Convenția din 20 noiembrie 1978

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia din statele contractante sau ale fiecăruia din cele doua state.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe avere percepute în contul fiecăruia dintre statele contractante, indiferent de sistemul de percepere.

2. Sînt considerate impozite pe venit și pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile și imobile, impozitele pe suma retributiilor plătite de întreprinderi, precum și impozitele asupra creșterii valorii.

3. Impozitele prezente care cad sub incidența convenției sînt următoarele:

a) în ceea ce privește România:

(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice și juridice;

(îi) impozitul pe veniturile societăților mixte constituite cu participarea organizațiilor economice române și a partenerilor străini;

(iii) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole

(mai jos denumite impozit român);

b) în ceea ce privește Canada:

impozitele pe venit percepute de guvernul Canadei

(mai jos denumite impozit canadian).

4. Convenția se va aplica, de asemenea, impozitelor identice sau analoage și impozitelor pe avere, care ar intră în vigoare după data semnării prezentei convenții și care s-ar adauga celor existente sau care le-ar înlocui. Modificările importante aduse legislatiilor fiscale ale statelor contractante vor fi comunicate reciproc.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) (i) termenul România, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv solul și subsolul marin al regiunilor situate în afară apelor teritoriale ale României, asupra cărora România exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația sa naționala, în scopul explorării și exploatării resurselor naturale ale acestora;

(îi) termenul Canada, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Canadei, inclusiv solul și subsolul marin al regiunilor situate în afară apelor teritoriale ale Canadei, asupra cărora Canada exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația sa naționala, în scopul explorării și exploatării resurselor naturale ale acestora;

b) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant indica, după context, România sau Canada;

c) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societățile și orice alte grupări de persoane și, în ceea ce privește Canada, cuprinde de asemenea succesiunile (estates) și fiduciile (trusts);

d) termenul societate indica orice persoană juridică sau orice entitate considerată ca persoana juridică în scopul de impunere; de asemenea, indica o societate mixtă în sensul dreptului român și o corporatie în sensul dreptului canadian;

e) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

f) expresia autoritate competentă indica:

(i) în ceea ce privește România, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în ceea ce privește Canada, ministrul venitului național sau reprezentantul sau autorizat;

g) termenul impozit indica, după context, impozit român sau impozit canadian;

h) termenul național înseamnă:

(i) orice persoană fizica care poseda cetățenia unui stat contractant;

(îi) orice persoană juridică, societate de persoane și asociație, constituite în conformitate cu legislația în vigoare în fiecare stat contractant.

2. Pentru aplicarea convenției de unul dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definită are sensul atribuit de legislația statului menționat care reglementează impozitele făcînd obiectul convenției, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita.

Articolul 4

Domiciliu fiscal

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoană care în virtutea legislației acelui stat este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura analoagă.

2. Cînd, conform dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizica este considerată rezidență a fiecăruia din statele contractante cazul se rezolva după regulile ce urmează:

a) aceasta persoana este considerată rezidență a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta. Dacă dispune de o locuinta permanenta în fiecare din statele contractante, ea este considerată rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sînt cele mai strinse (mai jos denumite centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta în nici unul din statele contractante, ea este considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în fiecare din statele contractante sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul din ele, ea este considerată ca rezidență a statului contractant a cărui cetățenie o are;

d) dacă aceasta persoana are cetățenia fiecăruia din statele contractante sau dacă nu are cetățenia nici unuia din ele, autoritățile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este socotită rezidență a fiecăruia din statele contractante, autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui de comun acord sa rezolve problema și sa determine modalitățile de aplicare a prezentei convenții față de acea persoana.

Articolul 5

Sediu stabil

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu stabil indica un loc fix de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu stabil cuprinde îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extracție a bogățiilor naturale;

g) un șantier de construcție a cărui durata depășește 12 luni;

h) un șantier de montaj a cărui durata depășește 6 luni.

