Memorandum · Guvernul

Memorandumul din 6 noiembrie 2000

dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2000 de cooperare transfrontaliera dintre România și Ungaria - RO0003, semnat la București la 6 noiembrie 2000

prezumat în vigoare

Data actului: 6 noiembrie 2000
Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 520 din 30 august 2001
Citează: 1 act
Structură: 33 de articole, 5 anexe · 69.865 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

OUG nr. 52/1999 26 aprilie 1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanțate prin împrum…

──────

*) Traducere.

Măsura la care se face referire la art. 1 va fi executată și finanțată din resursele bugetare ale Comunității, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic și administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condițiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie și Beneficiar și completate cu prevederile prezentului memorandum și cu Dispozițiile speciale anexate la acesta.

Articolul 1

Natura și obiectul

Ca o componenta a programului sau de asistența, Comunitatea va contribui, sub forma finanțării nerambursabile, la finanțarea următoarei măsuri:

Numărul programului:

RO0003

Titlul:

Programul PHARE 2000 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria până la 31 decembrie 2002

Durata:

Articolul 2

Angajamentul Comunității

Contribuția financiară din partea Comunității este fixată la nivelul maxim de 5 milioane euro, denumita în continuare finanțarea gratuita.

Articolul 3

Durata și data de expirare

Pentru prezenta măsura finanțarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2002, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanțarea gratuita, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăților din cadrul finanțării gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plățile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate totuși, în funcție de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacă aceasta este cerută în timp util și justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăților din finanțarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4

Adrese

Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menționate numărul și titlul măsurii, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

Delegația Comisiei Europene în România

Str. Grigore Mora nr. 11

71278 București

România

Telefon: (40-1) 203 54 00

Fax: (40-1) 230 24 53

Pentru Beneficiar:

Guvernul României

Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul pentru Afaceri Europene

Aleea Modrogan nr. 14, București

România

Telefon: (40-1) 230 66 25

Fax: (40-1) 230 35 33

Articolul 5

Numărul de exemplare

Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părți. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanțarea gratuita.

Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.

Semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Pentru Beneficiar,

Petre Roman,

ministru de stat, ministrul afacerilor externe,

coordonator național al asistenței

Pentru Comunitate,

Fokion Fotiadis,

șeful Delegației Comisiei Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A și B)

Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)

Anexa nr. 3: Informare și publicitate

Anexa 1 (A și B)

────────────────
ACORD - CADRU
Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, de cealaltă parte, și împreună denumite părți contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității,
au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părțile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice și sociale din România, părțile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice și al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanțate și implementate în cadrul tehnic, legal și administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părțile contractante (denumit în continuare memorandum de finanțare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).

România întreprinde toate acțiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanțată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condițiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanțare.

Memorandumul de finanțare poate schimba sau suplimenta Condițiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuție.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanțate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegația sa, imediat ce aceasta este înființată în București, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare și tehnice legale.

Articolul 4

Când părțile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parțială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenție.

În acest caz termenii și condițiile unei asemenea delegari vor fi menționați în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie și terta parte, stat sau agenție, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice divergenta legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluționată în conformitate cu procedura de arbitraj menționată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare la data la care părțile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislația sau procedura interna a fiecărei părți. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu își încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părțile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuție va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanțare aferent și Condițiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica și cooperării tehnice și altor cooperări convenite între părțile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanțat în baza Programului de asistența PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la București la 12 martie 1991.

Eugen Dijmărescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepreședinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I Finanțarea proiectelor

Articolul 1

Obligația Comunității

Angajamentul Comunității, denumit în cele ce urmează finanțarea gratuita a CEE, a carei valoare este menționată în memorandumul de finanțare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfășura angajarea și execuția plăților prin contracte și devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depășesc finanțarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea finanțării gratuite a CEE

Acolo unde execuția unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanțarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile și sumele angajate de Beneficiar și/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanțare.

Articolul 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanțare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanțare. Plățile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanțare. Orice prelungire excepționala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finanțarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegației Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanțare. Documentele justificative referitoare la plățile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziție în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanți. Fiecare contract va indica proporția și momentul efectuării plății, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puțin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanțare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiția ca întreaga finanțare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.

