Decretul nr. 252/1978
pentru aprobarea normelor privind condițiile în care se poate efectua taierea animalelor în situații speciale, clasarea pentru tăiere a femelelor de bovine și ovine, precum și cu privire la aplicarea unor măsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea difuzării epizootiilor și acordarea unor despăgubiri celor care au suferit pagube prin aplicarea acestor măsuri
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 42/1978 22 decembrie 1978 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 252/1978
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1
Se aprobă:
a) Norme privind condițiile în care se poate efectua taierea animalelor în situații speciale, prevăzute în anexa nr. 1;
b) Norme privind clasarea pentru tăiere a femelelor din speciile taurine, bubaline și ovine, prevăzute în anexa nr. 2;
c) Norme privind condițiile în care se pot aplica unele măsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea difuzării epizootiilor și acordarea unor despăgubiri celor care au suferit pagube prin aplicarea acestor măsuri, prevăzute în anexa nr. 3.
Articolul 2
Anexele 1-3 fac parte integrantă din prezentul decret.
NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România
Anexa 1 NORME
privind condițiile în care se poate efectua taierea animalelor în situații speciale
1. Conducerile unităților socialiste și persoanele fizice deținătoare de animale, împreună cu specialiștii care acorda asistența zootehnica și sanitară veterinara, sînt obligați să asigure întreținerea și îngrijirea animalelor de producție în condiții care să permită păstrarea lor în cea mai buna stare de sănătate în scopul obținerii unor producții la nivelul potențialului lor sau pentru valorificarea lor prin tăiere la greutatile stabilite prin aceste normative în vigoare.
2. Medicii veterinari sînt obligați să aplice tratamente și intervenții de specialitate, iar deținătorii de animale sa pună în aplicare indicațiile date de aceștia în scopul menținerii în viața și recuperării pentru producție a animalelor bolnave sau pentru valorificarea lor prin tăiere în condiții normale.
3. În cazuri speciale de îmbolnăviri grave, incurabile sau accidente, care pun în pericol iminent viața animalelor, taierea acestora se poate aproba numai de către și pe răspunderea personală a medicilor veterinari și anume:
- de către medicii veterinari de circumscripție, pentru animalele unităților care nu au medici veterinari proprii cu sarcina de a asigura asistența sanitară veterinara, precum și pentru animalele din gospodăriile populației;
- de către medicii veterinari încadrați, pentru acordarea asistenței sanitare veterinare la unitățile socialiste.
4. În situații cu totul excepționale cînd animalele se găsesc pentru pasunat la distanțe mari de localități sau în timpul transporturilor, iar taierea animalelor nu poate fi amînată, taierea animalelor se va putea face, fără aviz prealabil, în locul unde se găsesc.
În aceste cazuri va fi anuntat imediat medicul veterinar al circumscripției celei mai apropiate care este obligat să se deplaseze fără întîrziere la fața locului pentru a stabili cauzele care au determinat taierea și dacă aceasta s-a făcut în mod justificat.
Dacă în urma examenului efectuat se constată că taierea s-a făcut în mod abuziv, fără a fi justificată de o situație care ar fi pus în pericol iminent viața animalului, medicul veterinar va aplica sancțiuni contravenționale potrivit prevederilor legale, iar în cazul infracțiunilor prevăzute la
art. 26 din Legea nr. 41/1975
privind regimul tăierii animalelor, va sesiza organele de urmărire penală și va informa organele ierarhic superioare.
