Memorandumul din 6 noiembrie 2000

Anexa 1 (A și B)

ACORD 12/03/1991

Anexa 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective, descriere și condiționalitate

1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:.

. promovarea bunei vecinătăți și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est (și a celei bulgaro-române în particular) prin finanțarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor și comunităților de pe ambele părți ale frontierei;

. promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni pentru a trece peste problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziției pe care o ocupa în cadrul economiei naționale, în interesul comunităților locale și într-o maniera compatibila cu protecția mediului;

. promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei și stabilirea unor legături între acestea și rețelele mai cuprinzatoare ale Comunității;

. promovarea coeziunii economice și sociale în cadrul regiunilor de cooperare transfontaliera.

1.2. Obiectivele specifice și rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:

. îmbunătățirea infrastructurii naționale și transnationale, mai ales în domeniile energiei și transporturilor;

. promovarea protecției mediului (subprogramul 2);

. atenuarea obstacolelor administrative și instituționale pentru libera circulație a persoanelor, produselor sau serviciilor peste frontiera (subprogramul 3);

. promovarea dezvoltării economico-sociale regionale în regiunea de cooperare transfrontaliera (subprogramul 4).

Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerințele

Directivei 85/337/CEE

, amendata prin

Directiva 97/11/CE

, acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului.

1.3. Descrierea programului:

1.3.1. Subprogramul 01 - Proiect pentru îmbunătățirea infrastructurilor locale și transnationale, în special a facilităților de comunicare și de furnizare de apa, gaz și electricitate la nivel local, asigurând beneficii peste zonele de frontieră

Proiectele BG0007.01.01 și RO0002.01.01 Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române pentru îmbunătățirea schimburilor de date dintre dispeceratele lor și UCTE (proiect "în oglinda")

1. Acest proiect "în oglinda" își propune sa sprijine integrarea ambelor tari în Uniunea Europeană prin conformarea cu Directiva CE pentru o piața deschisă a electricitatii prin:

. îmbunătățirea interconectarii sistemelor de electricitate de pe ambele părți ale frontierei până la standardele UCTE;

. asigurarea infrastructurii de telecomunicații necesare pentru integrarea în sistemele grila ale UCTE;

. evaluarea echipamentului hardware, software și de telecomunicații necesar pentru schimburile de informații dintre dispeceratele naționale din România și Bulgaria și cele ale Centrului de calcul UCTE;

. mărirea siguranței ambelor sisteme de electricitate.

2. Proiectul include următoarele activități:

. studiul tehnic;

. procurarea și asamblarea echipamentului, supervizarea, punerea în funcțiune și instruirea.

Pentru acest proiect sunt prevăzute următoarele investiții:

- telecomunicații prin fibre optice montate pe fire de transmisie subterane, fie pe linia de transmisie de 400 kV între .antareni și Koslodui, fie pe linia de transmisie de 220 kV din Isalnita către Koslodui;

- echipament terminal pentru telecomunicații prin fibra optica;

- echipament de interfata pentru achiziționarea și transmiterea de date către dispeceratul național bulgar și către Centrul de calcul UCTE;

- hardware și software la dispeceratul național din Sofia (și București, printr-o investiție "în oglinda").

3. Impactul transfrontalier

Proiectul are un impact transfrontalier important prin îmbunătățirea interconexiunilor de electricitate de ambele părți ale frontierei româno-bulgare. Proiectul va contribui la îmbunătățirea siguranței rețelelor de electricitate în ambele tari și are implicatii în comerțul cu electricitate prin participarea la rețeaua sincronizata europeană UCTE.

4. Rezultatele proiectului sunt:

- asistența în conformarea României și Bulgariei cu catalogul de măsuri cerute pentru îmbunătățirea interconexiunii dintre România și Bulgaria, în contextul pregătirii sistemelor de electricitate ale acestor doua tari pentru interconexiunea integrală cu rețeaua sincronizata europeană UCTE;

- îmbunătățirea siguranței sistemului prin operarea paralela a sistemelor de electricitate român și bulgar, prin schimburile de date on-line care vor permite operarea economică și sigura a celor două sisteme de electricitate.

5. Deoarece proiectul este format din două părți "în oglinda" între România și Bulgaria, dacă este posibil se vor urma proceduri comune de licitație cu costuri separate și fiecare țara va semna propriul ei contract.

Proiectul BG0007.01.02 - Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 2)

Acest proiect este continuarea proiectului BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 1)", finanțat prin programul PHARE CBC anterior (alocarea PHARE a fost de 1,6 milioane euro).

