Decizia nr. 72/2001
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești și ale art. 184 din Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 10/1972 25 noiembrie 1972 (prevederi anume) CODUL MUNCII
- Decretul-lege nr. 66/1990 8 februarie 1990 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești
Are ca temei 1
- Legea nr. 10/1972 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești și ale art. 184 din Codul muncii, excepție ridicată de Monica-Bianca Dumitru în Dosarul nr. 7.043/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal răspunde, pentru Asociația naționala a cooperației meșteșugărești - UCECOM, consilier juridic Vasile Ion, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Asociației naționale a cooperației meșteșugărești - UCECOM pune concluzii de respingere a excepției, motivand în esenta ca regimul juridic al raporturilor de muncă ale membrilor cooperatori are o reglementare specifică, distinctă de cea a contractului individual de muncă.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, întrucât dispozițiile
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești și ale art. 184 din Codul muncii, a căror neconstituționalitate a fost invocată în raport cu dispozițiile art. 72 alin. (3) lit. l) și ale art. 38 alin. (5) din Constituție, nu contravin Legii fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 1 august 2000, pronunțată în Dosarul nr. 7.043/2000, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești și ale art. 184 din Codul muncii, excepție ridicată de Monica-Bianca Dumitru.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arata ca dispozițiile
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești sunt neconstituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 72 alin. (3) lit. l) din Constituție, care prevăd ca regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială se reglementează prin lege organică; or, convenția individuală încheiată între contestatoare și intimata se întemeiază pe dispozițiile unei decizii emise de UCECOM, astfel cum se prevede în decretul-lege menționat. În al doilea rând - considera autorul excepției -, sunt incalcate dispozițiile art. 38 alin. (5) din Constituție, ce garantează dreptul la negocieri colective și caracterul obligatoriu al convențiilor colective de muncă, convenția individuală de muncă încheiată de către contestatoare cu intimata neavând la baza un contract colectiv de muncă. În legătură cu dispozițiile art. 184 din Codul muncii autorul excepției invoca neconstituționalitatea acestora "în măsura în care, prin aplicarea lor abuzivă, se reglementează raporturile de muncă și disciplina muncii în cadrul cooperației meșteșugărești".
Judecătoria Sectorului 1 București, exprimandu-și opinia, în conformitate cu prevederile
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, considera ca excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile constituționale invocate se referă la negocierea colectivă dintre angajatori și persoanele încadrate în munca, a carei reglementare se realizează prin lege organică, și anume prin acele norme de drept care alcătuiesc legislația muncii (Codul muncii și alte acte normative din domeniul raporturilor de muncă).
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera, de asemenea, ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece raportul dintre membrii cooperatori și unitățile cooperației meșteșugărești are un caracter specific, fiind rezultatul exprimarii consimțământului unor persoane fizice în vederea asocierii lor și a dobândirii calității de membri ai cooperației meșteșugărești. Asa fiind, reglementarea naturii juridice a unui atare raport de muncă "nu face parte din categoria legilor adoptate potrivit art. 72 alin. (3) lit. d) din Constituție, iar textele criticate nu încalcă prevederile constituționale arătate".
Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și cele ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66 din 8 februarie 1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 februarie 1990), precum și dispozițiile art. 184 din Codul muncii, texte care au următorul conținut:
-
Articolul 15
lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990 : "Uniunea Centrala a Cooperativelor Meșteșugărești emite, în condițiile legii, norme obligatorii pentru toate organizațiile cooperației meșteșugărești cu privire la: [...]
d) raporturile de muncă, normarea, salarizarea și cointeresarea materială pentru membrii cooperatori și angajați;"
- Art. 184 din Codul muncii: "Se recomanda organizațiilor cooperatiste și obștești ca, în măsura în care nu exista prevederi în lege care să le priveasca, sa reglementeze relațiile de muncă privind pe membrii lor, corespunzător principiilor cuprinse în prezentul cod, adaptate la specificul lor de activitate."
Textele constituționale invocate în motivarea excepției sunt următoarele:
- Art. 38 alin. (5): "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.";
- Art. 72 alin. (3) lit. l): "Prin lege organică se reglementează: [...]
l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială;"
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și, în consecința, urmează să fie respinsă.
Reglementarea raporturilor de muncă ale angajaților organizațiilor cooperației meșteșugărești este realizată atât printr-o lege specială -
-, cat și prin lege organică, și anume prin Codul muncii. În aceste condiții Curtea constata ca regimul juridic al contractelor individuale de muncă și cel al contractelor colective de muncă, pe de o parte, diferă de cel aplicabil contractelor existente între membrii cooperatori și cooperatia mestesugareasca, pe de altă parte. Prin urmare, se retine ca raporturile de muncă ale membrilor cooperatori se deosebesc în mod esențial de raporturile de muncă născute în baza dispozițiilor Codului muncii, stabilite între angajator și salariați, și, în consecința, nu le sunt aplicabile reglementările legislației muncii ce stau la baza contractelor colective de muncă și a contractelor individuale de muncă încheiate în temeiul Codului muncii. Raportul juridic de muncă dintre membrii cooperatori și unitățile cooperației meșteșugărești are un caracter specific, fiind rezultatul exprimarii consimțământului unor persoane fizice în vederea asocierii lor și a dobândirii calității de membri ai cooperației meșteșugărești. Asa fiind, reglementarea naturii juridice a unui atare raport de muncă nu face parte din categoria legilor adoptate potrivit art. 72 alin. (3) lit. d) din Constituție și, pe cale de consecința, rezultă ca textele criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. d) din Decretul-lege nr. 66/1990
privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești și ale art. 184 din Codul muncii, excepție ridicată de Monica-Bianca Dumitru în Dosarul nr. 7.043/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2001.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Cristina Radu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.