Anexa 2 NORME
privind clasarea pentru tăiere a femelelor din speciile taurine, bubaline și ovine
1. Femelele din specia taurine pot fi clasate pentru tăiere în următoarele situații:
a) cînd vitele prezintă anomalii ale aparatului genital vizibile la exterior, ca de exemplu: semne caracteristice intersexualitatii sau aplazie vulvara;
b) cînd vitelele nu prezintă calduri pînă la vîrsta de 18 luni, dacă la examenul ginecologic se constata anomalii ale tractusului genital sau ale gonadelor (ambele ovare sau nul singur fusiform sau lipsa, prezenta testiculelor rudimentare, etc.);
c) cînd vitele au depășit vîrsta de 36 de luni și nu au rămas gestante, indiferent dacă în acest interval de timp au manifestat sau nu calduri;
d) cînd femelele, indiferent de vîrsta, prezintă tulburări locomotorii neremediabile din cauza unor leziuni ale sistemului nervos, a unor traumatisme sau pododermatite, leziuni ale maxilarelor care împiedica hranirea normală, leziuni ale oaselor bazinului care nu permit ca fatarea să se desfășoare în mod normal (cicatrizarea vicioasa a unei fracturi a oaselor bazinului urmată de ingustarea conductorului pelvin), semne clinice certe de corpi străini (reticulita traumatica), hematurie (cistita hemoragica), afecțiuni pulmonare cronice care nu cedează la tratament și în toate cazurile cînd aceste afecțiuni sau altele sînt considerate de medicul veterinar ca neremediabile;
e) cînd vacile prezintă o tocire a dentitiei corespunzătoare virstei de 12-13 ani sau mai mult din care cauza nu se mai pot hrani corespunzător;
f) cînd prezintă prolaps vaginal sau uterin, care nu s-a remediat în interval de 2 luni de la ultima fatare;
g) cînd ovarele, la vacile adulte, sînt atrofiate avînd forma și dimensiunile unui bob de porumb, iar femelele nu au mai prezentat calduri de cel puțin 6 luni;
h) cînd vacile manifesta semne de nimfomanie sau au prezentat anterior asemenea simptome, iar la examenul ginecologic se găsesc ovare chistice cu dimensiunea unui ou de gaina sau ovare polichistice cu aspect muriform;
i) cînd unul sau ambele salpinxuri sînt prinse de un proces inflamator și au grosimea mai mare de 0,5 cm în diametru, cu condiția de a se fi înregistrat cel puțin 5 însămînțări sau monte infecunde la intervale de aproximativ 21 de zile între însămînțări;
j) cînd, indiferent din ce cauza, vacă nu a fost diagnosticata gestanta după mai mult de 8 luni de la ultima fatare;
k) cînd 2 sau mai multe din sferturile ugerului nu mai sînt functionale;
l) cînd femela a dat naștere la un vitel tetralogic;
2. Clasarea pentru tăiere a tineretului femel din specia ovine, cu excepția celui recunoscut ca material de reproducție prin certificat de origine și productivitate, se poate incuviinta înainte de primul tuns.
3. După aceasta, femelele din specia ovine nerecunoscute ca material de reproducție pot fi clasate pentru tăiere în următoarele situații:
a) cînd prezintă o tocire a dentitiei corespunzătoare virstei de 7-8 ani, din care cauza nu se mai pot hrani corespunzător;
b) cînd suferă de boli cronice neremediabile, care duc la slabirea lor progesiva sau care le împiedica să se hraneasca în mod corespunzător sau sa realizeze o fatare normală;
c) cînd prezintă anomalii ale aparatului genital, vizibile la examenul clinic;
d) cînd femelele au ajuns la vîrsta de 3 ani și jumătate și nu au realizat nici o fatare, sau cînd de la ultima fatare nu au mai produs nici un descendent, timp de 2 ani;
e) cînd au uger nefunctional ca urmare a mamitelor;
f) cînd femelele din rasele de lina au lina de culoare neagra sau lina a carei calitate nu permite prelucrarea industriala (lina tip stogosa sau podita);
g) cînd femelele, indiferent de rasa, au greutăți mai mici de 30 kg, la vîrsta de 2 ani.
4. În cazul femelelor din speciile taurine, bubaline sau ovine, pentru care s-au eliberat certificate de origine și productivitate, în condițiile
privind creșterea și ameliorarea animalelor, clasarea pentru tăiere se poate face numai după ce animalelor li se infirma calitatea de material de reproducție, de către organele competente prevăzute de această lege.
