Dispoziție · Ministerul de Interne

Dispoziție din 1 august 2001

privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

prezumat în vigoare

Data actului
1 august 2001
Emitent
Ministerul de Interne
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 597 din 24 septembrie 2001
Structură
98 de articole, 2 anexe · 59.379 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul 1 Dispozitii generale

Articolul 1

(1)

Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerințele și condițiile tehnice necesare în vederea prevenirii formarii scanteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurări pot initia incendii sau explozii.

(2)

Prevederile prezentelor dispozitii se aplică și sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.

Articolul 2

Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează și se mentin în exploatare de către proiectantii, executanții sau proprietarii (utilizatorii) construcțiilor și amenajarilor, echipamentelor, utilajelor și instalațiilor tehnologice, potrivit obligațiilor legale ce le revin, pe timpul desfășurării proceselor tehnologice, precum și al manipularii, transportului și al depozitarii materialelor.

Articolul 3

În sensul prezentelor dispozitii, termenii și expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:

a) aditiv antistatic - substanța solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice și de a limita astfel riscul datorat incarcarilor electrostatice;

b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se incarca cu electricitate statica; în mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizeaza în medii cu risc de incendiu sau explozie;

c) corp electrostatic la pamant - substanța, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depășește 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pamant și un punct oarecare al elementului considerat;

d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai dacă intensitatea campului electric în zona depășește o valoare determinata;

e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potentiale diferite față de pamant; în functie de valoarea medie a campului electric între cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);

f) dispersie - fenomen de imprastiere, raspandire, risipire; în sensul prezentelor dispozitii, definitia se referă la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o formă dispersa a substanțelor solide, iar ceata este o formă dispersa a lichidelor combustibile;

g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, incalziri și de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un camp electric, precum și ca urmare a altor acțiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafețelor de contact; energia acumulata rămâne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, dacă se disipeaza intr-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, dacă este mai mare decat energia minima de aprindere a acestora;

h) influența electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor incarcat și izolat, sub actiunea unui camp electric exterior;

i) încălțăminte antistatica - încălțăminte incercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie să fie cuprinsa între 100 kΩ și 1.000 MΩ;

j) încărcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor acțiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;

k) legare la pamant - legătură electrica a unui corp conductor la priza de pamant, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potentialul pamantului (considerat nul);

l) legătură de echipotentializare - legătură electrica realizata între diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potențial față de pamant;

m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera întreaga suprafața a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm;

n) priza de pamant - instalatie care asigura o legătură electrica directa cu pamantul a unei instalații electrice sau a unor echipamente electrice;

o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamant - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamant;

p) scanteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;

r) transvazare - operațiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;

s) zona cu pericol de explozie - spatiul în care, în condiții normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.

Capitolul 2 Formarea și acumularea incarcarilor electrostatice

Articolul 4

Formarea și acumularea incarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociație cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafața unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.

Articolul 5

Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influența, actiunea electrochimica și actiunea fotoelectrica.

Articolul 6

(1)

Principalele materiale și substante utilizate frecvent și pe scara larga, susceptibile sa formeze și sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:

a) solide: cauciucul natural și sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe bază de lana, fibrele artificiale, hartia, sticlă, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);

b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare și alcoolii;

c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena și hidrogenul.

(2)

Principalele operațiuni cinetice în care sunt prezente materiale și substante menționate la alin. (1), pe timpul cărora pot să apară incarcari electrostatice, sunt:

a) încărcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;

b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;

c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;

d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;

e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;

f) frecare, angrenare, transmisie;

g) spalare, curatare, purificare, ambalare;

h) transport, vehiculare, manipulare;

i) polizare, slefuire, sablare;

j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;

k) macinare, concasare, sfaramare.

(3)

Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele și substantele prevăzute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încărcare electrostatica, sunt:

a) fabricarea fibrelor și firelor textile;

b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;

c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;

d) egrenarea bumbacului;

e) fabricarea hartiei și imprimarea acesteia;

f) fabricarea cauciucului și produselor de cauciuc.

(4)

Exemplele de operațiuni și procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie și/sau incendiu, în cazul unor operațiuni și procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2.

Articolul 7

Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, în cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor condiții:

a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;

b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;

c) energia eliberata prin descarcare să fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.

Articolul 8

În cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de incalzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiții favorizante astfel încât incarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

Capitolul 3 Riscuri sau pericole de explozie și/sau de incendiu determinate de electricitatea statica

Articolul 9

Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanțelor combustibile sau oxidabile, dacă acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentrația acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie și când exista un potențial electrostatic egal sau mai mare decat energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.

