Convenția din 22 decembrie 1976

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și avere stabilite în numele fiecărui stat contractant sau al subdiviziunilor administrative ori al autorităților locale ale acestora, indiferent de modul cum sînt percepute.

2. Sînt considerate ca impozite pe venit și pe avere toate impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, precum și impozitele asupra creșterii valorii averii.

3. Impozitele existente care cad sub incidența prezentei convenții sînt următoarele:

a) în ceea ce privește România:

1 - impozitul pe veniturile din salarii, din lucrări de litere, arta și știința, din colaborări la publicații sau la spectacole, din expertize și din alte surse asemănătoare;

2 - impozitul pe veniturile realizate din România de persoanele fizice și juridice nerezidente;

3 - impozitul pe beneficiile societăților mixte constituite în Republica Socialistă România, cu participare română și străină;

4 - impozitul pe veniturile din activități lucrative (meserii, profesii libere), precum și din întreprinderi, altele decît cele de stat;

5 - impozitul pe veniturile din închirieri de clădiri și terenuri;

6 - impozitul pe veniturile realizate din activități agricole; și

7 - plățile făcute de întreprinderile de stat, din beneficii, la bugetul de stat;

(mai jos denumite impozit român);

b) în ceea ce privește Suedia:

1 - impozitul de stat pe venit (den statliga inkomskatten), inclusiv impozitul marinarilor (sjomansskatten) și impozitul special reținut asupra dividendelor (kupongskatten);

2 - impozitul asupra beneficiilor nedistribuite ale societăților (ersattningsskatten) și impozitul asupra distribuirilor legate de reducerea capitalului în acțiuni sau de lichidarea unei societăți (utskiftningsskatten);

3 - impozitul asupra celor care dau spectacole publice (bevillningsavgiften for vissa offentliga forestallngar);

4 - impozitul comunal pe venit (kommunalskatten); și

5 - impozitul de stat asupra capitalului (den statliga formogenhetsskatten);

(mai jos denumite impozit suedez).

4. Convenția se va aplica, de asemenea, oricăror impozite de natura identică sau analoagă care se vor adauga, după data semnării prezentei convenții, impozitelor existente sau care le vor înlocui. Autoritățile competente ale statelor contractante își vor comunică reciproc orice modificări substanțiale aduse legislatiilor fiscale respective.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, fundul marii și subsolul ariilor submarine situate în afară apelor teritoriale asupra cărora România exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internațional și cu propria sa legislație, în scopul explorării și exploatării resurselor naturale a unor astfel de arii;

b) termenul Suedia înseamnă Regatul Suediei și include orice întindere în afară apelor teritoriale ale Suediei înăuntrul căreia, după legislația Suediei și în conformitate cu dreptul internațional, Suedia poate exercita drepturile sale cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale aflate pe fundul marii sau în subsolul acestuia;

c) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant indica România sau Suedia, după cum cere contextul;

d) termenul persoana cuprinde o persoană fizica, o societate și orice alta grupare de persoane;

e) termenul societate indica orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislației române sau oricare entitate considerată ca persoana juridică din punct de vedere fiscal;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) expresia autoritate competentă indica:

- în cazul României, ministrul finanțelor sau delegatul sau;

- în cazul Suediei, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau împuternicit;

h) termenul naționali înseamnă toate persoanele fizice care au cetățenia unui stat contractant și toate persoanele juridice sau alte entități create în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;

i) termenul trafic internațional înseamnă orice transport efectuat de către o nava, aeronava, vehicul feroviar sau rutier exploatat de către o întreprindere care are locul conducerii efective într-unul din statele contractante, cu excepția cazului cînd un atare transport este efectuat numai între doua locuri situate în celălalt stat contractant.

2. În ce privește aplicarea convenției de către un stat contractant. orice expresie care nu este altfel definită va avea, dacă contextul nu cere altfel înțelesul ce i se atribuie de către legislația acelui stat contractant privitor la impozitele făcînd obiectul convenției.

