Decizia nr. 245/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Muraru - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Savitar" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 953/1999 al Tribunalului Brașov.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând ca în jurisprudenta sa Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, statuand ca accesul liber la justiție nu înseamnă și un acces gratuit, iar regulile de procedura se stabilesc prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 aprilie 2000, Tribunalul Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) teza finala din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de parata Societatea Comercială "Savitar" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 953/1999 al acelei instanțe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arata ca prin cerere reconvențională a cerut obligarea reclamanților din acțiunea principala la plata sumei de 196.786.388 lei, iar ulterior, în temeiul art. 132 alin. 2 pct. 2 din Codul de procedură civilă, și-a redus pretențiile la suma de 50.000.000 lei, achitand taxa judiciară de timbru calculată la aceasta din urma suma. Cu toate acestea, se arata în motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate, "la termenul de judecată din 7 decembrie 1999, din oficiu, judecătorul cauzei a stabilit obligația de a se plati de către reclamantul din cererea reconvențională o diferența de taxa judiciară de timbru de 4.268.228 lei, făcând astfel aplicațiunea

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 ". Autorul excepției apreciază ca norma juridică indicată de judecător încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, text care "garantează liberul acces la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime ale oricărei persoane". Or, susține autorul excepției, dreptul care face obiectul acțiunii sale este dreptul de creanta pentru suma de 50.000.000 lei și de aceea considera că nu poate fi obligat "sa plătească o taxa de timbru calculată la o sumă mai mare decât cea pretinsa". Stabilind ca, în cazul în care nu plătește diferența de taxa de timbru, acțiunea va fi anulată, textul de lege criticat duce la concluzia ca "exercitarea dreptului liberului acces la justiție este îngrădită".

Tribunalul Brașov, exprimandu-și opinia, considera excepția de neconstituționalitate ca fiind nefondata, textul de lege criticat fiind constituțional, întrucât "nu se încalcă liberul acces la justiție".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca în realitate excepția de neconstituționalitate se referă la dispozițiile

art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , arătând totodată ca excepția este nefondata. În susținerea acestui punct de vedere Guvernul arata ca, potrivit art. 138 alin. (1) din Constituție, "impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Or,

Legea nr. 146/1997 , prin art. 20 alin. (2) teza a doua, dispune ca, "În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară". În consecința, se arata de către Guvern, instanța de judecată a procedat în speta conform textului citat, fiind vorba de micșorarea valorii inițiale pretinse prin cererea reconvențională. Potrivit opiniei Guvernului, "împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru exista calea contestației și procedura de soluționare a acesteia, prevăzută de normele de aplicare a

Legii nr. 146/1997 ", astfel ca în cazul dat "este vorba de o problemă de aplicare a unor dispoziții legale și nu de neconstituționalitatea acestora, întrucât dispozițiile respective își au temeiul în prevederi exprese ale Constituției".

Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate care formează obiectul acestui dosar.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Prin Încheierea din 11 aprilie 2000 Tribunalul Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) teza finala din Legea nr. 146/1997 , conform cărora "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".

Curtea, analizând datele ce rezultă din dosarul cauzei și, în special, din cererea formulată în susținerea excepției de neconstituționalitate, constata însă ca în realitate autorul acesteia a criticat dispozițiile

art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997 , cu modificările ulterioare, și nu pe cele ale art. 20 alin. (1), text care nu conține decât o singura teza. Dispozițiile art. 20 alin. (2) au următorul conținut: "Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară". Asa cum rezultă în mod evident din motivarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 20 alin. (2) teza finala, care au aplicare în cauza aflată pe rolul instanței de judecată, nu pot fi disociate de dispozițiile cuprinse în alin. (1) al aceluiași articol, cu care se corelează, întrucât acest din urma text prevede că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".

Autorul excepției considera ca prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, care consacra dreptul privind liberul acces la justiție, având următorul cuprins: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Din examinarea comparativa a textului constituțional indicat de autorul excepției și a textului de lege criticat pentru neconstituționalitate nu rezultă ca dispozițiile

art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru ar contraveni dispozițiilor art. 21 din Constituție, deoarece aceste din urma dispoziții nu prevăd ca sunt interzise stabilirea taxelor de timbru în justiție și plata lor anticipata.

De altfel, problema constituționalității dispozițiilor

Legii nr. 146/1997 , raportate la prevederile art. 21 din Constituție, a mai fost ridicată în fața Curții Constituționale, care a statuat în mod constant că nu contravine Constituției obligarea părților din proces la plata taxei de timbru. Astfel, prin Decizia nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, Curtea Constituțională a respins o excepție de neconstituționalitate având ca obiect prevederile

art. 20 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, raportate la dispozițiile art. 21 din Constituție. În motivarea deciziei Curtea a reținut ca, deși este adevărat ca potrivit art. 21 alin. (1) din Constituție "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime", aceasta nu înseamnă totuși ca accesul la justiție trebuie să fie considerat gratuit. În acest sens s-a arătat ca "Art. 21 din Legea fundamentală nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este aceea a timbrarii acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiției".

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea acestei jurisprudente, soluția și considerentele cuprinse în aceasta decizie își mențin valabilitatea și în speta de fața.

În consecința, prevederea cuprinsă în

art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997 , care se referă la obligația de a se plati taxa judiciară de timbru stabilită la valoarea inițială prevăzută prin acțiune, fără a se tine seama de reducerea ulterioară, nu contravine dispoziției constituționale invocate în motivarea excepției, fiind de domeniul opțiunii legiuitorului, conform art. 138 alin. (1) din Constituție.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 2 alin. (3), al art. 12, al art. 13 lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Savitar" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 953/1999 al Tribunalului Brașov.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 noiembrie 2000.