Declarație din 22 decembrie 2001

Domnilor presedinti,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimati invitați,

Pentru Guvern, investit prin votul Parlamentului României la 28 decembrie 2000, ziua de astăzi are o semnificație deosebită.

Este pentru prima data în viața parlamentară postrevolutionara când un guvern își angajează, potrivit Constituției, răspunderea asupra unei declarații de politica generală. Astfel, angajamentul nostru de a prezenta în fața forului legislativ al tarii bilanțul primului an de guvernare este respectat.

Angajarea răspunderii constituie o dovadă concludenta ca am reușit sa asiguram ca în România instituțiile statului de drept sa funcționeze normal, procesul de guvernare să se desfășoare în conformitate cu principiile democratice și în condițiile unei depline transparente.

Doresc ca printr-un asemenea demers sa restabilim funcționarea eficienta a relatiei Executivului cu Parlamentul, sa inlaturam unele slabiciuni ale sistemului politic și instituțional al statului nostru de drept, sa asiguram stabilitate și coerenta actului legislativ.

În plenul Camerelor reunite va prezentam astăzi rezultatele politicii guvernamentale. Asa ne-am angajat, în urma cu un an, atât în fața Parlamentului, cat și în fața celor care au determinat victoria în alegeri și accesul la putere al Partidului Social Democrat.

Deși riscam o moțiune de cenzura, Guvernul se prezintă în fața Parlamentului pentru ca acesta să poată aprecia în ce măsura Executivul și-a îndeplinit angajamentele asumate cu prilejul acordării votului de încredere. De asemenea, vom putea constata dacă Guvernul dispune în continuare de sustinere parlamentară pentru ducerea la bun sfârșit a mandatului sau.

Am afirmat cu prilejul investirii Guvernului ca, împreună cu colegii mei, formam echipa care va gestiona bunul mers al societății românești la începutul mileniului al III-lea, după un regres economic și social sever, înregistrat în perioada 1997-1999.

În acest sens prin programul nostru de guvernare ne-am propus 5 obiective fundamentale:

- în primul rând, sa relansam și sa modernizam economia;

- în al doilea rând, sa reducem polarizarea socială, sa combatem saracia și somajul prin creșterea generală a standardului de viața și afirmarea solidarității sociale;

- în al treilea rând, sa refacem autoritatea statului și a instituțiilor sale;

- în al patrulea rând, sa reducem birocratia, sa combatem corupția și criminalitatea;

- în al cincilea rând, sa valorificam oportunitatea de integrare a tarii noastre în structurile europene și euroatlantice.

La fel ca la sfârșitul anului 2000, reafirm și acum ca viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România. Acesta este contextul în care putem asigura un program economico-social cu obiective și prioritati în concordanta cu realitatile românești și cu interesul național.

Ne-am straduit sa obtinem încredere, pe plan intern, din partea populației și sa recastigam credibilitatea, pentru acțiunile Guvernului, pe plan internațional. Am reușit sa instituim un dialog normal, eficient, deschis și constructiv pe plan politic și economic, în Europa și în lume.

În acest cadru, printr-un demers politic consecvent, după un an de guvernare, România se dovedește a fi un partener viabil și credibil, ale cărui eforturi și rezultate sunt recunoscute.

Iata de ce astăzi țara noastră se bucura de cel mai larg și substanțial sprijin internațional - în raport cu perioadele anterioare - și este apreciată ca promotor al cooperării și al stabilitatii regionale.

Cel mai elocvent argument în susținerea acestor afirmații îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice și diplomatice realizate, atât la nivelul Guvernului și Administrației Prezidențiale, cat și la nivelul Camerei Deputaților și al Senatului României. Pe de altă parte, evaluarile pozitive ale organismelor internaționale și instituțiilor europene, ale agentiilor de rating, institutelor și asociațiilor profesionale din alte tari constituie tot atâtea dovezi ale progreselor politice, economice și sociale în primul an de guvernare a P.S.D.