Articolul 4

Domiciliu fiscal

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura analoagă. Aceasta expresie însă nu cuprinde nici o persoană care este supusă impunerii în acel stat contractant numai pentru ca obține venituri din surse situate în acel stat sau din capital situat în acel stat.

2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență în ambele state contractante, atunci acest caz se va rezolva conform regulilor următoare:

a) persoana va fi considerată rezidență a statului în care dispune de o locuinta permanenta. Dacă dispune de cîte o locuinta permanenta în fiecare din statele contractante, ea va fi considerată rezidență a acelui stat contractant cu care legăturile sale personale și economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta persoana își are centrul intereselor vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta în nici unul din statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidență a acelui stat contractant în care își are șederea obișnuită;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în fiecare din statele contractante sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul din ele, ea va fi considerată ca rezidență a statului contractant a cărui cetățenie o deține;

d) dacă aceasta persoana deține cetățenia ambelor state contractante sau dacă nu deține cetățenia nici unuia din ele, autoritățile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.

3. Cînd, conform prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci ea va fi considerată ca rezidență a statului în care este situat sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent indica un loc fix de activitate în care întreprinderea își exercită activitatea, în total sau în parte.

2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina:

e) un atelier;

f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extracție a bogățiilor naturale;

g) un șantier de construcție sau montaj a cărui durata depășește 12 luni.

3. Expresia sediu permanent se va considera că nu include:

a) folosirea de instalații în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării, ca urmare a unui contract de vînzare de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii în scopul exclusiv de a fi prelucrate de către o alta întreprindere;

d) vînzarea produselor sau a mărfurilor aparținînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziții temporare, după închiderea acelui tirg sau expoziții;

e) întreținerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mărfuri ori de a stringe informații pentru întreprindere;

f) întreținerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informații, pentru cercetări științifice sau activități analoage, care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere.

4. O persoana activind într-un stat contractant în contul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un agent cu statut independent în sensul paragrafului 5 - se va considera ca este un sediu permanent în primul stat contractant, dacă dispune de puteri pe care le exercita în mod obișnuit în acel stat care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea acestei persoane este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta desfășoară afaceri în acel celălalt stat prin intermediul unui curtier (broker), a unui agent comisionar sau a oricărui alt intermediar cu statut independent, dacă aceste persoane acționează în cadrul activității lor obișnuite.

6. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidență a celuilalt stat contractant sau care desfășoară afaceri în acel celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a face din oricare dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri imobiliare

1. Venitul provenind din bunuri imobile poate fi impus în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. Expresia bunuri imobile se va defini în conformitate cu legislația statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu și mort al exploatarilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și altor bogatii naturale ale solului; navele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obținut din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, venitului provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi și venitului din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant se vor impune numai în acel stat, în afară de cazul cînd întreprinderea desfășoară afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat.

Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent.

2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant desfășoară activitate în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat, se va atribui în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată desfășurînd activitate identică sau analoagă în condiții identice sau analoage și tratind în deplina independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor scădea cheltuielile făcute pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, indiferent dacă s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în altă parte. Nici o prevedere din acest paragraf nu va justifica însă scăderea de cheltuieli care nu ar fi deductibile dacă sediul permanent ar fi fost o întreprindere separată.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent să fie determinate pe baza unei repartiții a beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părți componente, nici o dispoziție a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant de a determina beneficiile impozabile printr-o asemenea repartiție, în măsura în care poate fi uzual; metoda repartiției adoptate trebuie, în orice caz, să fie în concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit unui sediu permanent vor determina în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul cînd exista motive valabile și suficiente de a proceda altfel.

7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat, în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transporturi internaționale

1. Beneficiile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor ori a vehiculelor de transport feroviar sau rutier vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective al unei întreprinderi care face transporturi navale în trafic internațional se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla în statul contractant în care este situat portul de înregistrare al navei sau, dacă nu exista un atare port de înregistrare, în statul contractant în care este rezident armatorul.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica și beneficiilor obținute de către consortiul de transporturi aeriene Scandinavian Airlines System (SAS), dar numai acelei părți din beneficiu care revine acțiunilor din consortiu care aparțin societății A.B. Aerotransport (ABA), partenerul suedez în Scandinavian Airlines System (SAS).

4. Dispozițiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, în mod corespunzător beneficiilor obținute din participările întreprinderilor statelor contractante într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și, fie într-un caz fie în celălalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori impus condiții în relațiile lor comerciale sau financiare care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia din întreprinderi dacă nu ar fi fost acele condiții, dar, datorită acelor condiții nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în mod corespunzător.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate rezidență a unui stat contractant unei persoane rezidență a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, astfel de dividende pot fi impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma bruta a dividendelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impunerea societății cu privire la beneficiile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica venituri provenind din acțiuni, acțiuni de folosință sau drepturi de folosință, părți miniere, părți de fondator, precum și venituri din alte părți sociale asimilate veniturilor din acțiuni de către legislația fiscală a statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile distribuite de societățile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.

4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, dividendele plătite de către o societate rezidență a României, unei societăți rezidente a Suediei, vor fi scutite de impozit în Suedia în măsura în care dividendele ar fi fost scutite în conformitate cu legislația suedeza, dacă ambele societăți ar fi fost societăți suedeze.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, un sediu permanent de care este legată în mod efectiv participarea generatoare de dividende. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

6. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acelui celălalt stat, sau sa supună beneficiile nedistribuite ale societății unui impozit asupra beneficiilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celălalt stat.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Totuși, astfel de dobinzi pot fi impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma dobinzilor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare al acestei limitări.

3. Termenul dobinzi, asa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din efecte publice, din titluri de credit sau obligațiuni, indiferent dacă sînt sau nu garantate ipotecar, indiferent dacă dau sau nu dreptul de participare la beneficii, și din creanțe de orice natura, precum și orice alte venituri pe care legislația fiscală a statului din care provin veniturile le asimilează veniturilor din sume împrumutate.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin dobinzile un sediu permanent de care este legată efectiv creanta de la care provin dobinzile. În acest caz se vor aplica prevederile art. 7.

5. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat însuși, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Totuși, cînd persoana plătește dobinzile, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractantă creanta asupra căreia se plătesc dobinzile și care dobinzi sînt suportate de sediul permanent respectiv, atunci astfel de dobinzi sînt considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Cînd, datorită unor relații speciale existente între plătitor și primitor sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor plătite, ținînd cont de creanta pentru care sînt plătite, depășește suma pe care plătitorul și primitorul ar fi convenit-o în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant tinindu-se cont de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 12

Comisioane

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Cu toate acestea, astfel de comisioane pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislația acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma comisioanelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul comisioane, asa cum este folosit în acest articol, înseamnă o plata facuta unui intermediar (broker), unui reprezentant comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau reprezentant de către legislația fiscală a statului contractant din care provine o asemenea plata.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă primitorii comisioanelor, fiind rezidenți ai unui stat contractant, au în celălalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legată efectiv activitatea care generează comisioanele. În asemenea caz, se vor aplica prevederile art. 7.

5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plătitorul este statul însuși, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cînd, totuși, persoana care are de plătit comisioanele, indiferent dacă este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sînt legate activitățile pentru care este facuta plata și aceste comisioane sînt suportate de acel sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și primitor sau între ambii aceștia și vreo altă persoană, suma comisioanelor plătite, ținînd seama de activitățile pentru care se plătesc, depășește suma pe care ar fi convenit-o plătitorul și primitorul în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant tinindu-se cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 13

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, astfel de redevențe pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislația acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma redevențelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul redevențe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plati de orice natura primite ca o compensație pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv filme de cinematograf sau filme ori benzi magnetice folosite la emisiunile de radio sau televiziune, a oricărui brevet, marca de fabrica sau alta proprietate ori drepturi asemănătoare, desen sau model, plan, formula sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații cu privire la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul redevențelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin redevențele, un sediu permanent de care este legat efectiv dreptul sau proprietatea generatoare de redevențe. În asemenea caz se vor aplica dispozițiile art. 7.