Articolul 10

Scanteile electrice care provin din diferente de potențial inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vârfurile scanteilor.

Articolul 11

Nivelul riscului generat de incarcarile electrostatice intr-o zona de lucru se apreciaza în functie de energia minima de aprindere, astfel:

a) foarte redus ≥ 100 mJ

b) redus 50-100 mJ

c) mediu 10-50 mJ

d) mare 0,1-10 mJ

e) foarte mare ≤ 0,1 mJ.

Articolul 12

Pericolul de explozie și/sau incendiu depinde de viteza și de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalații pe timpul desfășurării operațiunilor de alimentare, golire, transport și distribuție.

Articolul 13

Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în functie de natura produsului de aprindere.

Capitolul 4 Măsuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

Secțiunea 1 Solutii pentru dispersia electricitatii statice

Articolul 14

În functie de caracteristicile proceselor tehnologice și de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care să conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt:

a) legarea la pamant (sisteme echipotentiale);

b) neutralizarea sarcinilor;

c) reducerea frecarilor;

d) umidificarea atmosferei;

e) marirea conductivitatii corpurilor izolante.

Articolul 15

(1)

La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substanțelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari și se considera realizata legarea la pamant.

(2)

În locurile în care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 -10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.

Articolul 16

Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferenței de potențial dintre obiecte și pamant, până la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie să fie suficient de mare, astfel încât să permită scurgerea fără descarcare disruptiva a incarcarilor electrostatice.

Articolul 17

(1)

Este obligatoriu să fie legate la pamant:

a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele și instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale și substante care produc electricitate statica;

b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;

c) părțile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalațiilor, utilajelor, incarcatoarelor și cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încărcare-descarcare.

(2)

Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:

a) fixarea demontabila (strangere);

b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).

Articolul 18

(1)

Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întreruptă prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate.

(2)

Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile și flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi și furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica și, după caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.

Articolul 19

Conductele și recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum și filtrele sau ciururile care intră în contact cu o substanța capabila sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operațiunii de transvazare trebuie să fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum și la pamant.

Articolul 20

Legaturile la pamant trebuie verificate astfel:

a) zilnic, vizual;

b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, precum și asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.

Articolul 21

Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor și a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc în lagare prevăzute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale și de capat.

Articolul 22

Reducerea frecarilor între corpurile (suprafetele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.

Articolul 23

Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizează prin:

a) ionizarea permanenta a atmosferei;

b) inductie electrostatica;

c) umidificarea atmosferei.

Articolul 24

(1)

Ionizarea atmosferei se realizează cu:

a) generatori de campuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului incarcat electrostatic;

b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip α sau â.

(2)

Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hartiei, precum și la prelucrarea firelor și fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.

Articolul 25

Inductia electrostatica se realizează cu dispozitive care formeaza un camp electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevăzută cu un capat miscator sau o tija terminata prin vârfuri. Legata la pamant, bara trebuie să fie asezata foarte aproape de suprafața materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fără sa o atinga însă, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.

Articolul 26

(1)

Umidificarea atmosferei se recomanda să fie utilizata în cazul operațiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.

(2)

Pentru impiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%.

(3)

Măsura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.

Articolul 27

Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hartie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafața acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

Secțiunea 2 Măsuri tehnico-organizatorice

Articolul 28

Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice trebuie să se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:

a) identificarea operațiunilor și instalațiilor care conduc la formarea și acumularea sarcinilor electrostatice;

b) cunoasterea proprietăților fizico-chimice ale materiilor prime și materialelor folosite;

c) evaluarea valorilor tensiunilor de încărcare;

d) evaluarea mediului în care se lucreaza;

e) modul de manipulare a materialelor;

f) controlul eficacitatii acestor măsuri.

Articolul 29

Masurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

a) să fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale construcțiilor, instalațiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;

b) să aibă la baza calcule, determinari, metode și experimentari stiintifice;

c) să aibă cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;

d) să fie în concordanta cu noutatile în domeniu.

Articolul 30

Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizează prin acțiuni de prevenire care vizeaza:

a) locul de muncă;

b) legaturile la pamant;

c) imbracamintea sau echipamentul de protecție a personalului;

d) operațiunile și procesele de fabricatie;

e) conductorii electrici;

f) izolantii.

Articolul 31

Actiunea asupra locului de muncă are în vedere, în primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care să fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare și superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:

a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare și foarte mare;

b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.