În ceea ce privește măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condițiile în care memorandumul de finanțare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăși 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleași condiții menționate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II Achiziționarea

Articolul 4

Generalitati

Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări și de cooperare tehnica va fi menționată în memorandumul de finanțare, conform principiilor de mai jos.

Articolul 5

Condiții de participare

1. Cu excepția prevederilor art. 6, Comisia și Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condițiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitațiilor la licitație. Anunțurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puțin în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condițiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale și condițiile pentru contractele de livrări finanțate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situației sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operațiuni de finanțare în doua etape, operațiuni multifazate, specificății tehnice particulare etc.) și ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepțional:

- acordarea contractelor în urma unor invitații restrânse la licitație;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menționată în memorandumul de finanțare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări și livrări

Comisia și Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operațiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor și garanțiilor oferite de licitatori, al costului și al calității serviciilor, al naturii și al condițiilor de execuție a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare și al valorii tehnice.

Rezultatele invitațiilor la licitație vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene cat mai repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnica

1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistența tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitație.

2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate și încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanțare.

3. În situația în care contractele urmează să fie întocmite, negociate și încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulți candidați, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienței și independentei lor și ținând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulți candidați, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuși candidatul cu care intenționează sa încheie contractul.

5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar și de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III Acordarea de facilități

Articolul 9

Privilegii generale

Personalului care participa la măsurile finanțate de Comunitate, precum și membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii și scutiri nu mai puțin favorabile decât cele acordate în mod obișnuit altor străini angajați în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistența economică și de cooperare tehnica.

Articolul 10

Facilități de stabilire, instalare, intrare și rezidență

În cazul contractelor de lucrări de livrări sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitație vor avea drept de instalare temporară și de rezidență în cazurile în care importanța contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obținut numai după emiterea invitatiei de participare la licitație, va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor și va expira la o luna după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanțate de Comunitate și membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo și sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11

Importul și reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile și reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice și juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menționat.

Articolul 12

Controlul importurilor și schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunității Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Mecedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare și vama

1. Plata impozitelor, taxelor vamale și a taxelor de import nu va fi finanțată din finanțarea gratuita a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritățile Beneficiarului și finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, și pentru folosință imediata conform cerințelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce privește stabilirea taxelor vamale, plăților sau a impozitelor menționate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau românești, finanțate din finanțarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plății T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice și juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunității Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit și pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale și gospodărești importate pentru uz personal de către persoanele fizice (și membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe și impozite fiscale cu același efect, efectele personale și gospodărești respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în țara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice și juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislația naționala a Beneficiarului în ceea ce privește echipamentul respectiv.

Titlul IV Executarea contractelor

Articolul 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăților

1. Pentru contractele finanțate din finanțarea gratuita a CEE documentele de licitație vor fi întocmite și plățile vor fi efectuate fie în unități europene de cont (ECU) sau, conform legilor și reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul își are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitație sunt întocmite în ECU, plățile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzător în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plății.

3. Beneficiarul și Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuția plăților în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V Colaborarea dintre Comisie și Beneficiar

Articolul 16

Inspecție și evaluare

1. Comisia va avea dreptul să își trimită propriii agenți sau reprezentanții corespunzător autorizați pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuția măsurii. În orice caz, Comisia va comunică din timp autorităților Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziție toate informațiile și documentele care vor fi solicitate de aceasta și va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecțiile.

2. Beneficiarul:

a) va păstra înregistrări și documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanțate în baza memorandumului de finanțare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agenții sau reprezentanții susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentația și înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanțate în baza memorandumului de finanțare și va asista Curtea de Conturi a Comunității Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanțării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară și o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum și impactul asupra dezvoltării și restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii și compatibilitatii contractelor și plăților, precum și asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanțare. Evaluarea contabila va stabili balanța fondurilor neangajate și/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmărirea măsurilor

În urmărirea executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicație și, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce privește măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menționat în memorandumul de finanțare, pe toată perioada de execuție a măsurii și după terminarea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor și, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului și va informa țara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI Prevederi generale și finale

Articolul 18

Consultări - divergențe

1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanțare sau a acestor Condiții generale va fi subiect de consultare între Beneficiar și Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanțare.