Un răspuns convingator privind capacitatea Guvernului de a acționa consecvent pentru consolidarea democrației, asigurarea stabilitatii interne și accelerarea pregătirii României pentru integrarea europeană a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent în favoarea renunțării la obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetățenii români în spațiul Schengen.

Doresc sa informez Parlamentul ca Guvernul a abordat cu responsabilitate, în spiritul Constituției și legilor tarii, relația Administrația Prezidentiala - Executiv. Astfel, ședințele care au dezbătut probleme de interes național privind politica externa, apărarea și ordinea publică au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Președintele României. De asemenea, în numeroase cazuri am realizat consultări cu Președintele tarii pe probleme urgente și de importanța deosebită.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Bilanțul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul în care guvernele din anii 1997-2000 au gestionat treburile publice.

În momentul preluării puterii de către Guvernul nostru, România era într-o stare economică și socială grava.

Astfel, produsul intern brut scazuse față de anul 1996 cu 11,2%, producția industriala cu peste 15%, și investițiile cu circa 10%. Rata somajului era de 10,5%, în timp ce inflatia din anul 2000 a fost de 40,7%.

Aceste contraperformante ale guvernarii de dreapta au fost consecința instabilitatii politice din acea perioada, a indiferentei foștilor guvernanti față de țara și de cetățenii ei, a manierei necorespunzătoare prin care actul de decizie a fost asociat corupției și clientelismului politic.

Politica preponderent conjuncturala, caracteristica anilor de guvernare 1997-2000, a însemnat doar încercarea de rezolvare a unor dificultăți punctuale. Grav este ca în acea perioada s-a acceptat regresul economic programat, afectandu-se astfel dezvoltarea economică și socială a tarii pe termen mediu și lung.

Pornind de la o asemenea situație, Guvernul nostru a acționat ca o echipa unitară, hotărâtă sa accelereze procesul de reforma, în asa fel încât societatea românească să își recapete încrederea în sine și credibilitatea internationala.

Spiritul de echipa reprezintă una dintre trăsăturile principale atât la nivelul Guvernului și ministerelor, cat și în administrația locală.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru întreaga perioadă de guvernare, ridicarea nivelului de viața al populației, bazată pe dezvoltarea durabila a tarii și pe reducerea decalajului care separa România de standardele medii ale Uniunii Europene.

Creșterea economică realizată în anul 2001 a asigurat condiții favorabile pentru redemararea coerenta a reformei structurale a economiei și a privatizării, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Evaluarea activității și a rezultatelor primului an de guvernare ne indreptatesc sa afirmam ca angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost, în cea mai mare măsura, realizate.

Măsurile aplicate vizând reorientarea și accelerarea reformei economice au fost corecte și au permis o relansare semnificativă a creșterii economice.

Importanța este acum creșterea vitezei cu care vor fi făcute schimbările structurale sectoriale și la nivel microeconomic, pentru a se realiza cat mai rapid și eficient o economie de piața funcțională.

Stimati colegi,

Anul 2001 a fost anul recuplarii României la tendintele europene de dezvoltare și modernizare.

Rezultatele economice din acest an sunt în general superioare nivelurilor prognozate inițial.

Creșterea economică, pe care o estimam la 4,9%, privită la început cu reticenta și apreciată de mulți ca prea optimista, este cu atât mai edificatoare cu cat s-a realizat într-un context internațional relativ nefavorabil și în condițiile unor constrângeri interne, datorate involutiei economice și inconsistentei procesului de reforma din ultimii patru ani.

Vreau sa subliniez ca, în pofida incetinirii creșterii economice mondiale, România a reușit sa realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de creștere economică între țările Europei Centrale și de Est.

Analiza rezultatelor economice din anul 2001 releva ca economia României s-a înscris pe traiectoria dezvoltării economice durabile.