3. Se considera că nu este sediu stabil cînd:

a) se folosesc instalații numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării mărfurilor aparținînd întreprinderii;

b) mărfurile aparținînd întreprinderii sînt păstrate numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;

c) mărfurile aparținînd întreprinderii sînt depozitate numai în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) un loc fix de afaceri folosit numai în scopul de a cumpara mărfuri sau de a stringe informații pentru întreprindere;

e) un loc fix de afaceri folosit numai în scopuri de publicitate, de furnizare de informații, de cercetări științifice sau activități analoage care au caracter preparatoriu sau auxiliar pentru întreprindere;

f) mărfurile aparținînd întreprinderii, care au fost expuse la un tirg sau expoziție sînt vîndute de întreprindere la închiderea acelui tirg sau expoziție.

4. O persoana - alta decît un agent care are un statut independent în sensul paragrafului 5 - activind într-unul din statele contractante în contul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant se considera sediu stabil în primul stat contractant, dacă ea dispune în acest stat de puteri pe care le exercita în mod obișnuit, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, cu condiția ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitată la cumpărarea de mărfuri pentru întreprindere.

5. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu stabil în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta își exercită aici activitatea prin intermediul unui curtier, a unui comisionar general sau a oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul obișnuit al activității lor.

6. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită acolo activitatea sa (prin intermediul unui sediu stabil sau nu) nu este prin el însuși suficient pentru a face din una din aceste societăți un sediu stabil al celeilalte.

Articolul 6

Venituri imobiliare

1. Veniturile provenind din bunuri imobile inclusiv veniturile din exploatările agricole și forestiere, sînt impozabile în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. În sensul prezentei convenții, expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislația statului contractant în care sînt situate bunurile în discuție. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile, inventarul viu sau mort al exploatarilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dispozițiile dreptului comun privind proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor și a altor bogatii ale solului; navele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică veniturilor provenind din exploatare directa, din închiriere sau arendare ca și din orice alta forma de exploatare de bunuri imobile și beneficiilor provenite din înstrăinarea unor asemenea bunuri.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile unei întreprinderi, precum și veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant nu sînt impozabile decît în acest stat, cu condiția ca întreprinderea sa nu exercite activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu stabil situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita sau a exercitat activitatea sa în acest fel, beneficiile întreprinderii sînt impozabile în celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu stabil.

2. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celălalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată exercitind activități identice sau analoage în condiții identice sau analoage și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu stabil este.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil se iau în considerare cheltuielile deductibile făcute pentru scopurile urmărite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrație, fie ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul stabil, fie în altă parte.

4. Nu se va atribui nici un beneficiu unui sediu stabil numai pentru faptul ca acest sediu stabil a cumpărat mărfuri pentru întreprindere.

5. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil se determina în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul cînd exista motive valabile și suficiente pentru a proceda altfel.

6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu sînt afectate de dispozițiile prezentului articol.

Articolul 8

Navigație maritima și aeriană

1. Beneficiile pe care o întreprindere a unui contractant le obține din exploatarea în trafic internațional a navelor și aeronavelor nu sînt impozabile decît în acel stat.

2. Prin excepție de la dispozițiile paragrafului 1 și ale art. 7, beneficiile provenite din exploatarea navelor sau aeronavelor folosite în principal pentru transportul pasagerilor sau al mărfurilor exclusiv între puncte situate într-un stat contractant sînt impozabile în acest stat.

3. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 se aplică, de asemenea, beneficiilor avute în vedere la paragrafele menționate pe care o întreprindere a unui stat contractant le obține din participarea sa la un pool, la o exploatare în comun sau la un organism internațional de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

și cînd, într-un caz și în celălalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, beneficiile care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una din întreprinderi dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în beneficiile acestei întreprinderi și impuse în consecința.

2. Cînd beneficiile pentru care o întreprindere a unui stat contractant a fost impusa în acest stat sînt de asemenea incluse în beneficiile unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și impuse în consecința și cînd beneficiile astfel incluse sînt beneficii care ar fi fost realizate de aceasta întreprindere din celălalt stat, dacă condițiile convenite între cele doua întreprinderi erau cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci primul stat va proceda la rectificarea corespunzătoare a cuantumului impozitului pe care l-a perceput asupra acestor beneficii. Pentru determinarea ajustarii de făcut, se va ține seama de celelalte dispoziții ale prezentei convenții referitoare la natura veniturilor.