2. În situația în care se constata neîndeplinirea unei obligații stabilite în memorandumul de finanțare și în aceste Condiții generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanțarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunța total sau parțial la execuția măsurii. Părțile contractante vor stabili detaliile respectivei renunțări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunț - adrese

Orice anunț și orice acord între părți prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul și la titlul măsurii. Astfel de anunțuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părții autorizate sa primească cele menționate și vor fi trimise la adresa anunțată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiția confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menționate în memorandumul de finanțare.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice divergenta între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru, denumit în continuare conducător, va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective, descriere și condiționalitate

1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:

● promovarea bunei vecinătăți și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est prin finanțarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor și comunităților aflate de cele doua părți ale frontierei;

● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depășească problemele specifice dezvoltării, care pot aparea, inter alia, datorită locului pe care îl ocupa în cadrul economiei naționale, în interesul comunităților locale și într-o maniera compatibila cu protecția mediului;

● promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei și stabilirea de legături între acestea și rețelele comunitare mai cuprinzatoare.

1.2. Obiectivele specifice și rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:

● îmbunătățirea infrastructurii existente și dezvoltarea traficului peste granita (proiectele RO0003.01.01, HU0009.01.01 și HU0009.01.02);

● îmbunătățirea protecției mediului prin reducerea efectelor calamităților naturale în zona inundabila din lunca raului Barcau și furnizarea apei necesare în perioada cu nivel scăzut al apei (Proiectul RO0003.02.01) și îmbunătățirea calității apei raului Tur în regiunea de granita cu Ungaria, incluzând dezvoltarea rețelei de canalizare în Negresti-Oas (Proiectul RO0003.02.02);

● stabilirea unui mecanism flexibil care să finanteze așa-numitele proiecte de "scala mica și de la om la om" în domeniul dezvoltării economico-sociale (dezvoltarea economică locală, măsuri de pregătire și angajare, îmbunătățirea fluxului de informare și comunicare, schimburi culturale, suport pentru media etc.), cu impact transfrontalier (proiectele RO0003.03.01 și HU0009.03.01).

Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerințele Directivei CEE nr. 85/337, amendata prin Directiva CE nr. 97/11, acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului.

1.3. Descrierea programului:

Programul a fost realizat ca urmare a consultărilor bilaterale dintre România și Ungaria, a mai multor consultări cu delegatiile CE din ambele tari și a recomandărilor Direcției Generale Extindere, care reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi sprijinite în cadrul Programului PHARE 2000 România-Ungaria sunt în concordanta cu conținutul documentului comun de programare.

Se vor realiza următoarele proiecte:

1.3.1. Prioritatea 01: Dezvoltarea infrastructurii și a traficului peste frontiera

Proiectul RO0003.01.01 - Facilități pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor, faza a doua

Realizarea obiectivului de investiții pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor reprezintă finalizarea celui de-al doilea stadiu al conceptului integral initiat de Proiectul 01.02 "Reabilitarea DN6 (10 km) între Timișoara și granita cu Ungaria (Cenad)", în cadrul Programului PHARE CBC România/Ungaria (RO9912).

Activitățile întreprinse, și anume finalizarea infrastructurii drumului/traficului și a infrastructurii urbane a punctului de frontieră, incluzând construirea efectivă a vamei, vor sprijini construirea și reînnoirea unui drum de acces spre Coridorul de transport paneuropean IVc și integrarea viitoare a acestuia în rețeaua de transport transeuropeana a Uniunii Europene, în concordanta cu cerințele Reglementării Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1(a) și art. 5.1.(e).

Acest proiect este o parte integrantă a fazei de implementare a "Strategiei de dezvoltare regionala a regiunilor de la granita de vest", realizat ca parte din Programul PHARE CBC România/Ungaria (ZZ9624) finalizat în decembrie 1999. De asemenea, apare și în Conceptul de dezvoltare regionala - regiunea de vest nr. 5 a României, finalizat în 1998 ca parte a programului de cooperare dintre țările regiunii, cofinantat de Programul PHARE Parteneriat.

Dezvoltarea acestui program se referă în special la asigurarea legăturii directe dintre județul Timiș din România și județul Csongrad din Ungaria, conectandu-le la Coridorul paneuropean IV, cu efecte directe asupra dezvoltării economice din întreaga regiune.

