Decretul nr. 284/1979
privind stabilirea sectoarelor municipiului București
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 31/1979 14 decembrie 1979 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 284/1979 privind stabilirea sectoarelo…
Stă la baza 2
- Metodologia din 26 ianuarie 2011 26 ianuarie 2011 cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă
- HG nr. 64/2011 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie d…
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1
Municipiul București se organizează pe 6 sectoare.
Delimitarea sectoarelor municipiului București este prevăzută în anexa nr. 1.
Prevederile anexei la
privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România se modifica în mod corespunzător anexei nr. 1.
Articolul 2
Aparatul propriu al comitetelor executive ale sectoarelor municipiului București se redistribuie potrivit noii organizări administrativ-teritoriale, conform anexei nr. 2.
Articolul 3
Personalul transferat de la sectoarele existente ale municipiului București la sectoarele nou înființate, precum și celui devenit disponibil potrivit prevederilor art. 2 din prezentul decret, i se aplică dispozițiile
art. 21 din Decretul nr. 162/1973 .
Articolul 4
Numărul de circumscripții electorale pentru sectoarele municipiului București, prevăzut în
art. 10 din Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974 , se modifica astfel:
"În sectoarele municipiului București: 55-71 circumscripții".
Articolul 5
Anexele nr. 1-2 fac parte integrantă din prezentul decret.
NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România
Anexa 1 Municipiul București, Capitala Republicii Socialiste România, se compune din 6 sectoare:
- sectorul 1
- sectorul 2
- sectorul 3
- sectorul 4
- sectorul 5
- sectorul 6
DELIMITAREA SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Sectorul 1
Situat în partea de nord-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 6, are următoarea delimitare:
Începînd de la intersectia bulevardului 1848 cu bulevardul Republicii și bulevardul Nicolae Balcescu, limita de sud urmează traseul: piața Nicolae Balcescu (exclusiv), bulevardul Republicii (exclusiv) pînă la intersectia cu calea Victoriei, în continuare bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (exclusiv) pînă la podul Elefterie.
- Spre sud-vest limita continua pe firul riului Dîmbovița de la podul Elefterie pînă la strada Ștefan Furtuna, pe strada Ștefan Furtuna (exclusiv) pînă la calea Plevnei, pe calea Plevnei (exclusiv) pînă la intersectia soselei Orhideelor cu calea Giulesti, calea Giulesti (exclusiv) pînă la Drumul Carierei, Drumul Carierei (inclusiv) pînă la linia caii ferate București-Rosiori, linia caii ferate București-Rosiori pînă la linia caii ferate de centura.
- Limita nord-vestica urmează calea ferată de centura pînă la liziera vestica a pădurii Tunari.
- Spre est limita o constituie o linie conventionala care pornește de la liziera vestica a pădurii Tunari pînă la strada Vadul Moldovei (inclusiv), continua pe aceasta strada cuprinzînd și gradina zoologica Baneasa, continua spre sud pînă la intersectia caii ferate București-Constanta cu soseaua Pipera. De la aceasta intersectie limita urmează traseul pe soseaua Pipera (exclusiv), calea Floreasca (inclusiv), strada Polona (inclusiv) pînă la piața Alexandru Sahia (exclusiv), strada Xenopol, strada Pictor Verona pînă la intersectia cu strada Pitar Mosi, strada Pitar Mosi pînă la strada C.A. Rosetti, strada C.A. Rosetti pînă la bulevardul Nicolae Balcescu, bulevardul Nicolae Balcescu pînă la intersectia cu bulevardul Republicii (toate inclusiv).
Sectorul 2
Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins între sectoarele 1 și 3, are următoarea delimitare:
Începînd de la intersectia bulevardului Republicii cu bulevardul Nicolae Balcescu, limita de vest a sectorului urmează traseul: piața Nicolae Balcescu, bulevardul Nicolae Balcescu pînă la strada C.A. Rosetti, strada C.A. Rosetti pînă la strada Pitar Mosi, strada Pitar Mosi pînă la strada Pictor Verona, strada Pictor Verona pînă la strada Xenopol, strada Xenopol (toate exclusiv) pînă la piața Alexandru Sahia, piața Alexandru Sahia (inclusiv), strada Polona, calea Floreasca (ambele exclusiv), soseaua Pipera (inclusiv) pînă la intersectia cu calea ferată București-Constanta.
- Spre nord limita sectorului o constituie linia de cale ferată București-Constanta pînă la gara Pantelimon (exclusiv).