1. După încheierea celei de a doua faze de construire a locatiei, 26 de nave masurand 12/17 m și având tonajul de până la 900 t vor putea sa petreaca iarna în aceasta baza. În prezent este disponibil spațiu pentru doar 10 nave.

2. Proiectul include:

. contract de lucrări care consta în extinderea construcției parțiale a peretelui gravitational al cheiului vertical și în panta (558 m) cu infrastructura sa necesară: furnizarea apei și sistem de scurgere, sistemul de iluminare a locatiei, telefonie și planificare verticala;

. contractul de supervizare pentru contractul de lucrări menționat mai sus.

3. Construirea bazei de iarna va aduce următoarele beneficii pentru România și Bulgaria:

. asigurarea intrării în siguranța a navelor în portul Ruse și în terminalul RO-RO în timpul iernii;

. descresterea numărului de urgente în care sunt implicate navele, pentru ambele tari;

. extinderea infrastructurii de transporturi a regiunii, ținând seama că nu exista o alta baza de iarna în regiunea de cooperare transfrontaliera;

. îmbunătățirea serviciilor oferite pentru nave;

. îmbunătățirea calității apei și a micromediului regiunii.

4. Principalul impact transfrontalier;

. îmbunătățirea siguranței navigarii pe Dunăre;

. impactul pozitiv asupra mediului;

. descresterea somajului în regiunea de cooperare transfrontaliera prin construirea și întreținerea bazei de iarna.

5. Datorită pregătirii tehnice suplimentare, necesară înaintea lansării licitației pentru proiectul BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 1)", poate fi lansata o singura oferta cu doua loturi pentru încheierea fazelor 1 și 2. După aceea doua contracte de lucrări separate vor fi semnate cu compania/companiile selectata/selectate (unul în cadrul Memorandumului de finanțare din 1999 și altul în cadrul Memorandumului de finanțare din 2000).

1.3.2. Subprogramul 02: Proiecte de protecția mediului RO0002.02.01 - Ecologizarea Dunării și facilități de transport

1. Proiectul prevede creșterea capacității de gestionare a mediului în regiunea de granita româno-bulgara.

2. Activități

Proiectul:

- va îmbunătăți capacitatea agentiilor locale de protecție a mediului (APM) de a monitoriza indicatorii de mediu în timp util pentru a putea permite limitarea efectivă a poluarii;

- va crește potențialul de curatare a efectelor poluarii prin vasul DEPOL cu facilitățile la țărm respective, luându-se în considerare faptul ca, cu cat acțiunea este mai rapida și mai cuprinzatoare, cu atât impactul asupra mediului este mai mic; costurile pentru măsuri rapide sunt mai mici în comparatie cu proiectele scumpe de reabilitare a mediului;

- va dezvolta sistemul de comunicații pentru a oferi rapid datele necesare partenerului bulgar pentru a se alătură activităților de curatare.

Orașele beneficiare sunt localizate pe malul Dunării în următoarele județe: Mehedinti, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Calarasi.

3. Impactul transfrontalier

Proiectul urmărește să ofere ambelor tari datele necesare pentru îmbunătățirea supravegherii calității apei în regiunea de granita a Dunării și sa promoveze recoltarea ecologica a resurselor Marii Negre de către România și Bulgaria.

Ambele tari se vor folosi de vasul DEPOL, care va inlatura o parte din poluantii Dunării.

4. Vor fi realizate 5 contracte:

1. un contract de asistența tehnica pentru evaluarea nevoilor și pentru pregătirea a 4 dosare de licitație pentru: vasul DEPOL, facilități la țărm pentru vasul DEPOL, echipament de monitorizare și echipament de biomonitorizare;

2. un contract de achiziții pentru vasul DEPOL;

3. un contract de achiziții pentru facilitățile la țărm pentru vasul DEPOL;

4. un contract de achiziții pentru echipamentul de monitorizare pentru APM locale;

5. un contract de achiziții pentru echipamentul de biomonitorizare și software.

1.3.3. Subprogramul 03: Atenuarea obstacolelor administrative și instituționale pentru libera circulație a persoanelor, produselor sau serviciilor peste granita

Proiectele BG0007.03.01 și RO0002.03.01 - Facilitarea traversarii frontierei pe Dunăre

1. Acest proiect își propune facilitarea traversarii frontierei între România și Bulgaria (în special, reducerea timpului de asteptare la granita) prin armonizarea procedurilor dintre cele doua tari, îmbunătățirea cooperării și schimbului de informații dintre serviciile relevante ale celor două tari.