3. Un stat contractant nu va rectifica beneficiile unei întreprinderi în cazurile avute în vedere la paragraful 1 după expirarea termenelor prevăzute de legislația sa naționala și, în orice caz, după expirarea a 5 ani începînd de la sfîrșitul anului în curs de cînd beneficiile care ar face obiectul unei astfel de rectificari ar fi fost realizate de o întreprindere a acestui stat. Prezentul paragraf nu se aplică în caz de frauda, de omisiune voluntara sau de neglijența.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse în statul contractant al cărui rezident este societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acestui stat; însă dacă persoana care încasează dividendele este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma bruta a acestor dividende. Dispozițiile acestui paragraf nu privesc impozitarea societății asupra beneficiilor din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende, folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acțiuni, acțiuni sau bonuri de folosință, părți miniere, părți de fondator sau alte părți cu excepția creanțelor, beneficiile repartizate de societățile mixte române subscriitorilor de capital, precum și veniturile asimilate veniturilor din acțiuni de legislația fiscală a statului al cărui rezident este societatea distribuitoare.

4. Dispozițiile paragrafului 2 nu se aplică cînd beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant al cărui rezident este societatea plătitoare a dividendelor fie o activitate comercială sau industriala printr-un sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe și de care se leagă efectiv participarea generatoare a dividendelor. În aceasta ipoteza sînt aplicabile, după caz, dispozițiile art. 7 sau ale art. 14.

5. Cînd o societate este rezidență a unui stat contractant, celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, decît în măsura în care aceste dividende sînt plătite unui rezident al acestui celălalt stat sau în măsura în care participarea generatoare de dividende este legată efectiv de un sediu stabil sau de o baza fixa situata în acest celălalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite, asupra beneficiilor nedistribuite ale societății, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite constau, în total sau în parte, din beneficii sau venituri provenind din acest celălalt stat.

6. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu poate fi interpretată ca impiedicind un stat contractant sa perceapă, asupra veniturilor unei societăți atribuibile unui sediu stabil din acest stat, un impozit care se adauga la impozitul ce ar fi aplicabil veniturilor unei societăți care poseda naționalitatea statului menționat, cu condiția ca impozitul adițional astfel stabilit sa nu depășească 15 la suta din suma veniturilor care nu au fost supuse impozitului adițional menționat în cursul anilor de impunere precedenti. În sensul acestei dispoziții, termenul venituri indica beneficiile atribuibile unui sediu stabil dintr-un stat contractant, pentru anul sau pentru anii anteriori, după scăderea tuturor impozitelor, altele decît impozitul adițional vizat în prezentul paragraf, prelevate de acest stat asupra beneficiilor menționate; totuși, acest termen nu cuprinde beneficiile atribuibile unui sediu stabil al unei societăți situate într-un stat contractant și care au fost obținute în cursul unui an în care activitatea societății nu a fost exercitată în principal în acest stat.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat; în cazul cînd dobinzile sînt impozabile în celălalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma bruta a acestor dobinzi.

3. Termenul dobinzi, folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanțe de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului și în special veniturile din rente de stat și de obligațiuni de împrumut, inclusiv primele și premiile decurgind din aceste titluri, precum și orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate, de legislația fiscală a statului din care provin veniturile, dar nu cuprinde veniturile prevăzute la art. 10.

4. Dispozițiile paragrafului 2 nu se aplică cînd beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant exercita în celălalt stat contractant din care provin dobinzile fie o activitate comercială sau industriala prin intermediul unui sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe și de care sînt legate efectiv creanțele generatoare de dobinzi. În aceasta ipoteza sînt aplicabile dispozițiile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

5. Dobinzile sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident al acelui stat. Totuși, cînd debitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu stabil sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractat împrumutul generator de dobinzi și care le suporta, aceste dobinzi sînt considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul stabil sau baza fixa.

6. Dacă, urmare a relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau relațiilor pe care și unul și celălalt le întrețin cu terțe persoane, suma dobinzilor plătite, ținînd seama de creanta pentru care ele sînt sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul și creditorul în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai acestei din urma sume. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă în conformitate cu legislația fiecărui stat contractant și ținînd seama de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

7. Prin excepție de la dispozițiile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă sînt plătite pentru un împrumut făcut, garantat sau asigurat de acest celălalt stat sau de un organism public al acestui celălalt stat desemnat și acceptat prin schimb de scrisori între autoritățile competente ale statelor contractante.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislația acelui stat; în cazul cînd aceste redevențe sînt impozabile în celălalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma bruta a acestor redevențe.