Produsul intern brut a fost, în primele 9 luni, în creștere - în termeni reali - cu 5,1% față de perioada corespunzătoare a anului precedent.

Realizarile din primele trei trimestre ale anului evidențiază o schimbare structurală importanța în utilizarea produsului intern brut, în sensul creșterii semnificative a cererii interne și, în cadrul acesteia, a ponderii acumularii și consumului populației.

Formarea bruta de capital fix a înregistrat o majorare cu 6%, rata de investiție fiind în creștere.

Un alt argument al caracterului durabil al creșterii economice îl oferă evoluția valorică, dar mai ales structurală, a comerțului exterior.

În primele 10 luni exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste un miliard de dolari mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul trecut. În anul 2001 preliminam un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel realizat vreodata de România.

Într-adevăr, și importurile sunt mai mari, fapt generat, în primul rând, de facilitățile acordate întreprinderilor mici și mijlocii, de factura energetica, de relansarea investițiilor și modernizarea economiei, de creșterea majorității prețurilor pe plan mondial și, nu în ultimul rând, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evoluția monedei euro. Dar consideram ca important este faptul ca respectam strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanței comerciale și al contului curent al balanței de plati. Preliminam pentru acești indicatorii chiar o situație mai buna decât cea pusă de acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială.

Apreciez ca - după atâția ani în care autoritățile guvernamentale nu și-au respectat angajamentele față de organismele financiare internaționale - am reușit sa dăm dovada de seriozitate în respectarea cuvantului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate și în cele 6 volume din "Cartea alba a guvernarii P.S.D.", care v-au fost puse la dispoziție dumneavoastră, tuturor parlamentarilor.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Din perspectiva relansarii economiei și a creșterii competitivitatii acesteia, politica financiară a fost astfel orientata încât să contribuie la stimularea economisirii, a investițiilor și exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politica de stimulare a întreprinzătorilor privati prin facilități de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale și la taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii către producătorii interni cu capital autohton și străin, prin care s-au creat aproape 400.000 de noi locuri de muncă.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al creșterii economice, a permis alocari suplimentare de fonduri - în termeni reali - pentru învățământ, sănătate, armata, mediu, asistența socială, cercetare științifică, pensii și alocații de stat pentru copii.

În anul 2001 a fost asigurata o mai buna alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activității din agricultura, minerit și industria energetica, transport feroviar de călători, metrou și altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea ca în unele cazuri se înregistrează importante cheltuieli neeconomicoase și risipa, asupra cărora vom acționa mai ferm în anul 2002.

În acest an s-au aplicat politici monetare și valutare în concordanta cu obiectivele Programului economic al Guvernului.

Ca efect, s-a recunoscut de către agențiile internaționale de rating reducerea riscului de țara pentru România. Astfel, pentru datoria externa pe termen lung, Standard & Poor a îmbunătățit perspectiva de rating de la stabil la pozitiv și apoi a scăzut gradul de risc de la B minus la B. Agenția Moody's a reconfirmat nivelul B3, precum și perspectiva neutra la stabil. Agenția Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe piețele externe de capital, în condiții rezonabile de dobânda.

În acest cadru se înscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe 7 ani, în valoare de 600 milioane euro, realizată în luna iunie 2001, la un cost mult mai scăzut decât cel al emisiunii pe 5 ani din luna noiembrie 2000, fiind considerată "emisiunea anului".

Credibilitatea Executivului a fost confirmată și prin recenta aprobare de către Fondul Monetar Internațional a acordului stand-by, din care prima transa a fost deja eliberata în luna noiembrie.

Evoluția principalilor indicatori bugetari în primele 10 luni ale anului 2001 scoate în evidenta faptul ca deficitul bugetului general consolidat de 3,5% din produsul intern brut va fi respectat, față de 3,7% programat la începutul anului.