Articolul 32

Protectia împotriva electricitatii statice se realizează prin conectarea la priza de pamant, care în mod uzual poate avea și alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a instalațiilor și utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamant a instalațiilor de protecție împotriva trasnetului.

Articolul 33

Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria secțiunii transversale de minimum 10 mmp.

Articolul 34

Elementele de contact cu solul și circuitul de legare la pamant trebuie să fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.

Articolul 35

Rezistenta între obiectul legat la pamant și sol se compune din rezistenta conductorului de legătură și a electrodului din sol.

Articolul 36

Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalații susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie să fie legate la pamant.

Articolul 37

Se interzice folosirea imbracamintei și incaltamintei confectionate din materiale care se incarca electrostatic.

Articolul 38

În zonele în care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie să utilizeze echipament special de protecție.

Articolul 39

În procesele de productie în care se produce electricitate statica trebuie să se aiba în vedere:

a) inlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;

b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie și a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;

c) efectuarea proceselor de fabricatie în încăperi cu atmosfera controlata și inertizata;

d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor și a materialelor pulverulente;

e) legarea la pamant pe toata durata desfășurării operațiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfășoară ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;

f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supraveghează activitățile prevăzute la art. 6 alin. (2).

Articolul 40

Actiunea asupra conductorilor vizeaza:

a) asigurarea echipotentialitatii între materialele și obiectele legate la pamant;

b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.

Articolul 41

Actiunea asupra izolantilor se referă la utilizarea selectiva, în functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum și a substanțelor antistatice.

Articolul 42

Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hartie etc. se realizează eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.

Articolul 43

Pentru îmbunătățirea conductibilitatii părților în miscare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.

Articolul 44

În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substanțelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cat și în separatorul de praf, pe lângă legarea la pamant trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfășurării operațiunilor de uscare.

Articolul 45

La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie să depășească 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.

Articolul 46

La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.

Articolul 47

Sunt interzise:

a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încărcare și a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;

b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;

c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care să depășească cu minimum 3 cm cota racordului conductei;

d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conțin produse volatile și care pot genera gaze inflamabile;

e) încărcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fără utilizarea pentru încărcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie să ajunga la cel mult 30 cm deasupra părții inferioare a recipientului;

f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operațiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor în timpul operațiunilor de pompare sau amestecare se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;

g) executarea de reparatii în timpul funcționarii instalațiilor tehnologice;

h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;

i) utilizarea incarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspandi sub forma de stropi, generand suplimentar sarcini electrostatice;

j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile și volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;

k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operațiuni mecanice;

l) transportul și manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu excepția celor antistatizate și special destinate în acest scop;

m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, dacă nu sunt luate măsuri de punere la pamant a plutitorului;

n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;

o) utilizarea unor instalații pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;

p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încărcarea, cat și pentru descarcarea reactoarelor;

r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fără asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert și punerea în functiune a sistemului de ventilare;

s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;

t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operațiuni, fără programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel puțin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.

Articolul 48

Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza să fie incarcate cu produse petroliere lichide, trebuie să fie așezate, pe durata incarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamant și conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încărcarea.

Articolul 49

Furtunurile flexibile de descarcare sau incarcatoarele trebuie prevăzute cu armaturi din bronz și garnituri etanse.

Articolul 50

Operațiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie să se intrerupa pe durata fenomenelor meteo insotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, dacă aceste fenomene se produc în zone apropiate.

Articolul 51

În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne și rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei.

Articolul 52

Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare și acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum și asupra riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.

Capitolul 5 Unele măsuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

Secțiunea 1 Măsuri de prevenire la vehicularea și depozitarea lichidelor inflamabile

Articolul 53

(1)

Încărcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.

(2)

Viteza de curgere poate fi marita numai după ce nivelul lichidului în recipient depășește cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai după ce capacul pluteste pe lichid.

Articolul 54

(1)

La umplerea rezervoarelor trebuie luate măsuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.

(2)

În cazul palniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operațiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor legat la pamant, până la partea inferioara a rezervorului.

Articolul 55

În timpul incarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa în acestea o sarma sau tija metalica, în vederea realizării contactului dintre lichidul din vas și racordul de încărcare legat la pamant.

Articolul 56

Pentru a se evita patrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie să se utilizeze filtre.

Articolul 57

Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie să se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizandu-se în acest scop gaz inert sau abur.

Articolul 58

Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum și cele pentru abur trebuie să fie prevăzute cu insertie sau armare metalica și legate la pamant, înainte de începerea operațiunilor de aburire și curatare.

