Legea nr. 192/2001

Articolul 1

Protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura sunt activități de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum și convențiilor internaționale din domeniu la care România este parte.

Articolul 2

Obiectul prezentei legi îl constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitățile de protecție a fondului piscicol natural și de pescuit, desfășurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", care se supun și reglementărilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României;

d) aplicarea strategiei naționale în domeniu, a prevederilor convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii și a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică și icrelor depuse, larvelor și puietului animalelor acvatice.

Articolul 3

În sensul prezentei legi, sunt considerate:

1. bazine piscicole naturale:

a) Dunarea teritorială, Delta și lunca inundabila a Dunării;

b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale;

c) paraiele și râurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile;

d) baltile și lacurile naturale;

e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;

f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice;

g) limita apelor teritoriale și zona economică exclusiva a Marii Negre;

2. bazine piscicole amenajate:

a) helesteiele;

b) iazurile cu zonele lor inundabile;

c) pastravariile;

d) vivierele flotabile;

e) stațiile de reproducere artificiala;

f) instalațiile pentru creșterea superintensiva.

Articolul 4

În sensul prezentei legi, termenii înscriși mai jos au următorul înțeles:

- acvacultura - ansamblu de procedee și tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea și creșterea pestilor și a altor vietuitoare acvatice;

- administrator - persoana juridică de interes public căreia statul îi încredințează administrarea fondului piscicol natural;

- amenajări piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalațiile de viviere flotabile, stațiile de reproducere artificiala, alte instalații destinate reproducerii și creșterii pestilor și a altor vietuitoare acvatice;

- autorizație/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;

- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoană fizica este pescar profesionist sau piscicultor;

- bazine piscicole naturale - paraiele și râurile de munte, colinare, de șes, în regim natural sau ameliorat, baltile și lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare și canalele magistrale sau de navigație;

- braconaj piscicol - infracțiunea care consta în practicarea ilegala a pescuitului în bazinele piscicole naturale;

- captura - cantitatea de peste și alte animale acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

- captura totală admisibilă (TAC) - cantitatea pescuita, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fără a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de pești sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;

- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fără a fi limitată captura;

- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice și juridice autorizate sa desfășoare pescuit comercial;

- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pești, scoici, broaste și alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;

- efort de pescuit - numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activează în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulari, numărul de carlige instalate, numărul de navoade sau numărul de lansari, într-o zi;

- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o maniera și la un nivel care să nu conducă, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potențialul lor și al ecosistemelor sa corespundă nevoilor și aspiratiilor generațiilor prezente și viitoare;

- ferma piscicolă - unitate funcțională de baza în piscicultura, determinata geografic, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole;

- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pești, raci, scoici, broaste și a altor vietuitoare acvatice;

- furt piscicol - infracțiunea care consta în sustragerea peștelui sau în practicarea ilegala a pescuitului, în amenajările piscicole;

- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publică centrala care răspunde de piscicultura să efectueze inspecții privind supravegherea respectării aplicării legislației, în pescuit și acvacultura;

- inspecție piscicolă - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor și a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor și utilajelor de prelucrare și depozitare a capturilor, precum și pentru respectarea legalității specifice desfășurării activității de acvacultura;

- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit și capturile realizate, pe specii;

- nava de pescuit - orice nava care executa sau intenționează să execute o exploatare comercială a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare și orice alta nava implicata în astfel de operațiuni;

- nava de inspecție piscicolă - nava neangajata în pescuitul comercial, care este destinată controlului și supravegherii activității de pescuit;

- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajările piscicole, precum și construcțiile cu instalațiile aferente;

- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul în scop comercial;

- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultura;

- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;

- pescuit - capturarea peștelui și a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, științific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizație/licenta/permis de pescuit, în locuri, perioade și cu unelte prevăzute de lege;

- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de creștere a peștelui și care implica diferite forme de intervenție în procesul de reproducție, creștere, furajare, ameliorare și protecție a populatiilor piscicole;

- protecția fondului piscicol - ansamblul de măsuri și reglementări prin care se asigura conservarea biodiversitatii și exploatarea rațională a fondului piscicol, în condiții de păstrare a echilibrului ecologic;

- pescar - persoana care desfășoară o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;

- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele și ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activități și tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

- specie introdusă - orice specie transportată și lansata intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;

- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real către compania naționala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate și a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.