Acest proiect, împreună cu cel "în oglinda" din Ungaria "Construcția și modernizarea drumului public 43109 care conduce la punctul de trecere a granitei Kiszombor/Csanad, faza 2", aprobat pentru finanțare în 1999 în cadrul Programului PHARE CBC HU/RO, va reduce distanta dintre județul Timiș și județul Csongrad, marind schimburile la preț scăzut și circulația dintre România și Ungaria.

Solicitant:

Consiliul Județean Timiș

Costul total al proiectului:

1.330.000 euro

PHARE CBC:

1.000.000 euro

Contribuția proprie:

330.000 euro

Proiectul ungar "în oglindă":

HU-RO CBC99-01-01 "Construcția și modernizarea drumului public 43109 care conduce la punctul de trecere a graniței Kiszombor/Csanad (faza 2)"

Proiectul HU0009.01.01 - Modernizarea punctului de trecere a frontierei la Csengersima, faza a doua

Ca o continuare a Proiectului PHARE CBC HU-RO ZZ9622-02-01, proiectul va îmbunătăți managementul la granita, condițiile traficului greu, controlul transportului de bunuri și întărirea capacității administrative și operationale. Cofinantarea terminalului de bunuri din cadrul prezentului proiect este furnizată de autoritatea vamală. Prin implementarea proiectului părțile română și ungara de la punctul de trecere a frontierei vor avea aceeași capacitate. Proiectul are un proiect "în oglinda" în România: PHARE CBC RO-HU ZZ9624-02.

Solicitant:

Autoritățile județului Szabolcs-Szatmar-Bereg și Garda Vamală și Financiară din Ungaria

Numărul proiectului:

HU-RO PHARE CBC 2000-01-01

Costul total al proiectului:

7.520.000 euro

PHARE CBC:

2.250.000 euro

Resurse proprii:

5.270.000 euro

Proiectul HU0009.01.02 - Zona regionala de întreprinderi Bihar, faza a doua

Proiectul este continuarea (faza a doua) Proiectului HU9705-04-04, inclus în Programul PHARE CBC 1997 (finanțat din Fondul "Programul Operational de Țara ╒97"). Proiectul va crea o unitate agricolă în cadrul zonei antreprenoriale Bihar, luând în considerare producția transfrontaliera și posibilitățile de integrare și contribuind la crearea și dezvoltarea întreprinderilor agricole mici și mijlocii. Cofinantarea este furnizată de Asociația Autorităților Bihar.

Solicitant:

Asociația Autorităților Bihar

Numărul proiectului:

HU-RO PHARE CBC 2000-01-02

Costul total al proiectului:

3.000.000 euro

PHARE CBC:

2.250.000 euro

Surse proprii:

750.000 euro

1.3.2 Prioritatea 02: Proiecte pentru protecția mediului

Proiectul RO0003.02.01 - Prevenirea inundațiilor: bazinul de acumulare permanenta Suplacu de Barcau

Prezentul proiect, prin aria avută în vedere din punct de vedere hidrometeorologic, completează alte proiecte aflate în derulare, finanțate prin Programul PHARE CBC din 1996 și 1999 dintre România și Ungaria, denumite "Prevenirea inundațiilor în bazinul hidrografic al Crisurilor" (ZZ9624) și "Prevenirea inundațiilor în bazinul superior al raului Tisa" (RO9912). În același timp proiectul reprezintă o parte din programul activ pentru sprijinirea populației care trăiește în regiuni dezavantajate, izolate și adesea inundate, fiind inclus în "Programul național de amenajare a bazinelor hidrografice din România".

Datorită localizarii bazinului hidrografic Barcau în interiorul regiunii de frontieră, inundatiile anterioare au afectat și teritoriul ungar. De aceea a fost semnat un protocol referitor la debitele de apa și la nivelurile de pe cursul principal al raului Barcau.

Prin crearea bazinului de acumulare România și Ungaria vor putea controla mai bine constrangerile debitului de apa.

Prin finalizarea acestui proiect sunt asteptate următoarele efecte imediate:

● reducerea consecințelor inundațiilor pentru asezarile, liniile de comunicație, facilitățile economico-sociale și terenurile agricole din lunca inundabila a raului Barcau;

● în perioada cu niveluri scăzute ale apei se va permite ca localitățile din Suplacu de Barcau-Marghita să fie alimentate cu apa necesară;

● debitul minim de apa la secțiunea de frontieră stabilit prin acord cu Ungaria va fi respectat.