2. Activitățile proiectului:

. evaluarea situației actuale:

- asistența pe termen scurt pentru evaluarea situației actuale;

- transferul aptitudinilor și cunoștințelor către personalul implicat în dezvoltarea documentației pentru componentele de mai jos ale proiectului;

. armonizarea procedurii și a practicilor de lucru:

- sisteme corespunzătoare care să permită implementarea procedurilor și practicilor de lucru armonizate în conformitate cu recomandările/soluțiile stabilite;

- program de dezvoltare pentru personalul implicat în operațiunile la granita (cursuri de pregătire reciprocă, seminarii, ateliere, schimb de experienta cu statele membre ale U.E. etc.);

- intalniri de coordonare la nivel național și bilateral;

- dacă este necesar, resurse limitate pentru publicitatea proiectului;

. schimbul de informații și facilități tehnice:

- achizitionare de software corespunzător și de echipament asociat, care să permită schimbul de informații dintre agențiile bulgare de la frontiera și cu partenerii români;

- dezvoltarea programului de instruire pentru personalul implicat în folosirea acestor sisteme, și anume: cursuri de instruire comune, seminarii, ateliere de lucru, schimb de experienta etc.

3. Deoarece proiectul consta în doua părți "în oglinda" în România și Bulgaria, dacă este posibil se vor utiliza proceduri de licitație comune (poate cu câteva loturi diferite) cu costuri separate și fiecare țara va semna propriul sau contract.

1.3.4. Subprogramul 04: Dezvoltare economico-socială regionala

Proiectele BG0007.04.01 și RO0002.04.01 - Fondul comun pentru proiecte mici

1. Fondul comun pentru proiecte mici va sprijini obiectivele-cheie ale programului de cooperare transfrontaliera bulgaro-română, în special pentru a ajuta regiunile de granita să depășească probleme specifice de dezvoltare rezultate din izolarea lor relativă în sistemul economiei naționale. Fondul va sprijini, de asemenea, stabilirea și dezvoltarea rețelelor de cooperare pe ambele părți ale granitei și crearea de legături între aceste rețele și rețelele generale ale U.E.

2. Fondul va sprijini acțiunile la scara redusă, "de la om la om", în zona următoarelor domenii prioritare:

. dezvoltare economică;

. măsuri locale de angajare;

. sănătate;

. schimburi culturale;

. democratie locală;

. studii de planificare și dezvoltare;

. mediu înconjurător;

. turism.

3. Fondul va acționa pe baza liniilor directoare generale pentru Fondul proiectelor mici și pe baza liniilor directoare detaliate care vor fi dezvoltate de comun acord de către România și Bulgaria.

4. În ceea ce privește sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuția PHARE poate finanta costurile indirecte de până la 7% din totalul sumei eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara).

5. Un comitet de coordonare regional va fi format din reprezentanții regiunilor de granita relevante din România și Bulgaria, incluzând:

. presedinti ai consiliilor județene;

. directori ai unităților de gestionare a proiectelor de tip cooperare transfrontaliera din România și Bulgaria;

. directori ai agentiilor de dezvoltare regionala din zona de granita;

. reprezentanți ai asociațiilor regionale ale municipalitatilor de pe ambele părți ale granitei;

. parteneri sociali, reprezentanți ai camerelor de comerț, camerelor de industrie, centrelor mass-media, centrelor de informare etc.;

. experți desemnați în grupul comun de lucru;

. reprezentanți ai Comisiei Europene.

Proiectul RO0002.04.02 - Asistența pentru implementarea unei strategii multianuale agreate între România și Bulgaria

Prin încheierea acestui proiect personalul român al unității de gestionare a proiectelor tip cooperare transfrontaliera din cadrul Agenției Naționale de Dezvoltare Regionala va fi pregătit și va fi în măsura sa coordoneze acțiunile care privesc programul în desfășurare și sa stabilească legăturile necesare între toți actorii interesați în pregătirea și implementarea proiectelor de cooperare transfrontaliera, la nivel central și local. Va fi stabilită o rețea de oficiali bine pregatiti din cadrul agentiilor de dezvoltare regionala, ministerelor de resort și al autorităților locale competente pentru pregătirea și implementarea proiectului.