5. Clasarea pentru tăiere a femelelor din speciile taurine și ovine se face după efectuarea lucrărilor din punct de vedere zootehnic a calității efectivelor matca și de tineret femel.
Clasarea pentru tăiere a femelelor din speciile de bovine se face de doua ori pe an, la finele semestrelor I și II, conform instrucțiunilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Clasarea pentru tăiere se poate hotărî și în urma anchetelor ginecologice lunare efectuate de medicii veterinari.
Pentru femelele din specia ovina, clasarea pentru tăiere se face, în cazul oilor adulte, de doua ori pe an, primavara după terminarea fatarilor și toamna înainte de monta, iar în cazul tineretului femel (mioare), după tuns.
6. La cererea motivată a deținătorilor de animale, medicii veterinari inspectori de stat pot efectua clasarea pentru tăiere a bovinelor și ovinelor femele și la alte termene decît cele prevăzute la pct. 5, cu respectarea condițiilor cuprinse în prezentele norme.
7. Aprobarea tăierii femelelor de taurine și bubaline clasate în acest scop, potrivit prezentelor norme, se da nominal de către direcțiile generale județene pentru agricultura și industrie alimentara și respectiv Inspectoratul agrozooveterinar al municipiului București, în cazul femelelor aparținînd unităților cooperatiste și gospodariilor populației și de către trusturile județene I.A.S. pentru cele ale unităților agriculturii de stat, iar pentru femelele aparținînd altor unități, de către forul ierarhic superior al acestor unități.
8. Aprobarea tăierii femelelor de ovine clasate în acest scop, în conformitate cu prezentele norme, se da numeric de către organele prevăzute la pct. 7, în cazul femelelor aparținînd unităților agricole socialiste, iar pentru femelele aparținînd gospodariilor populației, de către comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare locale.
Anexa 3 NORME
privind condițiile în care se pot aplica unele măsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea difuzării epizootiilor și acordarea unor despăgubiri celor care au suferit pagube prin aplicarea acestor măsuri
1. În cadrul acțiunilor de importanța deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapida a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om, în condițiile prevăzute în anexa nr. 3 A la prezentele norme, se pot aproba:
a) taierea sau uciderea animalelor și pasarilor, precum și distrugerea unor familii de albine și loturi de viermi de mătase, bolnave sau contaminate;
b) concentrarea în centre izolate a bovinelor bolnave de tuberculoza sau leucoza, care mai pot fi exploatate, în cadrul acțiunii de asanare de aceste boli a efectivelor de bovine;
c) distrugerea unor furaje contaminate cu germenii unor boli exotice, deosebit de grave, în cazul cînd aceste furaje nu pot fi supuse unui procedeu eficient de decontaminare;
2. În vederea refacerii septelului, din fondurile de combatere a epizootiilor prevăzute în bugetele consiliilor populare județene și al municipiului București, se pot plati unele despăgubiri, în afară celor cuvenite prin asigurările de stat și a sumelor recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate sau moarte, sau prin vînzarea animalelor către centrele de izolare, în situații deosebite, în condițiile prevăzute la anexa nr. 3 B la prezentele norme, celor care înregistrează daune în urma tăierii, uciderii sau concentrarii animalelor în centre de izolare, conform prevederilor de la pct. 1 lit. a) și b)
Comandamentul antiepizootic central poate aproba unele despăgubiri din fondurile de combatere a epizootiilor și pentru furajele ce trebuie distruse în situații deosebite ce se încadrează în condițiile prevăzute la lit. c) de la pct. 1.
Beneficiază de despăgubirile prevăzute mai sus unitățile cooperatiste și obștești, precum și persoanele fizice deținătoare de anumale sau furaje.
Despăgubirile se acordă pe baza constatărilor și evaluărilor făcute de comisii formate din secretarii comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare locale, delegații organelor financiare ale acestora și medicii veterinari inspectori de stat.