Acest proiect împreună cu proiectele ungare ZZ9622-03/01, ZZ9622-03/02 și ZZ9622-03/03 (proiecte "în oglinda" în derulare) extind activitățile legate de prevenirea inundațiilor și managementul apei în întreaga zona de frontieră.

Activitățile întreprinse vor fi în concordanta cu cerințele Reglementării Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1c), referitor la "gestionarea mediului având legătură cu problemele exacerbate de proximitatea față de frontieră externa".

În conformitate cu strategia naționala de dezvoltare și luând în considerare faptul ca inundatiile reprezintă cauza directa a pierderii de vieți omenești, Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România considera acest proiect ca o prioritate pe termen scurt.

Solicitant:

Ministerul Apelor și Protecției Mediului Consiliul Județean Bihor Compania Națională "Apele Române" - Oradea

Costul total al proiectului:

7.000.000 euro

PHARE CBC:

1.800.000 euro

Contribuție proprie:

5.200.000 euro

Proiectul ungar "în oglindă"

ZZ9622-03-04 "Dezvoltarea sistemului de monitorizare pe râul Berettyo (Barcău)" și celelalte menționate mai sus.

Proiectul RO0003.02.02 - Ecologizarea raului Tur

Prezentul proiect va contribui la îmbunătățirea calității apei raului Tur, a lacului artificial Calinesti-Oas și a calității apei potabile din zona Negresti-Oas. Activitățile întreprinse vor fi în concordanta cu cerințele directivelor următoare (referitoare la apa, apa reziduala urbana și apa potabilă): Tratarea apei uzate urbane ( 91/271/EEC

), Calitatea apei potabile (80/778/EEC) și IPPC ( 96/61/EC

Prin finalizarea acestui proiect se vor îndeplini următoarele obiective imediate:

● extinderea rețelei de canalizare pentru locuințe cu 50 km;

● extinderea rețelei de canalizare pluviala cu 45 km;

● extinderea și modernizare instalațiilor de curatare a apei;

● monitorizarea raului Tur, calitatea apei în zona dintre statia de tratare a apei uzate Negresti-Oas și granita cu Ungaria.

Activitățile realizate vor conduce la efecte directe ce privesc mediul, pe termen mediu și lung, pe ambele părți ale frontierei România-Ungaria, după cum urmează:

● prevenirea și înlăturarea principalelor surse de poluare de-a lungul raului Tur, incluzând îmbunătățirea calității apei subterane și stabilizarea echilibrului ecosistemelor atât pentru rau, cat și pentru lacul artificial Calinesti-Oas;

● conformarea cu limitele de calitate în zona de granita, în conformitate cu prevederile Convenției privind apele transfrontaliere.

Solicitant:

Consiliul Local Negrești-Oaș Compania Națională "Apele Române" - Oradea

Costul proiectului:

2.300.000 euro

PHARE CBC:

1.700.000 euro

Contribuție proprie:

600.000 euro

1.3.3 Prioritatea 03: Dezvoltarea socioeconomica

Proiectele RO0003.03.01 și HU0009.03.01 - Fondul comun pentru proiecte mici

Fondul comun pentru proiecte mici (FPM) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanțează proiecte de "scala mica și de la om la om" cu impact peste granita. Un fond "în oglinda" și egal va fi disponibil pentru fiecare partener, fiind stabilit unanim de către Comitetul mixt de cooperare (CMC).

FPM este constituit pentru a face disponibilă o contribuție PHARE de 500.000 euro/țara (10% din bugetul total al programului). Membrii CMC au fost de acord sa crească treptat suma alocata pentru FPM până la valoarea maxima în anul 2002, până la 20% din bugetul total disponibil anual/țara.

În ceea ce privește sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuția PHARE poate finanta costurile indirecte de până la 7% din suma totală a costurilor eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara).

Proiectul "Studiu regional" încheiat în cadrul Programului PHARE ZZ9624 a dezvoltat o strategie regionala și un cadru instituțional pentru activitățile CBC în regiunea de granita româno-ungara, incluzând o lista de proiecte propuse, aprobate de autoritățile locale, care trebuie luate în considerare pentru FPM.