2. Buget

Codul proiectului

Priorități/Titlul proiectului

PHARE

Cofinanțare națională (milioane euro)

IFI

Total (milioane euro)

Construcție instituțională

Investiții

Total

Subprogram 01

0

7,00

7,00

2,77

0

9,77

RO0002.01.01

Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române

0

2,00

2,00

0,67

0

2,67

BG0007.01.01

Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române

0

1,50

1,50

0,50

0

2,0

BG0007.01.02

Construirea unei baze de iarnă pentru traversarea Dunării pe timp de iarnă (faza 2)

0

3,50

3,50

1,60

0

5,10

Subprogram 02

0,04

2,76

2,80

0,93

0

3,73

RO0002.02.01

Ecologizarea Dunării și facilități de transport

0,04

2,76

2,8

0,93

0

3,73

Subprogram 03

2,80

2,20

5,0

1,05

3,40

9,45

RO0002.03.01

Facilitarea traversării frontierei pe Dunăre

1,40

1,10

2,50

0,80

3,00

6,30

BG0007.03.01

Facilitarea traversării frontierei pe Dunăre

1,40

1,10

2,50

0,25

0,40

3,15

Subprogram 04

0,60

0,60

1,20

0,20

0

1,40

RO0002.04.01

Fondul comun pentru proiecte mici

0,20

0,30

0,50

0,10

0

0,60

BG0007.04.01

Fondul comun pentru proiecte mici

0,20

0,30

0,50

0,10

0

0,60

RO0002.04.02

Asistență pentru implementarea unei strategii multianuale

0,20

0

0,20

0

0

0,20

Subtotal România:

1,84

6,16

8,0

2,50

3,00

13,50

Subtotal Bulgaria:

1,60

6,40

8,0

2,45

0,40

10,85

TOTAL:

3,44

12,56

16,0

4,95

3,40

24,35

3. Aranjamente de implementare

Un comitet mixt de cooperare a fost înființat pe baza cerințelor Reglementării CE nr. 2.760/98, art. 7 (1).

Copresedintii comitetului mixt de cooperare sunt la nivel de:

. președinte - Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala din România;

. ministru adjunct - Ministerul pentru Dezvoltare Regionala și Lucrări Publice din Bulgaria.

Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor la comitetul mixt de cooperare, la nivelul administrației publice centrale și locale, și pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanții autorităților locale și experți din ministere și din alte instituții implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluția fiecărui proiect, avansand recomandări în legătură cu aspectele de management și evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare.

Reprezentanții Comisiei Europene iau parte ca membri la ședințele comitetului mixt de cooperare. Ei examinează conformitatea cu regulile UE, cu cerințele măsurilor și proiectelor propuse și ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta partenerului în cadrul PHARE CBC.

Ședințele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre țările implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Ședințele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregătire a programelor și a propunerilor de finanțare anuale sau în cazul oricărei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Ședințele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfășura și la Bruxelles.

Pregătirea rapoartelor, a programelor și a minutelor ședințelor comitetului mixt de cooperare sunt organizate de copresedinti și de serviciile acestora.

Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidă prin consens următoarele:

. să își exprime opinia cu privire la prioritățile, obiectivele și măsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care să fie incluse în documentul comun de programare;

. sa aprobe selectarea anuală finala a propunerilor de proiecte;

. sa primească rapoarte, revizuiri și evaluări ale programelor deja aprobate și ale părților lor componente;

. sa initieze și sa sprijine activitățile care pot promova măsurile de cooperare transfrontaliera și să facă mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale și viitoare.

3.1. România

Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE.

Agenția de implementare (AI) a programului, în ceea ce privește partea română, este Oficiul de Plati și Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor. Autoritatea de implementare care coordonează programul este Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala.

Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor, condus de responsabilul național cu autorizarea plăților (RNA), va superviza administrarea financiară a programului și va fi responsabil pentru toate aspectele legate de controlul financiar și de raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar va asigura efectuarea unui control financiar adecvat pentru implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul României. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de implementare (AI/OPCP).

Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% și pentru a 4-a și ultima, atunci când s-a plătit 70% din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.

Fondul Național va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanțare (AF) semnat între FN și AI. AF va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA după consultări cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI.

Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI.

RNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID.

Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate.

Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o perioadă de garanție care se prelungește după încheierea perioadei de efectuare a plăților, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA și stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenția de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala și pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plățile legate de clauzele de reținere.

Agenția de implementare va fi responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor contractorilor prevăzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plății finale către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după efectuarea plății finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanție, a plăților făcute din acestea și a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie.

Agenția de implementare (OPCP) deține responsabilitatea generală pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referința, a documentelor de licitație, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plata facturilor.

