Legea nr. 461/2001
privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Asistentilor Medicali din România
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Legea nr. 496/2002 11 iulie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 461/2001 privind exercitarea profesiunii de as…
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Exercitarea profesiunii de asistent medical
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este un drept al oricărei persoane fizice, cetățean român sau străin, posesor al diplomei de asistent medical, eliberata de o instituție de învățământ recunoscută de lege, și având competența necesară pentru participarea la îngrijirea sănătății persoanei, a familiei și a comunității.
Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este autorizata de Ministerul Sănătății și Familiei.
Articolul 2
Asistentul medical, prin natura profesiunii sale, nu poate fi considerat funcționar public și nici nu va putea fi asimilat funcționarului public, conform legii.
Articolul 3
Profesiunea de asistent medical cuprinde responsabilități care rezultă din prescripția medicală și din fișa postului.
Articolul 4
Autorizarea pentru practica profesiunii de asistent medical se face conform reglementărilor privind înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, elaborate de Ministerul Sănătății și Familiei.
Articolul 5
Profesiunea de asistent medical poate fi exercitată de către persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de învățământ de specialitate, de stat sau privat, acreditata în condițiile legii;
b) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesiuni;
c) este autorizata sa practice aceasta profesiune prin înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, ținut la Ministerul Sănătății și Familiei.
Articolul 6
Asistentul medical poate practica profesiunea în unități medico-sanitare de stat sau private și în instituții de învățământ și cercetare cu profil medical.
Articolul 7
Asistentul medical angajat în unități medico-sanitare din rețeaua de stat sau privată are obligații ce decurg din normele și reglementările legale, din prevederile contractului individual de muncă și din regulamentele de ordine interioară.
Articolul 8
Protecția asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de angajator prin societățile de asigurări.
Articolul 9
Conținutul și caracteristicile activității asistentului medical sunt:
a) efectuează îngrijiri de natura preventivă, curativă și recuperatorie ale persoanei, familiei și comunității, în limita competentelor sale;
b) participa la programe de educație sanitară a populației;
c) participa la formarea practica a viitorilor asistenți medicali;
d) participa, sub îndrumarea medicilor, la cercetarea în domeniul medical și al ingrijirilor pentru sănătate;
e) participa alături de alte categorii de personal la protejarea mediului ambiant.
Secțiunea 2 Formarea, perfecționarea și specializarea asistentului medical
Articolul 10
Formarea asistentului medical se realizează în instituții de învățământ recunoscute de lege, în baza programelor elaborate de Ministerul Sănătății și Familiei și de Ministerul Educației și Cercetării. Finanțarea școlarizării asistentilor medicali în sistemul de stat, prin școli postliceale sanitare, se face de Ministerul Educației și Cercetării, cifra de școlarizare fiind stabilită în colaborare cu Ministerul Sănătății și Familiei.
Articolul 11
Asistentul medical are obligația profesională de a se pregati prin programe de formare continua, elaborate de Ministerul Sănătății și Familiei, cu consultarea Ordinului Asistentilor Medicali din România, și de a fi atestat periodic.
Articolul 12
Specializarea asistentului medical se realizează prin programe având conținut și durata specifice, conform cerințelor, în instituții abilitate scopului propus.
Articolul 13
Angajarea și promovarea profesională sau administrativă a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizează prin concurs, potrivit legii.
Articolul 14
Formele de pregătire, specializare și perfecționare profesională, efectuate de asistentul medical în străinătate, sunt asimilate celor echivalente în țara, potrivit reglementărilor în vigoare.
Secțiunea 3 Norme de etica și deontologie profesională
Articolul 15
În exercitarea profesiunii asistentul medical respecta demnitatea ființei umane și principiile eticii, dând dovada de responsabilitate profesională și morala, actionand întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului și al comunității.
Articolul 16
În exercitarea profesiunii asistentul medical are obligația fundamentală de a îndeplini, conform competentelor, responsabilităților sale și deciziilor medicului, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieții pacientului.
Articolul 17
Asistentul medical este obligat sa păstreze secretul profesional, iar informațiile referitoare la pacienti, obținute în urma sau în legătură cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi impartasite altei persoane din afară echipei medicale, cu excepția cazurilor prevăzute în mod expres de lege.
Articolul 18
Asistentul medical are obligația de a lua măsuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau de situația în care se găsește.
Articolul 19
Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează, după caz, de către șeful echipei medicale, de conducerea unității și de Colegiul Medicilor din România, cu participarea unui reprezentant desemnat de Ordinul Asistentilor Medicali din România, potrivit Codului de etica și deontologie profesională al asistentului medical.
Secțiunea 4 Relații care se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical
Articolul 20
Activitatea asistentului medical se desfășoară individual, conform unui plan stabilit de către medic, sau în cadrul unei echipe medicale, în funcție de natura activității.