5. Redevențele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plătitorul este acel stat, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident din acel stat. Cînd, totuși, persoana plătitoare a redevențelor, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a contractat obligația de a plati redevențele și care sediu permanent suporta aceste redevențe, atunci astfel de redevențe sînt considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și primitor sau dintre ambii și altă persoană, suma redevențelor plătite, ținînd cont de folosirea, concesionarea folosirii sau informația pentru care ele sînt plătite, depășește suma pe care ar fi convenit-o plătitorul și primitorul în lipsa unor asemenea relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont și de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 14

Cistiguri din capital

1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, precum și cîștigurile din înstrăinarea acțiunilor sau a altor drepturi ale unei societăți ale carei active de baza constau în bunuri imobile pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate astfel de bunuri.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant în scopul exercitării unei profesiuni libere, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau împreună cu întreaga întreprindere) sau a unei astfel de baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat. Cu toate acestea, cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile de felul celor menționate la paragraful 3 art. 24 se vor impune numai în statul contractant în care astfel de bunuri mobile stat impozabile conform menționatului articol.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1 și 2, vor fi impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

4. Prevederile paragrafului 3 al prezentului articol nu vor afecta dreptul nici unuia din statele contractante de a percepe, în conformitate cu propria sa legislație, un impozit asupra cistigurilor obținute din înstrăinarea acțiunilor unei societăți rezidente a unui stat contractant de către o persoană rezidență a celuilalt stat contractant și care la un moment dat a fost rezidență a primului stat contractant menționat, într-o perioadă de cinci ani precedind înstrăinarea.

Articolul 15

Profesiuni independente

1. Venitul obținut de către un rezident al unui stat contractant din servicii profesionale sau alte activități independente cu un caracter analog vor fi impozabile numai în acel stat, dacă rezidentul nu are în celălalt stat contractant o baza fixa la dispoziția sa în mod obișnuit sau este prezent în celălalt stat contractant în scopul desfășurării activității sale, o perioadă sau perioade care în total depășesc 183 de zile în anul fiscal. Dacă dispune de o astfel de baza fixa sau dacă șederea în acest celălalt stat contractant depășește perioada sus-menționată, venitul poate fi impus în celălalt stat contractant, dar numai în măsura în care acesta este atribuibil acelei baze fixe sau unei atare sederi.

2. Expresia servicii profesionale cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 16

Profesiuni dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat, dacă activitatea nu este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerația obținută de acolo este impozabilă în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remunerația obținută de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant va fi impozabilă numai în primul stat contractant menționat, dacă:

a) primitorul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care insumate nu depășesc 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;

b) remunerația este plătită de către sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat;

c) remunerația nu este suportată de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la dispozițiile precedente ale acestui articol, remunerația pentru munca salariata prestată la bordul unei nave, unei aeronave sau la bordul unui vehicul feroviar sau rutier în trafic internațional, poate fi impusa în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii. Cînd un rezident al Suediei obține remunerație pentru munca salariata prestată la bordul unei aeronave exploatată în trafic internațional de către consortiul de transport aerian Scandinavian Airlines System (SAS), astfel de remunerație va fi impozabilă numai în Suedia.

Articolul 17

Onorariile directorilor

Onorariile directorilor și alte plati similare obținute de către un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți rezidență în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 18

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile art. 15 și 16, veniturile obținute de profesioniștii de spectacole, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune și interpreții muzicali, precum și de sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate.

2. Cînd venitul în legătură cu activitățile personale ale unui astfel de artist sau sportiv nu revine acestuia, ci altei persoane, contrar prevederilor art. 7, 15 și 16, acel venit poate fi impus în statul contractant în care sînt desfășurate activitățile artistului sau sportivului.