Articolul 59

Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuție a carburantilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare; ele trebuie mentinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale neferoase.

Articolul 60

Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fără asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).

Articolul 61

La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.

Secțiunea 2 Măsuri de prevenire la separarea substanțelor lichide și solide

Articolul 62

La operațiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele măsuri:

a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamant;

b) conectarea la pamant a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;

c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietăți antistatice.

Articolul 63

La operațiunile de separare prin centrifugare a substanțelor lichide și solide se vor avea în vedere urmatoarele:

a) utilizarea unor instalații de centrifugare care să aibă în construcție partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;

b) asigurarea inertizării recipientului inaintea începerii operațiunii de separare;

c) confectionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;

d) legarea individuala la pamant a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

Secțiunea 3 Măsuri de prevenire la vopsirea și/sau la lacuirea prin pulverizare

Articolul 64

În zonele de lucru pentru operațiuni de vopsire și/sau lacuire prin pulverizare trebuie să se asigure umezirea locala a aerului.

Articolul 65

În camerele de pulverizat vopsea și/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalațiilor de ventilatie generală, interblocarea dintre sistemul de ventilatie și cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum și functionarea perdelelor cu apa.

Articolul 66

Pentru operațiunile de vopsire și/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fără impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie să depășească 50°C.

Articolul 67

La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie să se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse în raport cu mediul de lucru.

Secțiunea 4 Măsuri de prevenire specifice vopsirii în camp electrostatic

Articolul 68

La vopsirea în camp electrostatic se respecta regulile și masurile precizate la art. 64-67, precum și urmatoarele:

a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie să depășească 0,2 mA;

b) distanta de siguranță prevăzută în reglementarile tehnice specifice se menține strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare și piesele supuse vopsirii;

c) instalatia de vopsire prin pulverizare în camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva caderilor bruste de tensiune.

Secțiunea 5 Măsuri de prevenire la ansambluri și subansambluri aflate în miscare

Articolul 69

În cazul transmisiilor prin curele trebuie să se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafața acestora.

Articolul 70

Legarea la pamant a benzilor transportoare este obligatorie și se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti și indreptati spre partea interioara a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).

Articolul 71

Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice între arborele și carcasele lagarului, precum și legarea la pamant a intregului sistem.

Secțiunea 6 Măsuri de prevenire la prelucrarea cauciucului și a maselor plastice

Articolul 72

Toate elementele aflate în miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc și/sau mase plastice trebuie legate la pamant prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.

Articolul 73

Instalatiile și utilajele de prelucrare a cauciucului și/sau a maselor plastice trebuie prevăzute cu ventilatie mecanica locala și sisteme de umidificare a atmosferei, iar incaperile în care sunt amplasate se prevad în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.

Articolul 74

(1)

Reducerea nivelului de încărcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea în material a unor substante antistatice, cum sunt:

a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;

b) combinație de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;

c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice și fibrele sintetice.

(2)

Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie să fie acoperite cu substante antistatice.

Secțiunea 7 Măsuri de prevenire la prelucrarea celulozei și hartiei

Articolul 75

Formarea și acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri și modificarea unghiului sub care intra hartia la presare.

Articolul 76

Pornirea masinilor de fabricat hartie este permisa numai după verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe întreaga latime a cilindrului de imprimare.

Articolul 77

Instalatiile de fabricatie a celulozei și hartiei trebuie mentinute în stare de curățenie, după fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedand la indepartarea deseurilor și materialelor combustibile și la curatarea acestora de praf, scame și ulei.

Articolul 78

La fabricarea sortimentelor de hartie trebuie să se aiba în vedere urmatoarele:

a) asigurarea funcționarii instalatiei de ventilatie generală pentru introducerea aerului proaspat și evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;

b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalațiilor automate de stingere a incendiilor.

Secțiunea 8 Unele măsuri de prevenire la rampele auto și de cale ferata pentru încărcarea-descarcarea produselor petroliere

Articolul 79

(1)

La rampele auto și de cale ferata pentru încărcarea-descarcarea produselor petroliere se realizează echipotentializarea elementelor metalice.

(2)

La intrarea în rampa și în zonele de descarcare sinele de cale ferata se leagă electric între ele și se conecteaza la priza de pamant.

(3)

Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere și recipientele aferente operațiunilor de încărcare/descarcare se conecteaza la priza de pamant.

Secțiunea 9 Unele măsuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor și navelor

Articolul 80

Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie să se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de functionare.