Articolul 21
Asistentul medical se subordonează medicului și recunoaște rolul lui și al celorlalți membri ai echipei medicale, participând la menținerea relațiilor amiabile în cadrul acesteia și contribuind la calitatea actului medical.
Articolul 22
Relațiile dintre asistenții medicali se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc și solidaritate profesională, potrivit Codului de etica și deontologie profesională al asistentului medical.
Capitolul 2 Ordinul Asistentilor Medicali din România
Secțiunea 1 Caracteristici generale
Articolul 23
Ordinul Asistentilor Medicali din România se înființează ca organizație profesională, neguvernamentala, apolitica, nonprofit și cu personalitate juridică, care reprezintă interesele profesionale ale asistentilor medicali membri.
Ordinul Asistentilor Medicali din România cuprinde asistenți medicali autorizați sa practice profesiunea de asistent medical în unități ale Ministerului Sănătății și Familiei sau ale altor ministere cu rețea sanitară proprie, precum și în sectorul privat.
Articolul 24
Ordinul Asistentilor Medicali din România are sediul central în municipiul București.
Secțiunea 2 Atribuțiile Ordinului Asistentilor Medicali din România
Articolul 25
Ordinul Asistentilor Medicali din România are următoarele atribuții:
a) apara prestigiul și demnitatea profesională ale asistentilor medicali membri în relațiile cu terțe persoane fizice și juridice;
b) apara și promovează drepturile și interesele profesionale ale membrilor săi;
c) emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispozițiilor legale;
d) elaborează și supraveghează respectarea Codului de etica și deontologie profesională al asistentului medical, adoptat după avizarea de către Ministerul Sănătății și Familiei și de Colegiul Medicilor din România;
e) reprezintă membrii săi în relațiile cu organizații neguvernamentale și cu sindicate, pe plan intern și internațional;
f) desemnează reprezentanți în situațiile de judecare a cazurilor de abateri de la normele de etica și deontologie profesională, precum și de soluționare a litigiilor;
g) colaborează cu Ministerul Sănătății și Familiei în scopul elaborării reglementărilor privind înregistrarea în Registrul unic al asistentilor medicali;
h) colaborează cu Ministerul Sănătății și Familiei la formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii profesionale practice a asistentilor medicali;
i) colaborează cu Ministerul Sănătății și Familiei în scopul elaborării normelor specifice și a reglementărilor privind profesiunea de asistent medical.
Secțiunea 3 Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România
Articolul 26
Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România se pierde ca urmare a suspendării sau anulării dreptului de exercitare a profesiunii de asistent medical.
Articolul 27
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România sunt obligați:
a) să respecte reglementările legale privind exercitarea profesiunii de asistent medical;
b) să respecte statutul Ordinului Asistentilor Medicali din România privind exercitarea profesiunii de asistent medical;
c) să respecte și să aplice normele de etica și deontologie profesională.
Articolul 28
Veniturile Ordinului Asistentilor Medicali din România se constituie din:
a) taxa de înscriere și cotizațiile lunare ale membrilor;
b) donații, sponsorizări, potrivit legii;
c) fonduri rezultate din manifestări culturale și din drepturi editoriale;
d) alte surse, cu respectarea prevederilor legale.
Secțiunea 4 Organizarea și funcționarea Ordinului Asistentilor Medicali din România
Articolul 29
Ordinul Asistentilor Medicali din România este organizat la nivel național, județean, respectiv al municipiului București.
Articolul 30
Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel județean, respectiv al municipiului București, sunt:
a) consiliul județean, respectiv al municipiului București;
b) biroul consiliului.
Articolul 31
Consiliile județene au un număr de membri proporțional cu numărul asistentilor medicali înscriși în evidenta, după cum urmează:
a) până la 1.000 de asistenți medicali înscriși în registru - 11 membri;
b) între 1.001-2.000 de asistenți medicali înscriși în registru - 15 membri;
c) între 2.001-4.000 de asistenți medicali înscriși în registru - 19 membri;
d) peste 4.000 de asistenți medicali înscriși în registru - 21 de membri.
Consiliul constituit la nivelul municipiului București este format din 25 de membri.
Alegerea membrilor consiliilor județene, respectiv al municipiului București, se face prin vot secret, cu majoritate simpla, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al delegaților aleși de adunările generale locale, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 20 de membri înscriși în registru. Alegerea reprezentanților pentru Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România se va face prin vot secret, cu majoritate simpla, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 100 de membri înscriși în registru. Alegerile sunt validate în prezenta a două treimi din numărul total al delegaților. În cazul în care la conferința de alegeri nu sunt prezente două treimi din numărul total al delegaților, după doua săptămâni se va organiza o alta conferința de alegeri al carei rezultat va fi validat indiferent de numărul participanților.