Plata despăgubirilor din fondurile de combatere a epizootiilor se face numai după aprobarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, sau, în unele situații prevăzute la anexa nr. 3 B, de către direcțiile generale județene pentru agricultura și industrie alimentara și respectiv de către Inspectoratul agrozooveterinar al municipiului București.
3. Nu se acordă despăgubirile prevăzute la pct. 2 celor care nu au prezentat animalele pentru efectuarea operațiilor sanitare veterinare de depistare și prevenire obligatorii, nu au respectat măsurile legale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile în efectivele de animale, au anuntat cu întîrziere îmbolnăvirea animalelor, nu au aplicat măsuri de izolare, precum și celor care nu au respectat măsurile de combatere stabilite, în baza legii, de comandamentele antiepizootice și organele sanitare veterinare.
4. În cazul apariției unor focare de febra aftoasa sau a unor boli exotice la animale, cu difuzibilitate mare și deosebit de periculoase, al căror germeni pot fi vehiculati și de către oameni, comandamentele antiepizootice județene pot interzice, potrivit legii, intrarea și ieșirea din zona de carantina și a persoanelor, cu aprobarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
În astfel de situații, comandamentele antiepizootice județene pot interzice deplasarea zilnica a persoanelor care au domiciliul într-o localitate din zona de carantina și prestează munca în alta localitate, precum și a persoanelor care domiciliază în localități libere de boala și prestează munca într-o localitate din zona de carantina. Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor lua măsuri ca persoanele care nu au domiciliul în localitatea în care prestează munca și cărora li s-a interzis intrarea și ieșirea zilnica din zona de carantina, să fie cazate în mod gratuit, pe perioada de carantina, în aceasta localitate.
În situații speciale, cînd nu exista nici o posibilitate de cazare, la propunerea comandamentului antiepizootic județean, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare poate aproba ca, pînă la stabilizarea situației epizootice, persoanele prevăzute la alineatul precedent sa ramina în localitatea de domiciliu. De asemenea, poate aproba menținerea în carantina la domiciliu a persoanelor din curțile în care au apărut astfel de boli epizootice deosebit de periculoase.
5. Persoanele din sectoarele de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale, cărora, în situațiile prevăzute la pct. 4 li se interzice intrarea sau ieșirea din zona de carantina și din aceasta cauza sînt în imposibilitatea de a presta munca la unitatea în care își desfășoară activitatea, beneficiază în perioada menținerii lor în carantina de indemnizații (ajutoare bănești) în cuantum de 85% din retributie, plătite din fondurile de combatere a epizootiilor prevăzute în bugetele consiliilor populare județene sau al municipiului București, în cazul cînd aceștia nu primesc astfel de indemnizații (ajutoare bănești) prin sistemul lor propriu de asigurări sociale.
6. Pierd dreptul la indemnizații (ajutoare bănești) și sînt pasibili de sancțiunile prevăzute de lege cei care, în mod fraudulos, părăsesc zonele de carantina sau intră în astfel de zone contrar măsurilor stabilite de comandamentele antiepizootice.
7. Comitetele, după caz, birourile executive ale consiliilor populare și trusturile județene IAS vor utiliza persoanele ținute în carantina în situațiile prevăzute la pct. 5 pentru diferite activități legate de combaterea epizootiei sau alte activități obștești, în raport cu calitatea și capacitatea de muncă a acestor persoane și în condițiile stabilite de comandamentele antiepizootice, fără plata altor drepturi.
8. Modul de întocmire a actelor și de aprobare a plății despăgubirilor, prevăzute în prezentele norme, se stabilesc de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Finanțelor.
Anexa 3 A
cuprinzînd bolile și condițiile în care se poate dispune taierea sau uciderea animalelor și pasarilor, concentrarea în centre de izolare a bovinelor, distrugerea familiilor de albine și viermilor de mătase, distrugerea furajelor, în scopul lichidării focarelor de boli transmisibile
Nr.
crt
0
Denumirea
1
Măsura ce se
aplica
2
Cine aproba
măsura
3
În ce situații
se aplică
4
1.