Datele statistice pe 11 luni consemnează o rata a inflației de 27,5% față de luna decembrie 2000, confirmand încadrarea în ținta anuală proiectata pentru acest indicator, respectiv în jur de 30%.

În Programul de guvernare am prevăzut aplicarea unei cote reduse cu până la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru produsele esențiale în consumul populației, concomitent cu majorarea T.V.A. la produsele de lux. Condițiile macroeconomice de la sfârșitul anului 2000, ce au impus însemnate constrângeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decât cel anticipat, nu au permis încă aplicarea acestei măsuri, dar o vom realiza în anii 2003-2004.

Va trebui sa obtinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin creșterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane și aplicării din anul 2001 a impozitului pe venitul global. Pe măsura realizării acestor obiective Guvernul are în vedere, pentru anii următori, o relaxare graduala a fiscalitatii. Astfel se va continua în anul 2003 eliminarea de fonduri speciale și se va diminua cota aferentă impozitului pe venitul global de la 40% la 28-29%.

De altfel chiar în bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern și aprobat de Parlament, pentru prima data după Revoluție, în termenul legal - ceea ce reprezintă o noua dovada de intrare în normalitate - se regaseste aceasta tendinta, prin eliminarea cotei de 2% destinate fondului pentru învățământ, precum și prin reducerea cu un procent a fondului pentru persoanele cu handicap.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După prezentarea principalelor acțiuni și rezultate în planul macrostabilizarii, permiteti-mi sa ma refer la reforma în domeniul microeconomic. Astfel eforturile noastre au vizat îmbunătățirea mediului de afaceri și a mecanismelor de acces pe piața, prin:

- înființarea în cadrul fiecărei camere de comerț teritoriale a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiintarii și autorizării noilor societăți comerciale la 20 de zile față de circa 90 de zile în sistemul anterior;

- reducerea taxelor în acest domeniu cu aproape 40%;

- eliminarea de pe piața a firmelor-fantoma.

Am acționat în același timp pentru perfecționarea cadrului legal și instituțional destinat investitorilor. As menționa în acest sens doua schimbări importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor români și străini:

● în primul rând, adoptarea Legii privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie; în acest cadru remarc faptul ca de la intrarea în vigoare a legii, respectiv din 27 iulie și până în prezent, s-au înregistrat 58 de investiții mari în industria chimica, farmaceutica, în transportul gazelor naturale, comunicații, tehnica de calcul, comerț și altele, cu o valoare totală de aproximativ jumătate de miliard de dolari;

● în al doilea rând, am înființat la Guvern un departament care se ocupa de accesul direct al antreprenorilor străini cu investiții substanțiale; până în prezent s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodată în anul 2001 am asigurat importante facilități pentru întreprinderile mici și mijlocii, ceea ce a condus la crearea a încă 20.000 de întreprinderi mici și mijlocii, ajungandu-se la 406.000 de unități. Pentru cele 230.000 de microintreprinderi, care au maximum 9 salariați, s-a redus substanțial cota de impozitare și s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

O alta prioritate a activității Guvernului, vizând restructurarea și modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea întregii concepții de privatizare, astfel încât activitatea din acest domeniu sa devină un factor dinamic al creșterii economice.

Privatizarea nu mai este tratata ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regaseasca atât în recapitalizare și modernizare prin investiții, cat și în asigurarea unui management performant al societăților comerciale.

În pofida obstructiilor și dificultăților Guvernul nostru a reușit privatizarea SIDEX. În același timp am finalizat și o alta privatizare importanța, cea a Băncii Agricole.

Pe primele 10 luni au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni pentru 121 de societăți comerciale, cu un capital social vândut de 9.600 miliarde lei, mai mare cu peste 50% față de anul 2000.

Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societăți comerciale, respectiv Banca Comercială Română, ALRO și ALPROM, ceea ce va permite în anul 2002 accelerarea procesului de privatizare și realizarea, în termeni generali, a condiționalitatilor programelor PSAL I și RICOP.