Aceasta va lucra împreună cu Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizată recent de Guvernul României drept coordonator național al programelor CBC, și cu instituțiile beneficiare menționate mai jos, pentru a pregati termenii de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrări realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial, în numele beneficiarului contractului, va acționa ca angajator, iar facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent, angajat și plătit prin program.

Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepția aspectelor financiare) a tuturor activităților legate de program, ANDR a înființat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate își va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 52/1999

privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor străine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile. Întreaga responsabilitate pentru aceste activități a fost asumată de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului.

Instituțiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către Agenția de implementare CBC, transmitand un exemplar al raportului delegației CE, cu planificari pentru contractare și plata și detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a activității care mai trebuie realizată.

Instituțiile beneficiare ale proiectului sunt:

. Ministerul Industriei și Comerțului;

. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;

. Ministerul Transporturilor;

. Compania Naționala de Electricitate (CONEL);

. Ministerul de Interne/Direcția Generală a Vamilor din cadrul Ministerului Finanțelor;

. autoritățile locale și regionale;

. unitatea de coordonare a Programului PHARE CBC din cadrul Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regionala.

3.2. Bulgaria

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat SID PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE.

Agenția de implementare (AI) a programului este Ministerul Dezvoltării Regionale și al Lucrărilor Publice.

Fondul Național (FN) din Ministerul de Finanțe, condus de responsabilul național cu autorizarea plăților (RNA), va superviza administrarea financiară a programului și va fi responsabil pentru toate aspectele de control financiar și pentru raportarea financiară către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului.

Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul Bulgariei. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30 % din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de a treia trageri este atunci când s-a plătit 50 % și pentru a 4-a și ultima, atunci când s-au plătit 70 % din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus.

Fondul Național va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanțare (AF) semnat între FN și AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. AI va fi condusă de un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA după consultări cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI.

Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată de CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI.

RNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID.

Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002.

Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003.

Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate.

Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o perioadă de garanție care se prelungește după încheierea perioadei de efectuare a plăților, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA și stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenția de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala și pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plățile legate de clauzele de păstrare.

Agenția de implementare își asuma și întreaga responsabilitate către contractanți pentru îndeplinirea obligațiilor legate de clauzele de păstrare. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plății finale către contractanți. Fondurile neplătite contractanților după efectuarea plății finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanție, a plăților făcute din acestea și a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie.

Agenția de implementare CBC deține responsabilitatea generală pentru implementarea întregului program, incluzând: aprobarea termenilor de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plata facturilor.

Instituțiile beneficiare ale proiectului sunt responsabile față de Agenția de implementare CBC pentru administrarea operationala a proiectelor: pregătirea termenilor de referința, a documentelor de licitație, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, contractelor, facturilor pentru plata. Pentru contractele de lucrări realizate în conformitate cu regulile FIDIC, un oficial din partea beneficiarului contractului va acționa ca angajator, iar facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent angajat și plătit de program.

Instituțiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către Agenția de implementare CBC incluzând copii directe către delegația CE, cu planificarea lunară a contractarilor și plăților și cu detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a activității care mai trebuie realizată.

Instituțiile beneficiare ale proiectului mențin legătură direct cu delegația CE pentru toate problemele legate de managementul operational al proiectului.

Acestea sunt după cum urmează:

. Compania Naționala de Electricitate (NEK EAD) din cadrul Agenției de Stat pentru Energie și Resurse Energetice pentru Proiectul BG0007.01.01. Echipa proiectului din cadrul NEK are doi experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului.

. Departamentul pentru Politici în Domeniul Transporturilor din Ministerul Transporturilor pentru Proiectul BG0007.01.02. Echipa existenta în departament este formată din doi experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului.

. Poliția de frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Generală a Vamilor din cadrul Ministerului de Finanțe pentru Proiectul BG0007.03.01. Echipa proiectului din cadrul instituțiilor beneficiare va fi formată din experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului.

4. Monitorizare și evaluare

Se va înființa un comitet mixt de monitorizare (CMM). El va include RNA și CNA din cele doua tari și CE. CMM se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza programele finanțate prin PHARE pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare al fiecărei tari beneficiare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE.

CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM), care vor include CNA, RAP ai programelor CBC și personalul CE. CMC va acționa ca SCM pentru programele CBC. CMC va revizui în detaliu progresele programului, incluzând componentele și contractele sale, pe baza rapoartelor de monitorizare și evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID), și va inainta recomandări privind aspectele de management și proiectare, asigurându-se ca acestea sunt îndeplinite. CMC va raporta către CMM, căruia îi va inainta rapoarte detaliate despre toate programele PHARE CBC.