Boli cu
caracter
exotic*)
- Uciderea sau
taierea în
condiții
speciale de
securitate
antiepizootica,
în raport cu
specificul
bolii
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare, iar
în cazuri
deosebite
Comandamentul
antiepizootic
central
- Apariția unor focare de
boli epizootice, care nu au
evoluat sau care au fost
eradicate pe teritoriul tarii
noastre
- Distrugerea
familiilor de
albine
2.
Febra
aftoasa
produsă de
tipuri
clasice de
virus
- Distrugerea
furajelor
contaminate ce
nu pot fi
supuse unui
procedeu
eficient de
decontaminare
a) Ucidere
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
- Cînd febra aftoasa apare ca
focar primar într-un
teritoriu liber de boala și
dacă:
- boala a fost depistata
într-un număr redus de curți
cu număr mic de animale
receptive;
- nu pot fi asigurate
condiții de carantina totală
pentru prevenirea difuzării
virusului;
- nu poate fi efectuată
taierea animalelor și
sterilizarea carnii în
condiții de securitate
antiepizootica;
-uciderea este singura măsura
pentru lichidarea focarului;
3.
Tuberculoza
bovina și
leucoza
enzootica a
bovinelor
b) Tăiere
a) Tăiere
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean**)
- Cînd taierea se poate face
în condiții de securitate
antiepizootica și cînd se
impune această măsură pentru
lichidarea epizootiei
- Bovinele diagnosticate ca
bolnave se elimina în cadrul
planurilor de asanare de
tuberculoza și leucoza
- Taierea a 1 sau 2 animale,
atunci cînd este necesar
pentru examene în vederea
precizarii diagnosticului în
fermele suspecte de
contaminare, precum și
taierea vacilor din centrele
de izolare pentru tuberculoza
și leucoza, a căror
exploatare devine neeconomica
4.
Paratubercu-
loza
b) Concentrare
în centre de
izolare
Tăiere
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
- Vacile diagnosticate ca
bolnave care mai pot fi
exploatate
- Animalele diagnosticate ca
bolnave prin examene complexe
de diagnostic conform
normelor stabilite de
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
5.
Turbarea
a) Ucidere
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
- Taierea a 1-2 animale,
atunci cînd este necesar
pentru examene în vederea
precizarii diagnosticului în
fermele suspecte de
contaminare
- Animalele de producție
muscate de animale turbate,
cînd au trecut mai mult de 6
zile de la muscatura, iar
ținerea lor în observatie (3
luni la animalele mici și 6
luni la animalele mari)
constituie un pericol
deosebit pentru sănătatea
altor animale
- Animale bolnave de turbare,
indiferent de specie, precum
și ciinii și pisicile muscate
de animale turbate sau
suspecte de turbare
6.
7.
Anemia
aftoasa
Pesta
porcina
clasica
b) Tăiere
Ucidere
a) Tăiere
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
- Animalele de producție
muscate de animale turbate
sau suspecte de turbare, în
primele 6 zile de la
muscatura
Cabalinele bolnave
- În ferme, în raport cu
modul de evoluție a bolii, se
taie numai porcii bolnavi
clinic sau întregul lot
(boxa, compartiment)
contaminat
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
- În gospodăriile populației
se taie numai porcii bolnavi
Medicul
veterinar
inspector de
stat
- Cînd este necesară taierea
a 1-2 capete pentru examene
în vederea precizarii
diagnosticului
8.
Pseudoturba-
rea (boala
lui
Aujeszky)
b) Ucidere
a) Tăiere
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Medicul
veterinar
inspector de
stat
În ferme, exemplarele de
purcei subdezvoltati din
lotul contaminat, care nu pot
fi valorificate prin tăiere
Purceii bolnavi care pot fi
valorificați și scroafele ai
căror purcei sugari s-au
imbolnavit
9.