Articolul 81

Pe durata operațiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum și bransarea generatoarelor de sol.

Articolul 82

(1)

Pentru ca o aeronava sau nava să poată fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesară prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protecție și evacuare a pasagerilor.

(2)

Suplimentar se aplică urmatoarele măsuri de prevenire:

a) traseul urmat de pasageri trebuie să evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operațiunile de îmbarcare/debarcare trebuie să fie supravegheate;

b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabila cu aceste operațiuni și personalul specializat de la bordul aeronavei.

Articolul 83

(1)

Legarea la pamant a unei aeronave sau nave consta în luarea urmatoarelor măsuri:

a) legarea la priza de pamant a alimentatorului;

b) legarea la priza de pamant a aeronavei, respectiv a navei;

c) realizarea unei legaturi electrice între aeronava, respectiv a navei și alimentator;

d) realizarea unei legaturi electrice între aeronava și capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.

(2)

La terminarea operațiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus.

Articolul 84

În cazul în care nu este specificata obligația legarii la pamant a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele măsuri pentru înlăturarea sarcinilor electrice:

a) realizarea unei legaturi electrice între aeronava și alimentator;

b) realizarea unei legaturi electrice între aeronava și capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.

Articolul 85

La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamant în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potențial.

Articolul 86

Toate aeronavele aflate pe pista, precum și autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie să fie legate la pamant pe toata durata de stationare.

Secțiunea 10 Măsuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii și la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

Articolul 87

Personalul benzinariilor trebuie să urmareasca permanent menținerea în bune condiții a capacelor și a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.

Articolul 88

(1)

Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuție a carburantilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare.

(2)

Dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scantei.

(3)

Se interzice livrarea de carburanti în vase din mase plastice.

Articolul 89

Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fără asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).

Articolul 90

La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.

Secțiunea 11 Măsuri de prevenire specifice activităților domestice (gospodaresti)

Articolul 91

În cazul activităților domestice (gospodaresti) principalele măsuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se referă la:

a) interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi și alte lichide inflamabile;

b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor și a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului și a altor lichide inflamabile;

c) interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;

d) legarea la pamant, pe durata incarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor și canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamant, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamant de la care se realizează încărcarea.

Secțiunea 12 Verificarea la receptia și darea în exploatare a instalațiilor de legare la pamant

Articolul 92

În vederea receptiei și darii în exploatare a instalațiilor de legare la pamant executantul trebuie să intocmeasca și sa predea beneficiarului:

a) documentația tehnica de execuție;

b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele ingropate;

c) buletinele de verificare.

Articolul 93

Buletinele de verificare trebuie să cuprindă:

a) data efectuării verificării;

b) functia, calitatea și numele persoanei care a efectuat verificarea;

c) denumirea instalatiei sau a părții din instalatie la care s-au efectuat verificări;

d) rezultatul verificării continuitatii conexiunilor electrice între utilaje și priza de pamant;

e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant;

f) metoda de măsurare folosita, tipul și clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;

g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);

h) observatii asupra defectelor constatate și inlaturate.

Articolul 94

Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face:

a) în instalații subterane și în instalații locale de legare la pamant, cel puțin de doua ori pe an;

b) la retelele generale de legare la pamant, cel puțin o dată pe an.

Capitolul 6 Dispozitii finale

Articolul 95

Imbracamintea, încălțămintea și echipamentul de protecție a persoanelor care supraveghează activitățile prevăzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa indeplineasca condițiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite în prezentele dispozitii.

Articolul 96

(1)

În vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natura organizatorica și tehnica specifice și vor lua măsuri de elaborare a procedurilor și instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.

(2)

În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situația existenta în raport cu prevederile prezentelor dispozitii și vor stabili, după caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalații, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca incarcari electrostatice.

Articolul 97

Unele date privind valorile tensiunilor de încărcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum și ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un indrumator care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.

Articolul 98

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentele dispozitii.