Articolul 5

Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 și cum sunt definite la art. 4, aparține domeniului public de interes național și local.

Articolul 6

Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum și amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 și cum sunt definite la art. 4, pot aparține, după caz, domeniului public de interes național sau local ori domeniului privat.

Articolul 7

Articolul 37

Articolul 38

În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:

a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare și de livrare a peștelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole și cum sunt aplicate măsurile de protecție a fondului piscicol și de combatere a furturilor și braconajului;

b) de control asupra lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor care au legătură cu pescuitul, creșterea peștelui și protecția fondului piscicol;

c) de control al datelor și documentelor în legătură cu pescuitul, originea și circulația peștelui conform certificatului de origine și circulație a produselor de origine animala;

d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecția fondului piscicol;

e) de a constata faptele care constituie contravenții și infracțiuni în domeniul pescuitului și protecției fondului piscicol, pisciculturii și circulației peștelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci și scoici), precum și de a întocmi documentele potrivit legii;

f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcarii navelor și ambarcatiunilor și a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit;

g) de inspecție și control pe navele și ambarcatiunile de pescuit.

Articolul 39

Protecția fondului piscicol se realizează prin prohibitia anuală a pescuitului, prin interdicția acțiunilor care pot constitui contravenții și infracțiuni la prezenta lege, precum și prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabila a fondului piscicol și conservarea biodiversitatii.

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 42

Pentru protecția fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte și metode de pescuit:

a) setci fixe, cu excepția ohanelor, în zona litoralului marin;

b) setci și ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc și lacurile litorale;

c) setci monofilment în toate apele;

d) pescuitul electric, cu excepția celui practicat în scop științific;

e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum și cu substanțe toxice și narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasa în râurile și lacurile naturale din zona de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice și pești artificiali în râurile populate cu lostrita;

i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca și orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare.

Articolul 43

Articolul 44

Articolul 45

Articolul 46

Articolul 47

Articolul 48

Persoanele juridice sau fizice, care își desfășoară activitatea în zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea și protecția fondului piscicol.

Articolul 49

Articolul 50

Autoritatea publică centrala de protecție a mediului și autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentație și silvicultura, împreună cu unitățile de cercetare-proiectare de profil și instituțiile de învățământ superior de specialitate, precum și Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente și a condițiilor ce influențează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protecție și sa stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică și/sau științifică ale căror populații au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariție.

Articolul 51

Administratorii și beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligația:

a) să execute lucrări curente de întreținere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa și a zonelor de pescuit;

b) să execute lucrări de amenajare și construcții specifice pentru protecția fondului piscicol din apele aparținând domeniului public.

Articolul 52

Articolul 53

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă.

Articolul 54

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum și al altor vietuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizație în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare și în marea teritorială;

b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum și al altor vietuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare și în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis;

c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contravențiile, permisul sau autorizația de pescuit.

Articolul 55

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ în timpul nopții;

b) prinderea salmonidelor cu mana;

c) pescuitul cu momeli metalice și cu pești artificiali în râurile populate cu lostrita;

d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singura persoana în timpul unei zile de la răsăritul și până la apusul soarelui:

- mai mult de 10 bucăți, în total, din speciile de pastrav, lipan și coregon în apele de munte cu salmonide;

- mai mult de 5 kg de peste, cu excepția cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depășește 5 kg, în apele domeniului public;

e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă condiții de viața salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrala de protecție a mediului;

f) reținerea de către pescarii amatori a peștelui și a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare așezate în raza amenajărilor piscicole.

Articolul 56

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) pescuitul lostritei fără autorizație specială eliberata de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura;

b) așezarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor sau a canalelor;

c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole;

d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protecție a faunei piscicole;

e) circulația cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afară traseelor aprobate de autoritatea publică centrala de protecție a mediului;

f) utilizarea la pescuit a setcilor și avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale;

g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor și al pestilor.

Articolul 57

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) pescuitul recreativ și sportiv al oricăror specii de peste, precum și al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop;

b) prinderea peștelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte;

c) pescuirea oricăror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele și în zonele de prohibitie.

Articolul 58

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau deținătorului folosinței piscicole;

b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pești, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare și în amenajările piscicole, fără avizul autorității publice centrale de protecție a mediului;

c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea și stoparea extinderii epizootiilor, precum și pentru nedeclararea apariției acestora organelor de specialitate;

d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea;

e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizația proprietarului sau a titularului dreptului de folosință piscicolă;

f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere și a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale și de acumulare, apelor maritime interioare și pe tarmul marii teritoriale, precum și în perimetrul amenajărilor piscicole.