Pseudopesta
aviara și
holera
aviara
b) Ucidere
a) Tăiere
Medicul
veterinar
inspector de
stat
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Purceii sugari bolnavi care
nu au greutatea minima
necesară pentru a putea fi
valorificați prin tăiere
- În fermele avicole -
loturile de păsări în care
boala evolueaza
- păsările din unitățile
populației minime pentru
valorificare
b) Ucidere
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
- În fermele avicole -
loturile de tineret în care
boala evolueaza grav și cu
toate măsurile de prevenire
și combatere aplicate are
tendinta de extindere, iar
pentru păsările din unitățile
avicole de tip industrial
păsările nu îndeplinesc
condițiile minime pentru
valorificare prin tăiere
10.
Salmoneloza
(paratifoza)
aviara
a) Ucidere
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean,
pentru păsările
din fermele de
tip gospodăresc
și cele din
sectorul
gospodariilor
populației
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
- În sectorul gospodariilor
populației, păsările bolnave
și cele receptive din curțile
contaminate, care nu
îndeplinesc condițiile minime
pentru valorificarea prin
tăiere
Exemplarele cu semne clinice
de boala, care nu pot fi
valorificate prin tăiere
(pericol de toxiinfectii
alimentare la om)
11.
Loca
americana
b) Tăiere
Distrugere
Inspectoratul
sanitar
veterinar
județean
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
Păsările fără semne clinice
din loturile contaminate, în
situațiile prevăzute prin
instrucțiunile Ministerului
Agriculturii și Industriei
Alimentare
- Cînd apare un focar primar
într-un teritoriu liber de
boala
12.
Pebrina,
flaseria
viermilor de
mătase
Distrugere
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare
- Cînd orice tratament este
ineficace, familiile de
albine fiind slabite de boala
sau afectate concomitent și
de alte boli
- Cînd bolile apar ca și
poliedriafocare primare în
teritorii libere de aceste
boli
- Cînd loturile de viermi de
mătase sînt afectate
concomitent de mai multe boli
NOTĂ:
*) Se considera boli exotice pentru țara noastră: pesta porcina africana, pesta bovina, pleuropneumonia contagioasa a bovinelor, febra aftoasa cu tipuri exotice de virus, boala veziculoasa a porcului, bruceloza bovina, bruceloza ovina produsă de Brucella melitensis, febra catarala a oilor, variola ovina, stomatita contagioasa, dermatita nodulara virotica a bovinelor, morva, durina, pesta equina, boala de Teschen, pesta aviaraclasica, laringo-traheita infectioasa a pasarilor, mixomatoza, acarioza albinelor, precum și altele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în funcție de apariția unor noi boli.
Notă
**) În cadrul municipiului București atribuțiile de aprobare a măsurilor prevăzute în aceasta anexa pentru inspectoratele sanitare veterinare județene revin compartimentului sanitar veterinar din cadrul Inspectoratului agrozooveterinar.
Anexa 3 B
cuprinzînd situațiile deosebite în care se pot acorda despăgubiri din fondurile de combatere a epizootiilor
Nr.
crt
0
Denumirea
bolilor
sau alte
situații
1
Categoria ani-
malelor sau
produselor
pentru care se
acorda
despăgubiri
2
Valoarea finala
pe care o obțin
deținătorii de
animale*)
3
Cine aproba plata
despăgubirilor
4
1.
2.
3.
4.