3. Venitul obținut din activități desfășurate în cadrul acordurilor culturale încheiate între statele contractante va fi scutit de impozit în statul contractant în care sînt exercitate aceste activități.

Articolul 19

Pensii și plati în cadrul unui sistem public de asigurări sociale

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile și alte remunerații plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Contrar prevederilor paragrafului 1, plățile făcute în cadrul unui sistem public de asigurări sociale al unui stat contractant pot fi impuse în acel stat.

3. Anuitatile și alte plati periodice similare făcute unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.

Articolul 20

Funcții guvernamentale

1. a) Remunerația, alta decît o pensie, plătită de un stat contractant, o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală din acel stat oricărei persoane fizice în legătură cu servicii prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locală din acesta se vor impune numai în acel stat.

b) Cu toate acestea, o astfel de remunerație va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat, iar primitorul este rezident al acelui celălalt stat contractant și dacă:

(i) este cetățean al acelui stat; sau

(îi) nu a devenit rezident al acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de către sau din fonduri create de un stat contractant, o subdiviziune administrativă sau o autoritate locală din acesta, oricărei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locală din acesta va fi impozabilă numai în acel stat.

b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă primitorul este cetățean și rezident al acelui stat.

3. Prevederile art. 16, 17 și 19 se vor aplica remunerației și pensiilor cu privire la serviciile prestate în legătură cu orice activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant sau de o subdiviziune administrativă sau o autoritate locală din acesta.

Articolul 21

Profesori

1. Un profesor universitar sau de alt grad care vine într-un stat contractant pentru o perioadă care nu depășește doi ani, în scopul de a preda sau de a conduce cercetări la o universitate, liceu, școala sau alta instituție de învățămînt din acel stat contractant, și care este sau a fost, imediat anterior venirii, rezident al celuilalt stat contractant, va fi scutit de impozit în primul stat contractant menționat, asupra oricărei remunerații pentru atare predare sau cercetare pentru care este supus impozitului în celălalt stat contractant.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica venitului din cercetări, dacă astfel de cercetări nu sînt întreprinse în interes public, ci în interesul privat al unei sau al unor persoane.

Articolul 22

Studenți și stagiari

1. Un student, un practicant sau un stagiar care este prezent într-un stat contractant numai în scopul studiilor sau instruirii sale și care este sau a fost imediat anterior șederii în acel stat, rezident al celuilalt stat contractant, va fi scutit de impozit în primul stat menționat, pentru sumele primite în scopul întreținerii, studiilor sau instruirii, cu condiția ca atare plati să-i fie făcute din surse din afară primului stat menționat.

2. Un student la o universitate sau la o alta instituție de învățămînt dintr-un stat contractant, care în timpul unei sederi temporare în celălalt stat contractant are un serviciu în acel stat pentru o perioadă depasind 100 de zile într-un an calendaristic în scopul obținerii de experienta practica în legătură cu studiile sale, va fi impozabil în acest din urma stat menționat numai pentru acea parte a venitului din munca salariata ce depășește 1500 de coroane suedeze pe luna calendaristică sau echivalentul lor în valută românească. Scutirea acordată în condițiile prezentului paragraf nu va depăși totuși în total suma de 4500 coroane suedeze sau echivalentul lor în valută românească. Orice suma scutită de impozit în condițiile acestui paragraf va include deducerile de ordin personal pentru anul calendaristic respectiv.

3. Remunerația pe care un student, un practicant sau un stagiar care este sau a fost anterior rezident al unui stat contractant și care este prezent în celălalt stat contractant în principal cu scopul de a studia sau de a se instrui o primește pentru munca prestată în celălalt stat contractant ca salariat, nu va fi impusa în acel celălalt stat contractant, cu condiția ca atare remunerație sa nu depășească 6000 de coroane suedeze sau echivalentul lor în valută românească într-un an fiscal; un atare beneficiu se va extinde numai pentru perioada care în mod rezonabil sau obișnuit se cere pentru realizarea pregătirii sau instruirii întreprinse, dar în nici un caz nu va depăși o perioadă de trei ani consecutivi.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare al prevederilor paragrafelor 2 și 3. Autoritățile competente pot, de asemenea, conveni modificarea sumelor menționate în acele paragrafe în măsura în care aceasta apare rezonabila ținînd seama de schimbarea cursului monedelor, de modificarea legislației într-un stat contractant sau de alte circumstanțe asemănătoare.