Stimati colegi,

Un alt aspect pe care doresc sa îl relev în mod deosebit se referă la acțiunile întreprinse pentru restructurarea economiei reale și implementarea politicilor sectoriale care vizează creșterea producției naționale.

Acțiunile de reforma în industrie au urmărit, în principal, restructurarea sectorului energetic, a producției de apărare, precum și pregătirea pentru privatizare a societăților de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a SNP Petrom. Dintre acestea sunt de menționat:

- reorganizarea S.C. "Electrica" în 8 sucursale de distribuție;

- reorganizarea S.C. "Termoelectrica" în 2 sucursale-grup, concomitent cu sistarea investițiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective și externalizarea unor centrale;

- reorganizarea C.N. "Transelectrica", externalizându-se activitatea de întreținere;

- reorganizarea și restructurarea societăților de explorare, producție și depozitare a gazelor naturale, prin înființarea operatorului de piața în domeniu și deschiderea pieței de gaze naturale cu 10%;

- dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale, precum și extinderea capacităților de tranzit din Federația Rusa spre țările din regiunea balcanica;

- restructurarea organizatorică a companiilor miniere de la Deva și Ploiesti;

- continuarea acțiunilor de închidere a minelor neviabile prin finalizarea lucrărilor la încă 20 de mine; în cadrul acestora se înscrie și desfășurarea programului de restructurare a sectorului minier, finanțat de Banca Mondială, în valoare de 44,5 milioane dolari, și care vizează închiderea a 29 de mine;

- începerea acțiunilor de constituire a unor parcuri industriale în cadrul unor societăți comerciale care aveau în profil producția militară, în scopul introducerii lor în circuitul producției civile;

- constituirea societății mixte EUROCOPTER ROMÂNIA - S.A. Brașov, în sistemul producției de apărare;

- continuarea activității de privatizare a sucursalelor de distribuție Banat și Dobrogea, precum și pentru 21 de obiective de investiții în sectorul hidroenergetic.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Politica de guvernare în domeniul agriculturii s-a axat, în principal, pe relansarea productiilor vegetale și animale.

Principalele măsuri aplicate de Guvern au urmărit sprijinirea producătorilor agricoli prin:

- acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;

- reducerea prețului de cumpărare a semințelor certificate din producția interna cu 40-50%, reprezentând 760 miliarde lei;

- punerea în funcțiune a sistemelor de irigații și de desecări pe o suprafața de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare față de cea realizată în anul 2000; pentru aceasta acțiune s-au destinat 1.000 miliarde lei, o cota importanța revenind direct asociațiilor utilizatorilor de apa;

- alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor și dăunătorilor;

- reducerea cu 55% din prețul de cumpărare al tractoarelor, mașinilor agricole, utilajelor și instalațiilor achiziționate de la producătorii interni; au fost contractate utilaje agricole în suma de circa 2.416 miliarde lei.

Valoarea totală a investițiilor ce se vor realiza în acest an în domeniul agriculturii se estimeaza a fi de 17.650 miliarde lei, peste 15% din totalul investițiilor tarii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregătirea condițiilor pentru majorarea ponderii acestui sector în totalul producției agricole, prin accelerarea ritmurilor de creștere a efectivelor de animale și, respectiv, a producției de lapte și carne, ca produse de interes național, indispensabile în structura bunurilor agroalimentare.

Ținând seama de gestionarea deficitara a problemelor din zootehnie în perioada 1997-2000, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului și sporirea gradului de acoperire din producția interna a consumului de produse de origine animala, valorificarea în măsura sporită a condițiilor și posibilităților naturale, a forței umane și a traditiei existente pentru creșterea animalelor.

Pe aceasta linie am acționat pentru repunerea în funcțiune a construcțiilor zootehnice dezafectate, care au fost părăsite, precum și a fabricilor de nutreturi, prin oferirea acestora în folosință gratuita - pe o perioadă de cinci ani - asociațiilor de crescatori de animale și persoanelor fizice în vârsta de până la 40 de ani.