Anexa 1 -------

la dispozitiile generale

-------------------------

EXEMPLE

de operațiuni și procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice

Principalele operațiuni și procese pe parcursul cărora pot să apară incarcari electrostatice sunt:

- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;

- încărcarea și/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne);

- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea secțiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;

- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;

- purjarea sau încălzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizandu-se aburul;

- transportul și manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;

- operațiunile de încărcare/descarcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;

- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor și hainelor, utilizandu-se substante inflamabile;

- separarea prin centrifugare a substanțelor solide și lichide inflamabile;

- operațiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;

- operațiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;

- uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;

- vacuumarea lichidelor inflamabile;

- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;

- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;

- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;

- macinarea materialelor combustibile;

- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;

- operațiunile de slefuire și polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;

- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;

- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea și amestecarea produselor pulverulente;

- procesele de fabricatie a firelor și fibrelor în industria textila;

- fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;

- operațiunile de sablare a structurilor metalice;

- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;

- desprafuirea suprafețelor metalice de diferite forme, utilizandu-se aer sau alte gaze sub presiune;

- transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);

- procesele locale și generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;

- egrenarea bumbacului;

- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeaza produse combustibile;

- frecarea imbracamintei și incaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora în procesul de productie;

- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile;

- transmisiile utilizand curele realizate din cauciuc izolant electric;

- spalarea cu jet pulverizant de apa și/sau abur supraincalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile și care mai pot contine vapori ai acestor produse;

- operațiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;

- operațiunile de lacuire și vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;

- pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;

- procesele de imprimare utilizandu-se procedeul gravarii;

- operațiunile de imprimare în instalații tipografice (litografiere, vopsire etc.);

- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;

- fabricarea foliilor de polietilena;

- procesele tehnologice de producere a hartiei;

- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hartie și textile;

- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;

- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor;

- operațiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;

- purificarea gazelor conținând particule coloidale;

- formarea cristalelor de gheata;

- zgarierea, comprimarea, intinderea structurilor din cuart;

- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);

- dezintegrarea radioactiva;

- efectul fotoelectric;

- purificarea gazelor de particule lichide și solide în suspensie etc.

Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:

- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii;

- în transportul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul uman;

- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamant, mai rapid la cei cu pielea umeda.

Anexa 2 -------

la dispozitiile generale

-------------------------

ASPECTE

referitoare la pericolul de explozie și/sau incendiu în cazul unor operațiuni și procese tehnologice care genereaza electricitate statica

Încărcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influența, în acest caz având loc descarcarea prin scanteie între părțile metalice aflate în apropiere.

La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încărcare electrostatica a lichidului și a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legătură, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descarcari prin scanteie între părțile metalice ale conductelor și recipientelor, în special la intrarea și ieșirea din functiune a pompei.

La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scanteie între părțile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil și mijlocul de transport, precum și între sofer și autovehicul sau sistemul de alimentare.

La recipientele din materiale izolatoare (sticlă, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, excepție facand sulfura de carbon.

La încărcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii și turbulentei se pot produce descarcari prin scanteie între părțile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) și personalul de deservire.

Pe timpul incarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevăzute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scantei între lichid și vas cu consecinte grave (explozii, incendii).

Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scanteie este în zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care conțin hidrocarburi, în special la încărcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide și lichidul inflamabil și pot avea loc descarcari prin scanteie atât la suprafața lichidului, cat și în zona gurii de vizitare.

La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de către conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de părți de un obiect legat la pamant, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cat lichidul are polaritatea mai mica.

În situația în care rezervorul este izolat față de sol, potentialul format între rezervor și sol poate să creeze o descarcare electrostatica prin scanteie atât la operațiunile de umplere, cat și la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).

Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite și nici evitate în totalitate prin simpla punere la pamant și nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însă formarea unei scantei de aprindere nu este probabila, cu excepția cazului în care rezervorul este prevăzut cu o izolatie față de sol mai mare de 10^6 ohmi.

În cazul turbionarii substanțelor pulverulente, la prelucrare, transport și depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, după care pot avea loc și explozii secundare.

La operațiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot să apară între materialele pulverulente și părțile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum și între corpurile incarcate electrostatic și personalul de deservire din imediata apropiere.

În cazul operațiunilor de prelucrare a cauciucului și materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.

La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare și plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însoțită de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putand forma cu aerul amestecuri explozive.

Masinile de formare a colilor de hartie (în procesul de presare, dimensionare, taiere), precum și operațiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide și folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive între materialele și părțile conducatoare de electricitate din zona de lucru.

La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfășoară în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurător.

În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale și cilindri de cauciuc și de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru.

La operațiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodata și descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafața supusă pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însă suficient pentru a ridica temperatura până la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenand și o reactie în lant care poate avea urmări grave.

Sarcinile electrostatice produse pe timpul funcționarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum și în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact între părțile aflate în miscare. Și materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.

Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamant. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încălțăminte izolanta, acestea se pot incarca și prin influența de la vehiculele incarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamant descarcarea se face prin scanteie.

Energia maxima susceptibila să fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate să atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.

-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.