5. Audit și evaluare

Conturile și operațiunile FN din Bulgaria și România și, acolo unde este aplicabil, OPCP și toate agențiile de implementare relevante pot fi controlate oricând dorește CE de un auditor extern angajat de CE fără prejudicierea responsabilităților CE și Curții de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se specifică în Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare, anexate la Acordul-cadru semnat cu guvernele țărilor beneficiare.

Serviciile Comisiei vor asigura ca este îndeplinită o evaluare ex-post după încheierea programului.

6. Transparenta și publicitate

RAP din cele doua tari vor răspunde de luarea măsurilor necesare pentru o publicitate corespunzătoare a tuturor activităților finanțate din program.

Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegatiile CE în țara beneficiara respectiva.

Alte detalii sunt prezentate în anexa nr. 3 "Informare și publicitate".

7. Condiții speciale

În cazul în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României și de Guvernul Bulgariei, Comisia poate revizui programul, rămânând la latitudinea Comisiei sa decidă anularea lui totală sau parțială și/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.

Aproape toate structurile corespunzătoare implementarii și administrării au fost deja stabilite în ambele tari pe parcursul Programului CBC anterior, dovedind ca părțile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoți fiecare proiect aprobat de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală.

Fiecare proiect de construcții va include un proiect independent de supervizare. Lucarile vor fi licitate de contractanți precalificati care au capacitatea financiară necesară și experienta tehnica și în procedurile FIDIC.

Anexa 3 INFORMARE ȘI PUBLICITATE

pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop și obiective

Informațiile și activitățile de publicitate privind asistența Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor UE, precum și creării unei imagini consistente privind activitățile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanțare, precum și a altor forme de asistența va fi responsabil cu publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegația Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegația Comisiei Europene din țara respectiva. Informarea și măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Informarea și măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor sus-menționate. Ghidul informativ primit de la delegația Comisiei Europene din țara respectiva este disponibil la autoritățile naționale, regionale și locale.

3. Informarea și publicitatea privind Programul PHARE

Informarea și măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător și trebuie puse la dispoziție părților interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informațiilor și a materialelor publicitare produse.

b) Informarea și măsurile publicitare la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) pentru investițiile de infrastructura ce depășesc 1 milion euro:

- panouri ridicate la fața locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2, cu specificățiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

- panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 și în concordanta cu specificățiile tehnice prevăzute în manualul pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara;

(îi) în cazul investițiilor de producție, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE:

- măsuri care să conducă la constientizarea beneficiarilor potențiali și a opiniei publice cu privire la asistența PHARE, în concordanta cu reglementările paragrafului 3b)(i);

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA și SAPARD, sub forma unei indicații în formularul care trebuie completat de acești solicitanți, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Transparenta asistenței U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari și publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistența care le privește direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și indicații privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile locale, naționale sau regionale privind anunțarea și solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru acest fel de asistența vor trebui sa indice faptul ca U.E. și, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor trebuie să menționeze procentul sau volumul de asistența finanțat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naționala sau regionala, trebuie să poarte și sigla U.E. de aceeași mărime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuția PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operațiunilor (o dată adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acțiuni de publicitate, cu precădere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei din țara respectiva.

Cele doua principii menționate mai sus se aplică anunțurilor, precum și comunicatelor de presa și comunicatelor publice.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții, în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de Programul PHARE, va urmări să facă explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri și se va pune sigla U.E. pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și implementarea acestui tip de acțiuni.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare, finanțate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conțină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum și sigla U.E., în cazul în care este folosită stema naționala sau regionala.

În cazul în care aceste publicații au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.

Aceste publicații trebuie să se refere la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

5. Prevederi privind panouri, postere și plăci comemorative

Țările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parțial finanțate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri și informații publicitare:

Panouri

Panourile cu informații privind participarea U.E. la finanțarea investiției trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autoritățile locale sau regionale nu ridica un panou care să menționeze propria lor implicare, finanțarea U.E. trebuie menționată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ținându-se seama de mărimea contribuției U.E.) și trebuie să corespundă instrucțiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării și în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăci comemorative

Aceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferințe, aeroporturi, stații etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla U.E. și o mențiune privind Programul PHARE și cofinantarea U.E.

În cazurile în care autoritățile locale, regionale sau naționale, precum și orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea U.E.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situație măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata și informată delegația Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegației din țara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, redactat în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate referitoare la cerințele de design.

-------