Articolul 59

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantități de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

b) pescuitul comercial al peștelui și al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;

c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci, șalupe și alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unitățile de producție și în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop.

Articolul 60

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor și canalelor, a taluzurilor și malurilor, a instalațiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pești, a toplitelor și a cascadelor podite;

c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole;

d) distrugerea, degradarea sau micșorarea din culpa a zonelor de protecție perimetrala a amenajărilor piscicole;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice;

f) neluarea măsurilor pentru curatarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea fondului piscicol la construcția sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apa necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare.

Articolul 61

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă penală de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu japca și cu orice alte unelte intepatoare și agatatoare;

b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor în perioada de prohibitie și distrugerea icrelor embrionate de peste în zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul sturionilor și al lostritei, sub dimensiunile legale, în alte scopuri decât pentru repopulare;

d) reducerea debitului și a volumului de apa în amenajările piscicole și pe cursurile de apa, în scop de braconaj;

e) pescuitul cu navoade, voloace, crasnice, setci, ave, prostovoale, varse, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fără autorizație sau permis de pescuit;

f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj;

g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiurile sub dimensiunile minime prevăzute de lege;

h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a garlelor de legătură cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile;

i) procurarea, transportul și comercializarea ilegala a peștelui, icrelor și produselor din peste;

j) furtul de peste prin orice mijloace și metode, din amenajările piscicole.

Articolul 62

Faptele prevăzute la art. 61 lit. a)-e), dacă sunt săvârșite în perioada de prohibitie, în timpul nopții sau de doua sau mai multe persoane împreună ori de o persoană având asupra sa o arma de foc sau substanțe chimice periculoase, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani. Procurarea, transportul și comercializarea sturionilor, lostritei și icrelor negre, fără documente legale, constituie fapta agravantă și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani.

Articolul 63

Când infracțiunile prevăzute la art. 61 și 62 sunt săvârșite de persoane cu atribuții de constatare a infracțiunilor și contravențiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani.

Articolul 64

Orice hotărâre judecătorească care pronunța o condamnare pentru infracțiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracțiunii din asociațiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mica de un an și mai mare de 3 ani.

Articolul 65

Articolul 66

Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracțiuni se stabilește de experți, se hotărăște de instanțele judecătorești și revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol aparținând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contravențiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcție de prețul mediu de piața multiplicat de 5 ori pentru aceleași specii de pești și alte vietuitoare acvatice sau pentru același fel de bunuri. În situația în care contravențiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervațiilor, al pepinierelor și crescatoriilor piscicole, prețul pestilor și al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu față de prețul zilei pe piața din zona în care s-a săvârșit fapta.

Articolul 67

Articolul 68

Constatarea faptelor ce constituie contravenții și infracțiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control și împuterniciții autorității publice centrale.

Articolul 69

Dispozițiile prezentei legi se intregesc cu prevederile

Legii nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare.

Articolul 70

Din veniturile Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de până la 16% pentru finanțarea unor activități de cercetare și studii aplicative.

Articolul 71

În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravențiilor și a infracțiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplinește funcții ce implica exercițiul autorității publice.

Articolul 72

Unitățile de poliție, Garda de coasta, Poliția de frontieră și Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol și al altor unități cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea și desfășurarea acțiunilor de prevenire și combatere a fenomenului infractional și contraventional din domeniul protecției fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul și comercializarea peștelui.

Articolul 73

Articolul 74

Articolul 75

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 76

Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localitățile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunării" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obținut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg.

Articolul 77

Articolul 78

Autoritățile publice centrale pentru agricultura, alimentație și silvicultura și de protecție a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situației pescuitului și protecției faunei piscicole.

Articolul 79

La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:

a) Regia Naționala a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;

b) Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei;

c) Compania Naționala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparținând domeniului public și privat al statului;

d) consiliile locale.

Articolul 80

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentație și silvicultura va elabora și va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Marii Negre.

Articolul 81

Legea nr. 12/1974

privind piscicultura și pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974,

Hotărârea Guvernului nr. 971/1994

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de pescuit și de protecție a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afară cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum și sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al

art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abroga.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.