Convenția din 30 octombrie 1979

Articolul 1

Prezenta convenție se aplică:

a) hotărîrilor judecătorești pronunțate în materia obligațiilor de întreținere legale;

b) hotărîrilor judecătorești prin care s-a admis divorțul, în partea cu privire la obligația de întreținere;

c) tranzacțiilor în materie de întreținere admise de autoritățile judiciare, și

d) actelor autentice prin care se constata înțelegeri în materie de întreținere.

Articolul 2

Hotărîrile judecătorești pronunțate pe teritoriul unuia dintre statele contractante vor fi recunoscute și declarate executorii pe teritoriul celuilalt stat contractant, fără examinarea fondului, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

a) autoritatea judiciară sa fi fost competența potrivit art. 5 al prezentei convenții;

b) hotărîrea să fie susceptibilă de executare pe teritoriul statului în care a fost pronunțată.

Articolul 3

Hotărîrea pronunțată în lipsa nu va fi recunoscută și declarata executorie decît dacă actul de sesizare a instanței a fost comunicat în mod valabil părții lipsa și dacă aceasta a avut timp suficient pentru a-și face apărarea.

Articolul 4

Recunoașterea sau executarea hotărîrii judecătorești va fi refuzată în unul din următoarele cazuri:

1. dacă este vadit incompatibilă cu ordinea publică a statului solicitat;

2. dacă un proces între aceleași părți, întemeiat pe aceleași fapte și avînd același obiect:

a) este pendinte în fața unei autorități judiciare a statului solicitat, care a fost prima sesizată, sau

b) a dat loc la o hotărîre pronunțată în statul solicitat.

Articolul 5

Autoritatea judiciară a statului în care a fost pronunțat hotărîrea este considerată competența, potrivit prezentei convenții, dacă este îndeplinită una din următoarele condiții:

a) la data intentarii acțiunii, reclamantul sau pîrîtul avea domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul acestui stat;

b) reclamantul și pîrîtul au avut ultimul domiciliu comun sau ultima reședința comuna obișnuită pe teritoriul acestui stat și dacă reclamantul și-a păstrat domiciliul sau reședința obișnuită pînă în momentul intentarii acțiunii;

c) reclamantul și pîrîtul sînt cetățeni ai acestui stat;

d) pîrîtul s-a supus competentei autorității judiciare care a pronunțat hotărîrea, fie expres, fie aparindu-se în fond, fără a formula obiecții cu privire la competența.

Articolul 6

1. Procedura privind recunoașterea sau executarea hotărîrilor judecătorești este reglementată de legea statului solicitat, în măsura în care prezenta convenție nu dispune altfel.

2. Cererea de exequatur va fi întocmită în limba prevăzută de legislația statului solicitat.

Articolul 7

Cererea de exequatur cu privire la obligațiile de întreținere prevăzute în prezenta convenție poate fi transmisă direct între ministerele de justiție ale celor două state.

Articolul 8

1. Partea care solicită recunoașterea sau executarea unei hotărîri judecătorești va prezenta:

a) o copie de pe hotărîre, care să îndeplinească condițiile necesare de autenticitate;

b) orice act de natura sa stabilească ca hotărîrea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 lit. b);

c) în cazul unei hotărîri pronunțate în lipsa, orice document de natura sa stabilească ca actul de sesizare a instanței a fost comunicat în mod valabil părții lipsa;

d) traducerea documentelor sus-menționate în limba sau în una din limbile statului solicitat, certificată pentru conformitate de un traducător autorizat.

2. Documentele ce urmează a fi prezentate sînt scutite de legalizare.

Articolul 9

1. Exequaturul va fi acordat atît pentru obligațiile de întreținere a căror plata a expirat, cît și pentru cele a căror plata urmează sa expire.

2. Hotărîrile judecătorești prin care se modifica cuantumul obligației de întreținere vor fi recunoscute și executate potrivit dispozițiilor prezentei convenții.

Articolul 10

Actele autentice executorii pe teritoriul unuia dintre cele doua state sînt declarate executorii pe teritoriul celuilalt stat de către autoritatea judiciară competența, potrivit legii statului pe teritoriul căruia este cerută executarea.

Autoritatea judiciară verifica numai dacă actele îndeplinesc condițiile necesare autenticității lor pe teritoriul statului unde au fost întocmite și dacă dispozițiile a căror executare se urmărește nu sînt contrare ordinii publice a statului pe teritoriul căruia se cere exequaturul.

Articolul 11

1. Partea care a beneficiat de asistența judiciară gratuita în statul căruia îi aparține autoritatea judiciară care a pronunțat hotărîrea va beneficia de o asemenea asistența și în procedura prin care se urmărește obținerea exequaturului. Documentele din care rezultă ca aceasta parte a beneficiat de asistența judiciară gratuita vor fi anexate la cererea de exequatur.

2. Partea care solicită exequaturul nu poate fi obligată, pe considerente de cetățenie, la cauțiune sau depozit, oricare le-ar fi denumirea, pentru garantarea plății cheltuielilor de procedura, precum și a cheltuielilor de judecată.

Articolul 12

Statele contractante se obliga sa faciliteze transferul sumelor acordate cu titlu de obligații de întreținere, precum și al cheltuielilor ocazionate de procedura exequaturului.

Articolul 13

Prezenta convenție se aplică, de asemenea, hotărîrilor judecătorești pronunțate în ultimii doi ani anteriori datei intrării sale în vigoare, precum și actelor autentice întocmite în această perioadă.

Articolul 14

1. Prezenta convenție va fi ratificată. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Bruxelles, de îndată ce va fi posibil.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare datei schimbului instrumentelor de ratificare.

3. Prezenta convenție este încheiată pe o durată nelimitată.

Fiecare dintre cele doua state poate să o denunțe printr-o notificare scrisă adresată celuilalt stat și care va produce efecte după un an de la data trimiterii sale.

Drept pentru care, împuterniciții respectivi au semnat prezenta convenție și au aplicat sigiliul lor.

Facuta la București la 30 octombrie 1979, în doua exemplare originale, fiecare în limba română, în limba franceza și în limba neerlandeza, cele trei texte făcînd credința egala.

Pentru

Pentru

Republica Socialistă România,

Regatul Belgiei,

Cornel Pacoste

Jean Bouha