Asa cum se menționează în art. 5.2 din Reglementarea CE nr. 2.760/98, acest fel de acțiuni trebuie să implice factorii locali din regiunea de frontieră, creând beneficii comune pentru comunitatile regionale din ambele tari.

Pentru România propunerile de proiect vor fi colectate la Oficiul Regional prin anunțarea chemarilor la licitație și selectarea de către partea română a CMC, nominalizat în Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, în conformitate cu criteriile stabilite.

Pentru Ungaria proiectele sunt colectate prin anunțarea chemarilor la licitație și apoi selectate de către Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, fondul fiind gestionat de Oficiul Regional PHARE Bekescsaba.

Costul total al proiectului:

1.100.000 euro (550.000 euro pentru fiecare țară)

PHARE CBC:

1.000.000 euro (500.000 euro pentru fiecare țară)

Contribuție proprie:

100.000 euro (50.000 euro pentru fiecare țară)

1.4. Condiționalitati

Sprijinul PHARE pentru toate proiectele este oferit în funcție de cofinantarea naționala, după cum este prezentat în tabelul de mai jos.

2. Buget

Priorități/Titlul proiectului

PHARE

Cofinanțare națională (euro)

Total (euro)

Construcție instituțională

Investiții

Total

Dezvoltarea infrastructurii și a traficului peste frontieră

5.500.000

6.350.000

11.850.000

RO0003.01.01

Facilități pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor, faza a doua

1.000.000

330.000

1.330.000

HU0009.01.01

Modernizarea punctului de trecere a frontierei la Csengersima, faza a doua

2.250.000

5.270.000

7.520.000

HU0009.01.02

Zona de întreprinderi regionale Bihar, faza a doua

2.250.000

750.000

3.000.000

Proiecte pentru protecția mediului

3.500.000

5.800.000

9.300.000

RO0003.02.01

Prevenirea inundațiilor: bazinul de acumulare permanentă Suplacu de Barcău

1.800.000

5.200.000

7.000.000

RO0003.02.02

Ecologizarea râului Tur

1.700.000

600.000

2.300.000

Dezvoltarea socio- economică

1.000.000

100.000

1.100.000

RO0003.03.01

Fondul comun pentru proiecte mici

500.000

50.000

550.000

HU0009.03.01

Fondul comun pentru proiecte mici

500.000

50.000

550.000

România

500.000

4.500.000

5.000.000

6.180.000

11.180.000

Ungaria

500.000

4.500.000

5.000.000

6.070.000

11.070.000

TOTAL:

1.000.000

9.000.000

10.000.000

12.250.000

22.250.000

3. Aranjamente de implementare

3.1. Structuri instituționale în România

Agenția de implementare (AI) a programului, în ceea ce privește partea română, este Oficiul de Plati și Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanțelor. Autoritatea de implementare care coordonează programul este Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala.

Agenția de implementare (OPCP) deține responsabilitatea generală pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plata facturilor.

Aceasta va lucra împreună cu Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizată de Guvernul României drept Coordonator național al programelor CBC, și cu instituțiile beneficiare identificate mai jos pentru a pregati termenii de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrări realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial în numele beneficiarului proiectului va acționa ca angajator și facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent, angajat și plătit prin program.

Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepția aspectelor financiare) a tuturor activităților legate de program ANDR a înființat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate își va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor străine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile.

Întreaga responsabilitate pentru aceste activități a fost asumată de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului.

Instituțiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către agenția de implementare CBC, incluzând copii directe către Delegația CE, cu planificari pentru contractare și plata și detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a activității care mai trebuie realizată.

Instituțiile beneficiare ale proiectului sunt după cum urmează:

● Consiliul Județean Timiș (Proiectul RO0003.01.01). Consiliul Județean Timiș va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.

● Ministerul Apelor și Protecției Mediului/Consiliul Județean Bihor/Compania Naționala "Apele Române" Oradea (Proiectul RO0003.02.01). Compania Naționala "Apele Române" - Oradea va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.

● Consiliul Local Negresti-Oas/Compania Naționala "Apele Române" - Cluj va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.