- Spre est limita urmează traseul caii ferate de legătură Pantelimon-Obor pînă la lacul Fundeni, urmînd apoi spre est cursul riului Colentina pînă la soseaua Pantelimon.
- Spre sud limita o constituie soseaua Pantelimon pînă la intersectia cu soseaua Vergului, soseaua Vergului pînă la strada Morarilor, bulevardul Muncii de la intersectia cu strada Morarilor pînă la intersectia cu soseaua Mihai Bravu, piața Muncii (inclusiv), în continuare pe calea Calarasi pînă la intersectia cu strada Romulus (toate exclusiv), strada Romulus pînă la intersectia cu strada Mintuleasa, strada Mintuleasa pînă la strada Negustori, strada Negustori pînă la bulevardul Hristo Botev (toate inclusiv), bulevardul Hristo Botev pînă la bulevardul Republicii, bulevardul Republicii pînă la intersectia cu bulevardul 1848 și bulevardul Nicolae Balcescu, piața Nicolae Balcescu (toate exclusiv).
Sectorul 3
Situat în partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 4, are următoarea delimitare:
Începînd de la intersectia bulevardului Republicii și bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu calea Victoriei, limita de nord urmează traseul: bulevardul Republicii pînă la bulevardul Hristo Botev, bulevardul Hristo Botev (ambele inclusiv) pînă la strada Negustori, strada Negustori pînă la intersectia cu strada Mintuleasa, strada Mintuleasa pînă la strada Romulus, strada Romulus (toate exclusiv) pînă la calea Calarasi, calea Calarasi pînă la intersectia cu soseaua Mihai Bravu, piața Muncii, în continuare bulevardul Muncii pînă la strada Morarilor, strada Morarilor (exclusiv) pînă la intersectia cu soseaua Vergului, soseaua Vergului (exclusiv) pînă la soseaua Pantelimon, soseaua Pantelimon (exclusiv) pînă la riul Colentina, pe firul riului Colentina pînă la strada Peles (toate inclusiv).
- Spre est limita este formată de strada Peles (inclusiv), pasajul C.F.R. gara Catelu, pe linia caii ferate București-Oltenita, pe limita vestica a Întreprinderii de cabluri și materiale electroizolante și a Întreprinderii de mono și policristale de siliciu, pe Drumul între Tarlale (inclusiv) de la strada Ghetu Anghel pînă la limita de nord a satului Catelu, comuna Glina. De aici urmează limita de nord a satului Catelu pînă la bulevardul Ion Sulea, pe limita de est a Întreprinderii "Cartonajul" și autobazei I.T.B., pe limita de sud a acestei autobaze și a bazei de producție a Ministerului Construcțiilor Industriale, de unde printr-o linie conventionala spre sud, limita se înscrie pînă la riul Dîmbovița.
- Limita de sud urmează firul riului Dîmbovița pînă la piața Națiunilor Unite (exclusiv).
- Limita de vest o constituie calea Victoriei (inclusiv) pînă la intersectia acesteia cu bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej și bulevardul Republicii.
Sectorul 4
Situat în partea de sud a municipiului, cuprins între sectoarele 3 și 5, are următoarea delimitare:
Începînd din piața Națiunilor Unite (inclusiv), limita de nord o constituie firul riului Dîmbovița pînă la circa 1800 m est de podul de pe Dîmbovița de pe soseaua Vitan-Birzesti.
- Spre est limita o constituie o linie conventionala cu direcția sud-vest pînă la Drumul Cheile Turzii. Se continua pe Drumul Cheile Turzii, pe strada Pechiu Ion pînă la soseaua Berceni, pe soseaua Berceni pînă la linia de centura (toate inclusiv) cuprinzînd și cimitirul Berceni.
- Limita de sud o constituie linia de centura, circa 2400 m spre vest de la soseaua Berceni, cuprinzînd și unitatea și depozitul de colectare a metalelor din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice.
- Limita sud-vestica este conventionala, înscriindu-se de la linia de centura cu direcția nord-vest pînă la Drumul Bercenarului, continua pe Drumul Bercenarului (inclusiv) pînă la soseaua Giurgiului.