3. Prin excepție de la dispozițiile paragrafului 2, redevențele cu titlu de drepturi de autor și alte remunerații similare privind producerea sau reproducerea unei opere literare, dramatice, muzicale sau artistice, inclusiv redevențele privind filmele cinematografice și operele înregistrate pe film sau benzile destinate televiziunii sau radiodifuziunii, provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în statul din care provin și potrivit legislației acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10 la suta din suma bruta a acestor redevențe, dacă aceste redevențe sînt impozabile în celălalt stat contractant.

4. Termenul redevențe, utilizat în prezentul articol, indica remunerațiile de orice natura plătite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor, a unui brevet, a unei mărci de fabrica sau de comerț, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca și pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific și pentru informații relative la o experienta dobîndită în domeniul industrial, comercial sau științific.

5. Dispozițiile paragrafelor 2 și 3 nu se aplică cînd beneficiarul redevențelor, rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant din care provin redevențele fie o activitate comercială sau industriala prin intermediul unui sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe și de care dreptul sau bunul generator de redevențe este efectiv legat. În aceasta ipoteza sînt aplicabile dispozițiile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

6. Redevențele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cînd debitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu stabil sau o baza fixa prin care a fost încheiat contractul care da loc plății redevențelor și care suporta sarcina acestora, aceste redevențe sînt considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul stabil sau baza fixa.

7. Dacă, urmare a relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau pe care unul sau celălalt le întrețin cu terțe persoane, suma redevențelor plătite, ținînd seama de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra cărora s-ar fi convenit de debitor și creditor în lipsa unor asemenea relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai acestei din urma sume. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă în conformitate cu legislația fiecărui stat contractant și ținînd cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 13

Cistiguri din înstrăinări de bunuri

1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, sau a bunurilor mobile constitutive ale unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv acele cistiguri provenind din înstrăinarea globală a acestui sediu stabil (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sînt impozabile în acest celălalt stat. Cu toate acestea, cîștigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internațional precum și a bunurilor mobile afectate exploatării unor astfel de nave sau aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care aceste bunuri sînt impozabile în virtutea prevederilor art. 21 paragraful 3.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea de acțiuni, de părți sau de drepturi analoage de capital ale unei societăți ale carei bunuri sînt constituite în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant sînt impozabile în acest stat.

Cistigurile provenind din înstrăinarea unei participatii într-o societate de persoane (partnership) sau într-o fiducie (trust) ale carei bunuri sînt constituite în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant sînt impozabile în acest stat.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate în paragrafele 1, 2 și 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cedentul.

5. Dispozițiile paragrafului 4 nu impieteaza asupra dreptului fiecăruia din statele contractante de a percepe conform legislației sale un impozit asupra cistigurilor provenind din înstrăinarea unui bun și realizate de o persoană fizica care este rezidență a celuilalt stat contractant și care la un moment dat, în cursul a cinci ani imediat precedenti înstrăinării bunului, a fost rezidență a primului stat.

Articolul 14

Profesiuni independente

1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le realizează dintr-o profesiune libera sau din alte activități independente cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, cu condiția ca acest rezident sa nu dispună în mod obișnuit în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activității sale. Dacă dispune de o astfel de baza, veniturile sînt impozabile în celălalt stat, dar numai în măsura în care sînt atribuibile menționatei baze fixe.

Un rezident al unui stat contractant care exercită o profesiune libera sau alte activități independente în celălalt stat este considerat ca dispune de o asemenea baza fixa în acest celălalt stat dacă sta o perioadă sau perioade pe o durată totală depasind 183 de zile în anului de impunere respectiv.

2. Expresia profesiuni libere cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și activitatea independenta a medicilor, avocaților, inginerilor, arhitectilor, dentistilor și contabililor.

Articolul 15

Profesiuni dependente

1. Sub rezerva dispozițiilor art. 16 și 18, retribuțiile și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită sînt impozabile numai în acest stat cu condiția ca activitatea sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite cu acest titlu sînt impozabile în acest celălalt stat.

2. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită exercitată în celălalt stat contractant sînt impozabile numai în primul stat contractant dacă:

a) beneficiarul rămîne în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care nu depășește în total 183 de zile în cursul anului calendaristic considerat și

b) remunerațiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care încadrează în munca și care nu este rezidență a celuilalt stat și

c) sarcina acestor remunerații nu este suportată de către un sediu stabil sau de o baza fixa pe care persoana care încadrează în munca o are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la dispozițiile precedente ale prezentului articol, remunerațiile pentru o activitate retribuită exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatată în trafic internațional de o întreprindere a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat.

Articolul 16

Tantieme

Tantiemele, jetoanele de prezenta și alte retribuții similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește în calitatea sa de membru al consiliului de administrație sau de conducere sau al unui organ analog al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la dispozițiile art. 7, 14 și 15, veniturile pe care artiștii de spectacole, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune și muzicienii, precum și sportivii, le obțin din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate, sînt impozabile în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate.

2. Cînd venitul din activitățile exercitate personal de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decît artistul sau sportivul însuși, prin derogare de la dispozițiile art. 7, 14 și 15, el poate fi impus în statul contractant în care se desfășoară activitățile artistului sau sportivului.

3. Dispozițiile paragrafului 2 nu se aplică dacă se stabilește ca nici artistul de spectacole sau sportivul, nici persoanele care îi sînt asociate nu participa direct sau indirect la beneficiile persoanei vizate la mentionatul paragraf.

4. Veniturile pe care artiștii de spectacole sau sportivii rezidenți ai unui stat contractant le realizează cu ocazia unor activități desfășurate în celălalt stat contractant în cadrul schimburilor culturale stabilite prin convenții culturale încheiate între cele doua state contractante sînt scutite de impozit în acest celălalt stat contractant.

Articolul 18

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant sau de una din subdiviziunile sale politice, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau de colectivitatile locale unei persoane fizice pentru servicii prestate acestui stat, subdiviziune sau colectivități, nu sînt impozabile decît în acest stat.

b) Cu toate acestea, asemenea remunerații nu sînt impozabile decît în statul contractant al cărui rezident este beneficiarul, dacă serviciile sînt prestate în acel stat și dacă beneficiarul remunerației nu a devenit rezident al statului menționat numai în scopul de a presta serviciile.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu se aplică remunerațiilor primite pentru servicii prestate în cadrul unei activități comerciale sau industriale exercitate de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile politice, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau colectivități locale ale acestuia.

Articolul 19

Studenți și persoane în curs de perfecționare

Sumele pe care un student, un practicant sau un ucenic, inclusiv orice persoană în curs de perfecționare sau de specializare, care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat numai în scopul de a continua studiile sau pregătirea sa, le primește pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, studii sau pregătire, nu sînt impozabile în primul stat, cu condiția ca ele sa provină din surse aflate din afară acestui stat.

Articolul 20

Venituri care nu au fost expres menționate

1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 2 al prezentului articol, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sînt în mod expres menționate în articolele precedente ale prezentei convenții, sînt impozabile numai în acest stat contractant.

2. Totuși, dacă aceste venituri încasate de un rezident al unui stat contractant provin din surse aflate în celălalt stat contractant, ele pot fi impuse în statul de unde provin și potrivit legislației acestui stat. Dar, în cazul unui venit provenind dintr-o succesiune (estate) sau fiducii (trust) și în cazul unei plati periodice a unei pensii, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma bruta a venitului, dacă acesta este impozabil în statul contractant al cărui rezident este beneficiarul.

Articolul 21

Avere

1. Averea constituită din bunuri imobile este impozabilă în statul contractant unde sînt situate aceste bunuri.

2. Averea constituită din bunuri mobile făcînd parte din activul unui sediu stabil al unei întreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesiuni libere este impozabilă în statul contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa.

3. Navele și aeronavele exploatate în trafic internațional de o întreprindere a unui stat contractant, precum și bunurile mobile afectate exploatării lor, nu sînt impozabile decît în acest stat.

4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant nu sînt impozabile decît în acest stat.

Articolul 22

Evitarea dublei impuneri

1. În ce privește România, impozitul plătit de un rezident român asupra veniturilor impozabile în Canada, în aplicarea prezentei convenții, va fi dedus din suma impozitului român exigibil în conformitate cu legislația fiscală română.

Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul statului sînt considerate ca impozit român.

2. În ce privește Canada, dubla impunere va fi evitata în modul următor:

a) Sub rezerva dispozițiilor existente în legislația canadiana cu privire la deducerea impozitului plătit într-un teritoriu din afară Canadei din impozitul plătibil în Canada și a oricăror modificări ulterioare ale acestor dispoziții care nu ar afecta principiul general și fără a renunța la o deducere sau degrevare mai importanța prevăzută de legislația canadiana, impozitul român datorat în funcție de beneficii, venituri sau cistiguri provenind din România se deduce din oricare impozit canadian datorat pentru aceleași beneficii, venituri sau cistiguri.

b) Sub rezerva dispozițiilor existente în legislația canadiana privind determinarea surplusului scutit al unei societăți străine filiala și a oricăror modificări ulterioare ale acestor dispoziții care nu ar afecta principiul general, o societate rezidență în Canada poate, în legătură cu impozitul canadian, sa scada, cu ocazia calculării venitului sau impozabil, orice dividend primit provenind din surplusul scutit al unei societăți străine filiala rezidență în România.

3. Pentru aplicarea paragrafului 2 a), impozitul român datorat de un rezident al Canadei:

a) pentru beneficiile imputabile unei activități industriale sau comerciale pe care o exercită în România sau

b) pentru dividendele, dobinzile sau redevențele pe care le primește de la o societate care este rezidență a României,

se considera ca cuprinde suma care ar fi fost platibila cu titlu de impozit român pentru anul respectiv dacă nu ar fi existat o scutire sau o reducere de impozit acordată pentru acest an sau pentru o perioadă a acestuia conform:

(i) dispozițiilor art. 5 din Decretul nr. 276 din 11 mai 1973 pentru reglementarea impunerii unor venituri realizate din Republica Socialistă România de persoanele fizice și juridice nerezidente, în măsura în care acesta era în vigoare la data semnării prezentei convenții și nu a fost modificat de atunci sau nu a suferit decît modificări minore, care nu îi afectează caracterul general și numai în măsura în care aceasta dispoziție are drept efect sa scutească o categorie de venituri sau să-i usureze impunerea pentru o perioadă care depășește 10 ani; sau

(îi) cu orice alta dispoziție adoptată ulterior care acorda o scutire sau o reducere a impozitului care, potrivit acordului autorităților competente ale statelor contractante, este de natura analoagă, dacă aceasta dispoziție nu a fost modificată posterior sau nu a suferit decît modificări minore care nu îi afectează caracterul general.

4. Pentru aplicarea prezentului articol, beneficiile, veniturile sau cîștigurile unui rezident al unui stat contractant, care a suportat impozitul celuilalt stat contractant în conformitate cu prezenta convenție, sînt considerate ca provenind din surse aflate în acest celălalt stat.

Articolul 23

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu sînt supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere, diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau ar putea fi supuși naționalii acelui celălalt stat aflați în aceeași situație.

2. Impozitarea unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va stabili în acest celălalt stat în condiții mai puțin avantajoase decît impozitarea întreprinderilor acestui celălalt stat care desfășoară aceeași activitate.

3. Nici o dispoziție a prezentului articol nu poate fi interpretată ca obliga un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant deduceri cu caracter personal, degrevari și reduceri de impozit, în funcție de situația sau de greutatile familiale pe care le acorda propriilor săi rezidenți.

4. Întreprinderile unui stat contractant al căror capital este în totalitate sau în parte, direct sau indirect, deținut sau controlat, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat nici unei impozitări sau obligații legate de aceasta care să fie diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau ar putea fi supuse alte întreprinderi de aceeași natura ale acestui prim stat al capital este în totalitate sau în parte, direct sau indirect, deținut sau controlat de unul sau mai mulți rezidenți ai unui terț stat.

5. Termenul impozitare indica, în prezentul articol, impozitele vizate prin prezenta convenție.

6. Impozitele pe venit, beneficii și avere, precum și vărsămintele de beneficii la bugetul statului, care, conform dreptului român, sînt în sarcina unităților socialiste nu se aplică decît acestor unități.