3.2. Structuri instituționale în Ungaria

În Ungaria responsabilitatea generală pentru coordonarea programului și managementul financiar va aparține Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Ministerul a stabilit o unitate pentru managementul programului pentru diverse programe CBC și a fost numit responsabil cu autorizarea Programului PHARE. A fost înființat un birou regional în regiunea de granita în luna mai 1997, asigurând contactul zilnic și cooperarea cu județele și autoritățile locale și cu beneficiarii proiectului în zona de granita ungaro-română. Biroul are sarcini specifice cum ar fi: pregătirea și organizarea unor activități legate de ridicarea gradului de constientizare și de gestionarea FPM.

3.3. Reguli de implementare în România

Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE.

Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor, condus de responsabilul național cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiară a Programului și va fi responsabil pentru toate aspectele controlului financiar și pentru raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul României la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% și pentru a 4-a și ultima atunci când s-a plătit 70% din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20% conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.

Fondul Național va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanțare (AF) semnat între FN și AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA după consultări cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI.

Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI.

RNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID și cu prevederile specificate la 6.4.

Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002.

Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003.

Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate.

Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o perioadă de garanție care se prelungește după încheierea perioadei de efectuare a plăților, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA și stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenția de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala și pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plățile legate de clauzele de reținere. Agenția de implementare va fi responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor contractorilor prevăzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plății finale către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după efectuarea plății finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanție, a plăților făcute din acestea și a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie.

3.4. Reguli de implementare în Ungaria

Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA), care este ministerul responsabil cu coordonarea programelor PHARE, va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE în Ungaria.

Fondul Național (FN) din Ministerul de Finanțe, condus de responsabilul național cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiară a programului și va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar competența va face controlul financiar pentru implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul Ungariei la 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de Implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea plăților (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% și pentru a 4-a și ultima, când s-a plătit 70% din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale va fi Agenție de implementare (AI). Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobată în avans de CE. În general toate conturile bancare vor acumula dobânzi. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate către AI sau OPCP. Fiecare regula de finanțare va fi aprobată în avans de către Comisia Europeană. Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI. CNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID.

Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate.

3.5. Comitetul mixt pentru programare și monitorizare

Un comitet mixt de cooperare (CMC) a fost stabilit pe baza cerințelor Reglementării CE nr. 2.760/98, art. 7 (1).

Copresedintii CMC sunt la nivel de:

● președinte - Agenția Naționala de Dezvoltare Regionala din România;

● secretar de stat - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale din Ungaria.

Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor în comitetul mixt de cooperare, la nivelul administrației publice centrale și locale, și pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanții autorităților locale și experți din ministere și alte instituții implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluția fiecărui proiect, avansand recomandări în legătură cu aspectele de management și evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare.

Reprezentanții Comisiei Europene iau parte ca membri la ședințele comitetului mixt de cooperare. Aceștia examinează conformitatea cu regulile UE, cu cerințele măsurilor și proiectelor propuse și ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta Programului PHARE CBC pentru Ungaria.

Ședințele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre țările implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Ședințele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregătire a programelor și a propunerilor de finanțare anuale sau în cazul oricărei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Ședințele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfășura și la Bruxelles.

Pregătirea rapoartelor, a programelor și a minutelor ședințelor comitetului mixt de cooperare este organizată de copresedinti și de serviciile acestora.

Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidă prin consens următoarele:

● să își exprime opinia cu privire la prioritățile, obiectivele și măsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care să fie incluse în documentul comun de programare;

● sa aprobe selectarea anuală finala a propunerilor de proiecte;

● sa primească rapoarte, revizuiri și evaluări ale programelor deja aprobate și ale părților lor componente;

● sa initieze și sa sprijine activitățile care pot promova măsurile de cooperare transfrontaliera și să facă mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale și viitoare.

4. Monitorizare și evaluare

Un comitet mixt de monitorizare (CMM) va fi stabilit, care va include RNA, CNA și CE. CMM se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a revizui toate programele finanțate prin PHARE, pentru a evalua progresele în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor și/sau o realocare a fondurilor PHARE. CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) și va include CNA, RAP și serviciile Comisiei.

Comitetul mixt de cooperare (CMC) sus-menționat va acționa ca subcomitet de monitorizare (SCM) pentru Programul CBC.

CMC va revizui în detaliu progresul programului, inclusiv componentele sale și contractele, pe baza rapoartelor de monitorizare și evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu procedurile manualului SID) și va inainta recomandări asupra unor aspecte de gestionare și proiectare, asigurându-se ca sunt urmate. CMC va raporta CMM, căruia îi va trimite rapoarte detaliate despre toate programele CBC finanțate cu fonduri PHARE.