Boli exotice
Febra
aftoasa cu
tipuri
neexotice de
virus
Anemia
infectioasa
a calului
Tuberculoza
bovina
Animale tăiate
sau ucise
Animalele
ucise, precum
și animalele
moarte în
cazurile cînd
s-a interzis
taierea
animalelor
bolnave în
perioada de
viremie
Animalele
bolnave ce se
ucid
Animalele de
reproducție ce
se taie pentru
precizarea
diagnosticului
în fermele
suspecte de
contaminare
100% din
valoare la
nivelul
prețurilor de
contractare sau
achiziție
100% din
valoare la
nivelul
prețurilor de
contractare sau
achiziție
pentru
animalele de
carne
80% din valoare
la nivelul
prețurilor de
achiziție
pentru cabaline
de muncă
100% din
valoarea de
înlocuire la
prețurile de
contractare sau
achiziție
pentru animale
de reproducție
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana,
pentru un număr de animale ce
nu depășește 50.000 lei, iar
peste aceasta valoare,
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana
5.
Leucoza
enzootica a
bovinelor
Pentru
animalele de
reproducție
care se taie
din dispoziție
în cadrul
acțiunii de
asanare de
tuberculoza se
despagubeste
cantitatea de
carne care
eventual se
confisca sau se
declaseaza
valoric din
cauza acestei
boli
Animalele de
reproducție ce
se taie pentru
precizarea
diagnosticului
în fermele
suspecte de
contaminare
100% din
valoarea carnii
la prețurile de
contractare sau
de achiziție
100% din
valoarea de
înlocuire la
prețurile de
contractare sau
achiziție
pentru
animalele de
reproducție
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana
Animalele de
reproducție ce
se taie din
dispoziție sau
se dirijeaza în
centre de
izolare în
cadrul acțiunii
de asanare de
leucoza
Idem
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana, pentru
nu număr de animale ce nu
depășește 50.000 lei, iar
peste aceasta valoare,
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
6.
Accidente
survenite în
urma
acțiunilor
sanitare
veterinare
obligatorii
(vaccinari,
serumizari,
tratamente,
castrari și
alte
operațiuni
cu caracter
obligatoriu)
Pentru
animalele de
reproducție
care se taie
din dispoziție
în cadrul
acțiunii de
asanare de
leucoza se
despagubeste
cantitatea de
carne care
eventual se
confisca sau se
declaseaza
valoric din
cauza acestei
boli
Animalele din
speciile
bovine, caba-
line, porcine
și ovine,
moarte sau
tăiate din
necesitate în
urma unor
accidente, care
în baza
anchetei
tehnice
efectuate de
specialiști
delegați de
Ministerul
Agriculturii și
Industriei
Alimentare în
cazul animale-
lor din specii-
le bovine și
cabaline și de
către
direcțiile
generale pentru
agricultura și
industrie
alimentara
județene, în
cazul speciilor
porcina și
ovina, se
dovedește că nu
s-au produs din
vina
personalului
sanitar
veterinar sau a
deținătorilor
și ingrijitori-
lor de animale
100% din
valoarea carnii
la prețurile de
contractare sau
achiziție
100% din
valoarea de
înlocuire la
prețurile de
contractare sau
achiziție
Direcția generală pentru
agricultura și industrie
alimentara judeteana
Pentru speciile cabaline și
bovine, Ministerul
Agriculturii și Industriei
Alimentare. Pentru speciile
porcine și ovine, direcțiile
generale pentru agricultura
și industrie alimentara
județene, în cazul cînd
valoarea animalelor nu
depășește 10.000 lei, iar
peste aceasta valoare
Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare
NOTĂ:
*) Din fondurile de combatere a epizootiilor se plătește numai diferența între valoarea finala stabilită la col. 3 și sumele recuperate prin valorificari ale produselor și subproduselor obținute de la animalele respective, împreună cu sumele obținute de la ADAS pentru animalele asigurate. În cazul animalelor de reproducție ce se dirijeaza la abator sau centre de izolare în cadrul acțiunii de asanare de leucoza bovina, din fondurile de combatere a epizootiilor se plătește numai diferența între valoarea ca animal de reproducție și suma plătită de abator sau centrul de izolare la nivelul prețului pentru animal de carne.
Notă
**) În cadrul municipiului București, atribuțiile de aprobare a despăgubirilor prevăzute în aceasta anexa pentru direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene revin Inspectoratului agrozooveterinar.
--------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.