Articolul 23

Alte venituri

Alte venituri ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu au fost tratate în articolele precedente ale acestei convenții se vor impune numai în acel stat.

Articolul 24

Impunerea averii

1. Averea constituită din bunuri imobile, asa cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, poate fi impusa în statul contractant unde aceste bunuri sînt situate.

2. Averea constituită din bunuri mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau din bunuri mobile ținînd de o baza fixa folosită la exercitarea unei profesiuni libere poate fi impusa în statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.

3. Navele, aeronavele și vehiculele feroviare sau rutiere exploatate în trafic internațional, precum și bunurile mobile afectate exploatării unor astfel de nave, aeronave și vehicule feroviare sau rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant vor fi impuse în acel stat.

Articolul 25

Eliminarea dublei impuneri

1. Sub rezerva prevederilor paragrafelor 2 și 4, cînd un rezident al unui stat contractant obține venituri sau poseda avere care în conformitate cu prevederile acestei convenții pot fi impuse în celălalt stat contractant, primul stat menționat va acorda:

a) ca o deducere din impozitul pe venit al acelei persoane, o sumă egala cu impozitul pe venit plătit în acel celălalt stat contractant;

b) ca o deducere din impozitul pe avere al acelei persoane, o sumă egala cu impozitul pe avere plătit în acel celălalt stat contractant.

2. În vederea aplicării în Suedia a paragrafului 1. a), cînd a fost acordată o scutire sau o reducere a impozitului român plătibil în conformitate cu art. 7 asupra beneficiilor unui sediu permanent pe care un rezident al Suediei îl are în România, deducerea din impozitul suedez se va acorda într-o sumă egala cu impozitul care ar fi fost perceput în România dacă nu s-ar fi acordat o atare scutire sau reducere.

Prevederile acestui paragraf se vor aplica în primii zece ani de la intrarea în vigoare a convenției. La expirarea acestei perioade, autoritățile competente se vor consulta pentru a stabili dacă prevederile acestui paragraf vor continua să se aplice.

3. Deducerea acordată în baza paragrafelor 1 sau 2 nu va depăși totuși acea parte a impozitului pe venit, respectiv a impozitului pe capital, asa cum a fost calculat înainte ca deducerea să fie acordată, care este corespunzătoare, după caz, venitului sau averii care poate fi impusa în celălalt stat contractant.

4. Cînd un rezident al unui stat contractant obține venit sau poseda avere care, în conformitate cu prevederile acestei convenții, va fi impozabil numai în celălalt stat contractant, primul stat contractant menționat poate include acest venit sau capital în baza de impunere, dar va acorda ca o deducere din impozitul pe venit sau capital acea parte a impozitului pe venit, respectiv a impozitului pe capital, care este corespunzătoare, după caz, venitului obținut sau capitalului posedat în celălalt stat contractant.

Articolul 26

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenți ai unui stat contractant, nu vor fi supuși în celălalt stat contractant unei impuneri sau unei obligații legate de aceasta, diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile conexe la care sînt sau pot fi supuși naționalii acelui celălalt stat aflați în aceeași situație.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acest celălalt stat în condițiuni mai puțin avantajoase decît impunerea întreprinderilor acestui celălalt stat desfășurînd aceleași activități.

3. Cu excepția cazului cînd se aplică prevederile art. 9, paragraful 6 al art. 11 sau paragraful 6 al art. 13, dobinzile, comisioanele, redevențele și alte speze plătite de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant, în scopul determinării beneficiului impozabil al unei astfel de întreprinderi, vor fi deductibile în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.