5. Audit și evaluare

Conturile și operațiunile FN ale României și Ungariei și ale tuturor AI relevante pot fi verificate la intervale regulate de un auditor extern contractat de CE fără prejudicierea responsabilităților CE și a Curții de Auditori a Uniunii Europene, după cum se specifică în Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare, anexate la Acordul-cadru. Serviciile CE vor asigura ca va fi efectuată o evaluare expost după încheierea programului.

6. Transparenta și publicitate

Responsabilii cu autorizarea programului din România și Ungaria vor răspunde de luarea măsurilor necesare pentru asigurarea publicității corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate în program. Aceasta va fi facuta în strânsă legătură cu Delegația CE.

7. Condiții speciale

În eventualitatea în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României sau de Guvernul Ungariei, Comisia poate revizui programul, rămânând la latitudinea Comisiei sa decidă anularea acestuia sau a unei părți din el și/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului PHARE.

Aproape toate structurile adecvate pentru implementare și management au fost deja stabilite în ambele tari în timpul programului anterior similar, dovedind ca părțile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoți toate programele aprobate de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală.

Anexa 3 INFORMARE ȘI PUBLICITATE

pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop și obiective

Informațiile și activitățile de publicitate privind asistența Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor UE, precum și creării unei imagini consistente privind activitățile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum și a altor forme de asistența va fi responsabil cu publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu Delegația Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegația Comisiei Europene din țara respectiva. Informarea și măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea și măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor sus-menționate. Ghidul informativ poate fi procurat de autoritățile locale, regionale și naționale de la delegatiile Comisiei Europene din țările beneficiare.

3. Informarea și publicitatea privind Programul PHARE

Informarea și măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător și trebuie puse la dispoziție părților interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informațiilor și a materialelor publicitare produse.

b) Informarea și măsurile publicitare la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) pentru investițiile de infrastructura ce depășesc 1 milion euro:

- panouri ridicate la fața locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, cu specificățiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziție de Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

- panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus și în concordanta cu specificățiile tehnice prevăzute în manualul pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

(îi) în cazul investițiilor de producție, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE:

- măsuri care să conducă la constientizarea beneficiarilor potențiali și a opiniei publice cu privire la asistența PHARE, în concordanta cu reglementările de la paragraful 3b)(i);

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA și SAPARD, sub forma unei indicații în formularul care trebuie completat de acești solicitanți, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Transparenta asistenței U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari și publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistența care le privește direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și indicații privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile locale, naționale sau regionale privind anunțarea și solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru acest fel de asistența vor trebui sa indice faptul ca U.E. și, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor trebuie să menționeze procentul sau volumul de asistența finanțat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naționala sau regionala, trebuie să poarte și un însemn al U.E. de aceeași mărime.

4.3. Publicitate generală

Mass-media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuția PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operațiunilor (o dată adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acțiuni de publicitate, cu precădere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei din țara respectiva.

Cele doua principii menționate mai sus se aplică anunțurilor, precum și comunicatelor de presa și comunicatelor publice.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții, în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de Programul PHARE, va urmări să facă explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri și se va pune sigla U.E. pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și implementarea acestui tip de acțiuni.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare, finanțate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conțină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum și sigla U.E., în cazul în care este folosită stema naționala sau regionala.

În cazul în care aceste publicații au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.

Aceste publicații trebuie să se refere la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

5. Prevederi privind panouri, postere și plăci comemorative

Țările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parțial finanțate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri și informații publicitare:

Panouri

Panourile cu informații privind participarea U.E. la finanțarea investiției trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autoritățile locale sau regionale nu ridica un panou care să menționeze propria lor implicare, finanțarea U.E. trebuie menționată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ținându-se seama de mărimea contribuției U.E.) și trebuie să corespundă instrucțiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării și în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăci comemorative

Aceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferințe, aeroporturi, stații etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla U.E. și o mențiune privind Programul PHARE și cofinantarea U.E.

În cazurile în care autoritățile locale, regionale sau naționale, precum și orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea U.E.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situație măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata și informată delegația Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegației din țara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate referitoare la cerințele de design.

-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.