezident al unui stat contractant, atunci când acele venituri sunt efectiv legate de un sediu permanent sau baza fixa situata în celălalt stat contractant. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

Articolul 22

Sursa venitului

1. Veniturile, profiturile sau câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant, care, în conformitate cu unul sau mai multe paragrafe ale art. 6-8, 10-19 și 21, pot fi impuse în celălalt stat contractant, vor fi considerate venituri din surse aflate în acel celălalt stat, pentru scopurile legislației fiscale a acelui celălalt stat.

2. Veniturile, profiturile sau câștigurile obținute de un rezident al unui stat contractant, care, în conformitate cu unul sau mai multe paragrafe ale art. 6-8, 10-19 și 21, pot fi impuse în celălalt stat contractant, vor fi considerate venituri din surse aflate în acel celălalt stat, pentru scopurile art. 23 și ale legislației fiscale a primului stat contractant menționat.

Articolul 23

Metode de eliminare a dublei impuneri

1. În cazul României dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:

a) sub rezerva subparagrafului b), când un rezident al României realizează venituri, profituri sau câștiguri care, conform prevederilor acestui acord, sunt impozabile în Australia, atunci România va scuti de impozit aceste venituri, profituri sau câștiguri. Totuși România poate lua în considerare, în calculul impozitului asupra venitului rămas al rezidentului respectiv, veniturile, profiturile sau câștigurile scutite; și

b) atunci când un rezident al României realizează elemente de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11 și 12, pot fi impuse în Australia, România va acorda ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident o sumă egala cu impozitul plătit în Australia. Totuși aceasta deducere nu va depăși acea parte a impozitului, calculată înainte de deducere, care este atribuibila acelui venit realizat din Australia.

2. În cazul Australiei dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:

a) sub rezerva prevederilor legislației australiene, în vigoare la un moment dat, în legătură cu acordarea unui credit față de impozitul australian pentru impozitul plătit într-o țara, alta decât Australia (care nu va afecta principiile generale ale acestui articol), impozitul român plătit în conformitate cu legislația din România și în conformitate cu acest acord, fie în mod direct, fie prin deducere, în legătură cu venitul obținut de un rezident al Australiei din surse situate în România, va fi recunoscut ca un credit față de impozitul australian datorat în legătură cu acest venit; și

b) atunci când o societate rezidență a României și care nu este rezidență, în scopurile impunerii, a Australiei plătește dividende unei societăți rezidente a Australiei și care controlează în mod direct sau indirect nu mai puțin de 10% din numărul de voturi ale primei societăți menționate, creditul la care se face referire la subparagraful a) va include impozitul român plătit de prima companie menționată pentru partea din profituri din care sunt plătite dividendele.

Articolul 24

Procedura amiabila

1. Atunci când un rezident al unui stat contractant considera ca, datorită măsurilor luate de autoritatea competentă a unuia sau ambelor state contractante, rezultă sau va rezultă pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile acestui acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state contractante, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere care este contrară prevederilor acestui acord.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu acest acord. Soluția astfel convenită va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația interna a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve împreună orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a aplicării acestui acord.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul punerii în practica a prevederilor acestui acord.

Articolul 25

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare în vederea aplicării prevederilor acestui acord sau ale legislației interne a statelor contractante referitoare la impozitele vizate de acest acord, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor acordului. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de autoritatea competentă a unui stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne a acelui stat și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau cu încasarea, aplicarea ori urmărirea sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul acestui acord și vor fi folosite numai pentru aceste scopuri. Aceste persoane sau autorități pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau în deciziile judiciare.

2. În nici un caz prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate astfel încât sa impună autorității competente a unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant; sau

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant; sau

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 26

Membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare

Prevederile acestui acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea fie a regulilor generale ale dreptului internațional, fie a prevederilor acordurilor speciale.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Ambele state contractante se vor informa reciproc, în scris, cu privire la îndeplinirea procedurilor legale și constituționale cerute pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei notificări și prevederile sale se vor aplica:

a) în România:

- în ceea ce privește impozitele pe venit, profituri și câștiguri, pentru perioada de impunere începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acordul intră în vigoare;

b) în Australia:

(i) în ceea ce privește impozitul reținut prin stopaj la sursa pe venitul obținut de un nerezident, pentru venitul realizat la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acordul intră în vigoare;

(îi) în ceea ce privește alte impozite australiene, pentru veniturile, profiturile sau câștigurile în orice an fiscal începând la sau după data de 1 iulie a anului calendaristic imediat următor anului în care acordul intră în vigoare.

Articolul 28

Denunțarea

Acest acord va rămâne în vigoare o perioadă nedeterminată, dar fiecare stat contractant poate să remită celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunțare în scris la sau înainte de data de 30 iunie a oricărui an calendaristic, începând după expirarea a 5 ani de la data la care acordul a intrat în vigoare, și în acest caz acest acord va inceta să aibă efecte:

a) în România:

- în ceea ce privește impozitele pe venit, profituri și câștiguri, pentru perioada de impunere începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care este remisă nota de denunțare;

b) în Australia:

(i) în ceea ce privește impozitul reținut prin stopaj la sursa pe venitul obținut de un nerezident, pentru venitul realizat la sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care este remisă nota de denunțare;

(îi) în ceea ce privește alte impozite australiene, pentru veniturile, profiturile sau câștigurile în orice an fiscal începând la sau după data de 1 iulie a anului calendaristic imediat următor anului în care este remisă nota de denunțare.

Drept care subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma, au semnat acest acord.

Întocmit la Canberra la 2 februarie 2000, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română și engleza, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

Manuela Vulpe,

ambasador

Pentru Australia,

Rod Kemp,

ministru trezorier adjunct