În domeniul transporturilor Guvernul s-a preocupat pentru intensificarea acțiunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel la calea ferată sunt în plină desfășurare lucrările de reabilitare pe tronsonul București - Brașov.

În infrastructura rutiera s-a pus un accent deosebit pe obținerea de credite pentru construirea și modernizarea de autostrăzi, drumuri exprese și linii de centura, astfel încât România să se alinieze la standardele europene. În anul 2001 au fost reluate lucrările de execuție la autostrada București - Cernavoda, valoarea contractelor pe cele trei tronsoane începute fiind de 157 milioane euro, cu finalizare în anul 2004.

În contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de eficientizare a activității și de creare a condițiilor de privatizare prin restructurari tehnice, organizatorice și economice, s-au înființat 26 de societăți comerciale prin externalizarea activităților din domeniile feroviar și rutier.

Am pus în aplicare o noua conceptie a construcției de locuințe. Aceasta s-a materializat în deschiderea a 130 de santiere, atât pentru locuințe destinate tineretului, cat și pentru locuințe prin credit ipotecar; dacă în anul 2000 au fost date în folosință 1.301 locuințe, în 2001 numărul acestora este de 3.158, prin relansarea sectorului construcției de locuințe, împreună cu alte industrii care susțin, pe orizontala, aceasta ramura.

Am acordat o atenție deosebită tehnologiei informatiei; un prim început consta în inițierea a 20 de proiecte-pilot ce oferă soluții pentru plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice, servicii de larga informare cetateneasca, licitații pentru achiziții publice. Aceste proiecte vor fi extinse la nivel național în anul viitor.

Au fost luate măsuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialiștii din sectorul tehnologiei informatiei și pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat între mediul de afaceri, mediul academic și autoritățile locale.

O importanța aparte o reprezintă investiția americana de 350 milioane dolari, din care 150 milioane dolari au intrat deja în România pentru realizarea în premiera mondială a primei rețele digitale de telefonie mobila în banda de 450 MHz.

Ne-am preocupat intens de valorificarea potențialului turistic al tarii prin dezvoltarea și modernizarea bazei materiale, cu efect în creșterea activității acestui sector. Astfel numai în primele 9 luni numărul turistilor din Uniunea Europeană a crescut cu 19% față de aceeași perioadă a anului 2000. Prin accelerarea privatizării în turism au fost și sunt în curs de vânzare 17 societăți, urmând ca până la sfârșitul trimestrului I 2002 întregul sector să fie privatizat.

Nu pot sa nu subliniez ca numeroasele ilegalitati din anii 1997-2000 în privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultăți majore și confuzie pentru investitorii străini. Ma refer în primul rând la Neptun-Olimp, Poiana Brașov, BTT, Hotel București.

Pentru redefinirea vocației României de țara turistica vom interveni mai energic în anul 2002 în scopul intronarii legalității și respectului față de proprietatea publică și privată.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În întreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluții viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale tarii: justa măsura dintre nevoile sociale și constrangerile economice.

Solidaritatea și protecția socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul P.S.D. În politica noastră componenta socială este cu atât mai importanța cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii de dreapta din perioada 1997-2000 a condus la prăbușirea fără precedent a nivelului de trai și la creșterea gradului de saracie a populației tarii, de la 19% la 43% la sfârșitul anului 2000.

Măsurile întreprinse în acest an, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate asteptarilor populației, certifica - asa cum de altfel o reflecta și sondajele de opinie - angajarea ferma a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social.