- Limita de vest a sectorului se înscrie pe soseaua Giurgiului, calea Șerban Voda pînă la intersectia cu strada Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif, strada Mitropolitul Veniamin Costache pînă la strada Cutitul de Argint, strada Cutitul de Argint, strada Serg. major Ancuta Ilie (toate inclusiv), pe limita incintelor I.T.A. București și I.T.A. Ilfov pînă la strada Fabrica de Chibrituri, strada Fabrica de Chibrituri (exclusiv) pînă la strada Mitropolitul Filaret, pe strada Mitropolitul Filaret pînă la strada Gazelei, strada Gazelei pînă la calea Rahovei, calea Rahovei (toate inclusiv) pînă la strada Antim, strada Antim, strada Sfintii Apostoli pînă la strada Apolodor, strada Apolodor (toate exclusiv) pînă la piața Națiunilor Unite (inclusiv).
Sectorul 5
Situat în partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 4 și 6, are următoarea delimitare:
Începînd de la intersectia bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej și bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita de est a sectorului urmează traseul: calea Victoriei pînă la piața Natiunile Unite (ambele exclusiv), strada Apolodor pînă la strada Sfintii Apostoli, pe strada Sfintii Apostoli pînă la strada Antim, strada Antim (toate inclusiv) pînă la calea Rahovei, calea Rahovei pînă la intersectia cu strada Gazelei, pe strada Gazelei, pe strada Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) pînă la strada Fabrica de Chibrituri, pe strada Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre incintele I.T.A. București și I.T.A. Ilfov, strada Serg. major Ancuta Ilie, pe strada Cutitul de Argint pînă ls trada Mitropolitul Veniamin Costache, pe strada Mitropolitul Veniamin Costache pînă la strada Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif, calea Șerban Voda, soseaua Giurgiului (toate exclusiv), pînă la linia de cale ferată București-Giurgiu.
- Limita sud-estica este formată de o linie conventionala spre vest de la intersectia caii ferate București-Giurgiu cu soseaua Giurgiului pînă la strada Orșova, pe strada Orșova (inclusiv) pînă la soseaua București-Magurele. Limita continua cu o linie conventionala de la intersectia soselei București-Magurele cu strada Orșova, spre nord-vest pînă la drumul ce face legătură cu Gara Virteju; se continua pe acest drum cu direcția nord-est pînă la strada Botorca, pe strada Botorca (inclusiv) pînă la strada Simfoniei; de la strada Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătură cu strada Piatra Soimului, pe strada Draganul (exclusiv) intersectind soseaua Alexandriei în dreptul km. 8, apoi statia de pompare a Întreprinderii canal-apa București, urmează strada Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continua cu o linie conventionala pînă la prelungirea Ghencea la intersectia cu intrarea Floarea Galbena, cuprinzînd și Stațiunea experimentala de plante medicinale București.
- Spre nord limita sectorului urmează traseul: prelungirea Ghencea de la intrarea Floarea Galbena pînă la strada Alexandru Moghioros, pe bulevardul Ghencea pînă la intersectia cu calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sarii, bulevardul Geniului, soseaua Cotroceni pînă la riul Dîmbovița (toate exclusiv), de unde urmează firul riului Dîmbovița pînă la podul Elefterie, în continuare pe bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (inclusiv) pînă la intersectia cu calea Victoriei.
Sectorul 6
Situat în partea de vest a municipiului, cuprins între sectoarele 1 și 5, are următoarea delimitare:
Începînd de la intersectia riului Dîmbovița cu strada Ștefan Furtuna și soseaua Cotroceni, limita de est a sectorului urmează traseul: soseaua Cotroceni, bulevardul Geniului, Drumul Sarii (toate inclusiv) pînă la intersectia cu calea 13 Septembrie și bulevardul Ghencea.
- Spre sud limita sectorului urmează traseul: bulevardul Ghencea, prelungirea Ghencea (ambele inclusiv) pînă la intrarea Floarea Galbena.
- Spre vest limita o constituie o linie conventionala care pornește din dreptul intrării Floarea Galbena pînă la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita de sud și de est a acestuia pînă la strada Emil Bodnaras, pe strada Emil Bodnaras (inclusiv), spre vest pînă la linia caii ferate de centura spre nord, apoi pe aceasta linie ferată pînă la canalul Arges, canalul Arges, pînă la statia Întreprinderii canal-apa București, de aici pe canalul deversor pînă la riul Dîmbovița, se continua pe riul Dîmbovița pînă la Drumul Morii.
- Spre nord sectorul este limitat pe traseul caii ferate București-Rosiori, începînd de la Drumul Morii pînă la Drumul Carierei (exclusiv), calea Giulesti pînă la intersectia cu soseaua Orhideelor, în continuare pe calea Plevnei pînă la strada Ștefan Furtuna, pe strada Ștefan Furtuna pînă la riul Dîmbovița (toate inclusiv).
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.