În mod analog, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant, în scopul determinării averii impozabile al unei atari întreprinderi, vor fi deductibile ca și cum ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat la nici un impozit sau obligație legată de acesta care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiunile conexe la care sînt sau ar putea fi supuse alte întreprinderi asemănătoare ale acelui prim stat menționat.

5. În prezentul articol termenul impunere înseamnă impozite de orice natura sau denumire.

Articolul 27

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de unul sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este conformă cu prezenta convenție, el poate, indiferent de procedurile prevăzute de legislația naționala a acelor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului al cărui rezident este. Acest caz trebuie prezentat într-un interval de trei ani de la prima notificare a acțiunii care da naștere la impunerea care nu este în concordanta cu convenția.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația i se pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa aducă o rezolvare corespunzătoare, să soluționeze cazul de comun acord cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impuneri care nu este conformă cu convenția. Orice acord realizat va fi pus în aplicare indiferent de orice limitări în timp prevăzute în legislația naționala a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve de comun acord orice dificultăți sau dubii cu privire la interpretarea sau aplicarea convenției. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea eliminării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri în sensul paragrafelor precedente. Cînd pentru a se ajunge la o înțelegere apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compusa din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 28

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații care sînt necesare pentru aplicarea prezentei convenții și de informații asupra legislației interne a statelor contractante relative la impozitele vizate prin prezenta convenție, în măsura în care impunerea prevăzută de aceasta legislație este conformă cu convenția. Orice informație astfel obținută va fi tratata ca secret și nu va fi divulgată nici unei persoane sau autorități altele decît cele însărcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenție.

Dispozițiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia din statele contractante obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrarii propriei legislații sau cu practica administrativă a unuia sau a celuilalt stat contractant;

b) de a da informații care nu se pot obține în conformitate cu prevederile legale sau cu desfășurarea normală a practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

c) de a transmite informații care ar divulga un secret de afaceri, industrial, comercial, profesional sau un procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 29

Funcționari diplomatici și consulari

Nici o prevedere a prezentei convenții nu va afecta privilegiile fiscale ale funcționarilor diplomatici sau consulari, acordate conform regulilor generale ale dreptului internațional sau în baza prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi schimbate la București cît mai curînd posibil.

2. Convenția va intra în vigoare odată cu schimbul instrumentelor de ratificare și prevederile ei se vor aplica în România:

a) în România:

- venitului obținut la sau după 1 ianuarie al anului în care are loc schimbul instrumentelor de ratificare;

b) în Suedia:

- venitului obținut la sau după 1 ianuarie în anul în care are loc schimbul instrumentelor de ratificare și capitalului care este deținut la expirarea anului calendaristic în care are loc schimbul instrumentelor de ratificare sau a anilor următori.

Articolul 31

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată, dar oricare din statele contractante poate, pînă la 30 iunie inclusiv al fiecărui an calendaristic, începînd după expirarea unei perioade de cinci ani de la data intrării în vigoare a convenției, sa o denunțe prin notificare scrisă remisă pe cale diplomatică.

În asemenea eventualitate convenția se va aplica pentru ultima data:

a) în România:

- cu privire la impozitele aferente venitului obținut în anul în care s-a făcut notificarea;

b) în Suedia:

- cu privire la impozitele aferente venitului obținut în anul în care s-a făcut notificarea și la impozitele aferente capitalului care este deținut, la expirarea anului în care s-a făcut notificarea.

Drept care subsemnații, împuterniciți în buna și cuvenită forma, am semnat prezenta convenție și am pus sigiliile noastre.

Încheiată la Stockholm în ziua de 22 decembrie 1976, în dublu exemplar în limbile română, suedeza și engleza, cele trei texte avînd aceeași valabilitate. În caz de divergenta în interpretarea prevederilor prezentei convenții, textul în limba engleza va prevala.

Pentru guvernul

Republicii Socialiste România

Teodor Vasiliu,

ambasador

Pentru guvernul

Regatului Suediei

Karin Soder,

ministrul afacerilor externe