Încheierea Acordului social pe anul 2001, semnat în luna februarie de către toate centralele sindicale (C.N.S.L.R. - "Fratia", C.S.D.R., "Meridian", B.N.S. și "Cartel Alfa") și patronatele reprezentative la nivel național, a constituit elementul determinant al stabilitatii sociale, precum și premisa necesară realizării indicatorilor macroeconomici. Totodată trebuie precizat și faptul ca, fiind semnat pentru prima data de către toți partenerii sociali, acest acord a însemnat și un vector de credibilitate pe plan extern.

În anul 2001 am aplicat măsuri de protecție activa a forței de muncă prin reorientarea și creșterea ocupării acesteia, pentru amplificarea asistenței și asigurărilor sociale, precum și pentru îmbunătățirea politicii salariale.

Rezultatele obținute constau în crearea a 397.000 locuri de muncă, de doua ori mai multe decât nivelul stabilit inițial. Astfel - chiar în condițiile restructurarilor efectuate în economie - rata somajului a scăzut de la 10,5% în decembrie 2000 la 7,7% în prezent.

Subliniez ca pe fondul creșterii numărului locurilor de muncă au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populației cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceasta evoluție pozitiva a fost posibila în condițiile creșterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin Acordul social, ceea ce susține scăderea gradului de saracie.

Salariul de baza minim brut pe țara, ca instrument de diminuare a polarizarii sociale și, în consecința al reducerii saraciei, a fost majorat de la 1.000.000 lei, cat era în decembrie 2000, la 1.400.000 lei începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 sa devină 1.750.000 lei.

În vederea sustinerii puterii de cumpărare a personalului din sectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului de baza cu câte 7% din luna martie, respectiv iunie, și cu 6% începând cu luna septembrie.

Angajamentul Guvernului de a menține valoarea reală a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestriala.

Începând cu anul viitor ne vom înscrie într-un proces de creștere treptata a acestora. Prin recorelarea aplicată în acest an pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali.

Este de remarcat faptul ca efortul bugetar în sfera asigurărilor și asistenței sociale a crescut de la 9,7% din PIB în anul trecut la 10,6%.

Eliminarea inechitatilor între diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acțiune care va începe din luna ianuarie 2002; această măsură va fi realizată în șase etape semestriale.

Creșterea puterii de cumpărare a pensiilor va fi asigurata și prin aplicarea cu consecventa a indexarilor trimestriale în raport cu rata inflației.

Printre măsurile de protecție socială din anul 2001 se numara și contractarea unui număr de 375.000 de bilete de tratament și 60.000 de bilete de odihnă - fiind alocate în acest sens 1.740 miliarde lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionării și salariații bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuția pensionarilor și a salariaților bugetari pentru plata biletelor de tratament și odihnă a reprezentat în anul 2001 numai 14,4% din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de război, pensionării I.O.V.R. și salariații din mediul radioactiv, beneficiază gratuit de aceste bilete.

În vederea protejării populației cu venituri foarte reduse Guvernul României a elaborat un set de măsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încălzire; de aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenta pentru familiile aflate în situații de extrema dificultate.

Guvernul a lansat un program-pilot în cadrul căruia s-au înființat magazine alimentare de tip "Economat", destinate pensionarilor; economia anuală realizată de pensionari este apreciată la circa 2.250 miliarde lei.

A fost aprobată și va intra în vigoare de la începutul anului 2002 Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii și persoane singure. Venitul minim garantat - componenta importanța a politicii noastre social-democrate - constituie o măsura de protecție care va înlocui actualele ajutoare sociale, al căror cuantum este extrem de scăzut.

Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.

Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deși au fost luate măsuri împotriva economiei subterane și evaziunii fiscale, factori majori ai saracirii și polarizarii sociale, rezultatele nu sunt încă semnificative.

Exista încă zone, din pacate largi, ale societății noastre care se confrunta cu o saracie extrema. Cumularea de multiple privatiuni - în care la lipsa de venituri se adauga condiții de locuit precare, șomaj cronic, dezorganizare familială și socială - este cauza proceselor grave de marginalizare și excluziune socială.