Articolul 24

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de un stat contractant sau de fiecare din cele doua state îi atrag sau îi vor atrage o impozitare neconforma cu prezenta convenție, poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acestor state, sa adreseze autorității competente a statului contractant al cărui rezident este o cerere scrisă și motivată de revizuire a acestei impuneri. Pentru a fi admisibilă, cererea respectiva trebuie fie prezentată într-un termen de 2 ani începînd de la prima notificare a măsurii care are ca efect o impozitare care nu este conformă cu convenția.

2. Autoritatea competența vizata la paragraful 1 se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa dea o soluție satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenția.

3. Un stat contractant nu va majoră baza impozabilă a unui rezident a unuia sau a celuilalt stat contractant incluzind elemente de venit care au fost deja impuse în celălalt stat contractant, după expirarea termenelor prevăzute de legislația sa naționala și în orice caz după expirarea a cinci ani de la încheierea perioadei impozabile în cursul căreia au fost realizate veniturile în cauza. Prezentul paragraf nu se aplică în caz de frauda, de omisiune intenționată sau de neglijența.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe cale de înțelegere amiabila, sa rezolve dificultățile sau sa înlăture dubiile la care pot da loc interpretarea sau aplicarea convenției.

5. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

Articolul 25

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor schimba informațiile necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții și cele ale legilor interne ale statelor contractante relative la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea pe care ele o prevăd este conformă cu convenția. Orice informație astfel schimbată va fi ținuta secret și nu va putea fi comunicată decît persoanelor sau autorităților însărcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenție.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu pot în nici un caz fi interpretate ca impunind unuia din statele contractante obligația:

a) de a lua măsuri administrative care deroga de la legislația proprie sau de la practica administrativă a unuia sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu ar putea fi obținute pe baza propriei sale legislații sau în cadrul practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant;

c) de a transmite informații care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 26

Funcționari diplomatici și consulari

Dispozițiile prezentei convenții nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau consulare, fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional, fie a prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 27

Dispoziții diverse

1. Dispozițiile prezentei convenții nu vor putea fi interpretate ca limitind într-un anumit fel exonerarile, degrevarile, deducerile, creditele sau alte facilități care sînt sau vor fi acordate:

a) prin legislația unui stat contractant pentru determinarea impozitului prelevat de acest stat, sau

b) prin orice alt acord încheiat de un stat contractant.

2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu poate fi interpretată ca ar împiedica aplicarea dispozițiilor legislației interne a fiecărui stat contractant referitoare la impunerea veniturilor persoanelor realizate din participarea lor în societăți nerezidente sau referitoare la evaziunea fiscală.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în vederea aplicării prezentei convenții.

4. În sensul prezentei convenții, orice mențiune "o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritorială" a unui stat contractant trebuie să fie inteleasa ca "o subdiviziune politica" dacă statul contractant la care se referă este Canada și ca "o subdiviziune administrativ-teritorială" dacă statul contractant la care se referă este România.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi schimbate la București.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare imediat după schimbul instrumentelor de ratificare și dispozițiile sale vor fi aplicabile:

a) cu privire la impozitul reținut la sursa asupra sumelor plătite nerezidentilor sau virate în contul lor, începînd de la 1 ianuarie 1978, și

b) cu privire la celelalte impozite, pentru fiecare an de impunere, începînd de la 1 ianuarie 1978.

Articolul 29

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată, însă fiecare stat contractant va putea, pînă la 30 iunie inclusiv al fiecărui an calendaristic posterior anului 1980, sa transmită o nota de denunțare celuilalt stat contractant și, în acest caz, convenția va inceta să fie aplicabilă:

a) în legătură cu impozitul reținut la sursa asupra sumelor plătite nerezidentilor sau virate în contul lor, începînd cu 1 ianuarie al anului calendaristic imediat următor celui în care s-a dat nota; și

b) în legătură cu celelalte impozite, pentru fiecare an de impunere, începînd de la 1 ianuarie al anului calendaristic imediat următor celui în care s-a dat nota.

Drept care, subsemnații, autorizați legal în acest scop, au semnat prezenta convenție.

Facuta în dublu exemplar în Ottawa la 20 noiembrie 1978, în limbile română, franceza și engleza, fiecare versiune avînd aceeași valabilitate.

Pentru guvernul

Republicii Socialiste România

Barbu Popescu

Pentru guvernul Canadei

Don Jamieson