Consiliul județean, respectiv al municipiului București, va alege dintre membrii săi un birou format din președinte, 2 vicepreședinți și un secretar.
Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar sunt incompatibile cu funcția corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.
Articolul 32
Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel național, județean, respectiv al municipiului București, se desfășoară o dată la 4 ani.
Articolul 33
Organizarea primelor alegeri la nivel național, județean, respectiv al municipiului București, se desfășoară în baza regulamentului elaborat de comisia electorală centrala, formată din:
a) 4 reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei;
b) 4 reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România;
c) câte un reprezentant al ministerelor cu rețea sanitară proprie;
d) 4 persoane desemnate de asociațiile profesionale reprezentative ale asistentilor medicali;
e) 4 persoane desemnate de sindicatele reprezentative ale asistentilor medicali.
(1) Membrii primului consiliu național, consiliu județean, respectiv al municipiului București, se aleg pe o durată de 2 ani.
Articolul 34
Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel național sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul național;
c) biroul executiv.
Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale și cu regulamentele proprii.
Articolul 35
Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România, constituită din reprezentanții aleși la nivel județean și al municipiului București, se întrunește anual.
Adunarea generală alege prin vot secret, cu majoritate simpla, membrii Consiliului Național al Ordinului Asistentilor Medicali din România (Consiliul Național), în prezenta a cel puțin două treimi din numărul total al reprezentanților aleși.
Adunarea generală adopta în prezenta a cel puțin două treimi din numărul total al reprezentanților aleși Codul de etica și deontologie profesională al asistentului medical, statutul și Regulamentul de organizare și funcționare ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.
Articolul 36
Consiliul Național este alcătuit din câte 2 reprezentanți ai fiecărui județ, respectiv 4 reprezentanți ai municipiului București, și câte 2 reprezentanți din rețelele paralele, aleși de către Adunarea generală a Ordinului Asistentilor Medicali din România.
Consiliul Național este legal constituit în prezenta a jumătate plus unul din numărul membrilor săi și hotărăște cu majoritate simpla.
Consiliul Național se întrunește în sesiuni anuale, ordinare și extraordinare.
În cadrul Consiliului Național funcționează comisii de specialitate.
Articolul 37
Ordinul Asistentilor Medicali din România este coordonat între sesiunile Consiliului Național de biroul executiv.
Articolul 38
Biroul executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România asigura activitatea permanenta a acestuia, conform legii și regulamentelor proprii.
Biroul executiv este alcătuit din președinte, 3 vicepreședinți și un secretar, aleși prin vot secret de către membrii Consiliului Național.
Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar sunt incompatibile cu funcțiile corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.
Articolul 39
Persoanele care exercită funcții de conducere la nivel județean sau național în structurile Ordinului Asistentilor Medicali din România își mențin locul de muncă pe perioada în care îndeplinesc funcțiile respective.
Secțiunea 5 Proceduri și sancțiuni
Articolul 40
Membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de asistent medical, precum și Codul de etica și deontologie profesională al asistentului medical li se aplică următoarele sancțiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară a calității de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România;
d) retragerea calității de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România și propunerea către Ministerul Sănătății și Familiei de anulare a autorizației de practica profesională pentru o perioadă limitată sau definitiv.
Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) sunt de competența Consiliului Național.
Articolul 41
Concluziile anchetei și sancțiunile aplicate se comunică în scris persoanei în cauza, consiliului județean, respectiv al municipiului București al Ordinului Asistentilor Medicali din România, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de muncă și, după caz, Ministerului Sănătății și Familiei și Colegiului Medicilor din România.
Articolul 42
Contestațiile împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) și b) se pot introduce la comisiile competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. c) și d) se poate introduce contestație la judecătoria în a carei raza teritorială își desfășoară activitatea asistentul medical sancționat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.
Articolul 43
Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România, prevăzută la art. 40, nu exclude răspunderea civilă, materială, contravențională și penală, potrivit prevederilor legale.
Capitolul 3 Dispoziții finale
Articolul 44
Practicarea profesiunii de asistent medical de către persoanele care nu au aceasta calitate constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii.
Articolul 45
Asistenții medicali sunt obligați să respecte dispozițiile prezentei legi și reglementările specifice sectorului în care își desfășoară activitatea.
Articolul 46
În sensul prezentei legi profesiunea de asistent de farmacie și profesiunea de tehnician dentar se asimilează profesiunii de asistent medical.
Articolul 47
Ordinul Asistentilor Medicali din România funcționează în baza prezentei legi și în baza reglementărilor proprii, elaborate în conformitate cu prevederile acesteia.
Articolul 48
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
Hotărârea Guvernului nr. 379/1992
privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului asistentului medical din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1992, și orice ale prevederi contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 26 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.