În acest prim an de guvernare am acordat o atenție specială programelor de activizare a dezvoltării economico-sociale zonale, județene și comunitare. Ma refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, și, respectiv, la creșterea numărului de programe pentru satele sarace. Aceste programe vor fi finanțate din Fondul Roman de Dezvoltare Socială, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sarace, totalizand o sumă de aproximativ 350 miliarde lei.

În sistemul național de sănătate s-au manifestat neajunsuri și disfunctii. Aceasta situație a fost agravată și de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate, adoptată în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care, la sfârșitul anului 2000, reprezenta 5.525 miliarde lei, de 2,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996.

Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetele pe anii 2001 și 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 - 3,8% în anii 1997-2000.

Guvernul a organizat recent o ampla analiza a stării de sănătate a populației și a situației sistemului de asistența medicală, cu participarea tuturor factorilor responsabili.

S-au stabilit măsuri și soluții concrete prin dezbaterea strategiilor și programelor naționale de sănătate. Se urmăresc relansarea reformei în domeniul sănătății, îmbunătățirea eficientei utilizării fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat și gratuit, restructurarea rețelei spitalicești, care vor avea efecte directe în creșterea calității actului medical.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicala a politicii de protecție a copilului aflat în dificultate și a adopției. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de țara aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noua strategie naționala având ca principale obiective:

- majorarea substantiala a fondurilor alocate pentru acest domeniu;

- începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeană și întârziate nejustificat în anii 1998-1999;

- stoparea proceselor de adoptii internaționale, generatoare de corupție și mari deservicii aduse imaginii României;

- promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial, diminuarea masiva a numărului de copii aflați în instituțiile de profil;

- asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA;

- trecerea în învățământul normal a unui număr de peste 5.000 de copii cu handicap.

În soluționarea problematicii copilului aflat în dificultate autoritățile române beneficiază de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor străini, precum și a Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.

Important este faptul ca seriozitatea măsurilor și acțiunilor de politica economică și socială, aplicate în țara noastră în anul 2001, a constituit un element determinant al reconsiderarii, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de țara pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Încă din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conținut ale reformei învățământului.

Pe baza evaluărilor impactului măsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învățământ și s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Ma refer la istorie, limba și literatura română, fizica. S-au operat totodată modificări în vederea descongestionarii programelor, precum și pentru a lega, pe orizontala, disciplinele înrudite.

Repartizarea computerizata a celor aproximativ 200.000 de absolvenți de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învățământ, dar și pe plan social. S-a evitat repetarea unor situații, precum aceea din anul 2000, care a provocat nemultumiri elevilor și părinților acestora, în Capitala și în marile orașe ale tarii. Acum acest program are și o recunoaștere internationala. El a fost singurul selecționat din țările Europei Centrale și de Rasarit și a primit un important premiu european - Best Practice în Government.

Pornind de la ideea regandirii rețelei școlare, pentru prima data s-au acordat 1.000 de burse studenților care provin din mediul rural și care se pregătesc sa devină profesori calificați pentru limba și literatura română, istorie, geografie, limbile engleza și franceza. Vom reusi în acest mod sa avem mai puține persoane necalificate pe posturi de învățători și profesori și sa asiguram venituri mai mari celor care desfășoară o activitate de calitate.

Guvernul acționează pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educația de baza, elaborand programe pentru:

- prevenirea abandonului școlar;

- acordarea celei de-a doua sanse pentru ținerii și adultii cu instruire incompleta;

- susținerea limbilor și culturilor minoritare;

- accesul la educație al comunităților de romi;

- dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educațional;

- reinsertia persoanelor marginalizate sau excluse social.

Anul 2001 este primul an în care elevii proveniți din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, insumand 206 miliarde lei. Unui număr de 923.000 de elevi li s-au atribuit rechizite în valoare de 200.000 - 300.000 lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde lei pentru asigurarea gratuita a manualelor școlare. Acestor eforturi li se adauga peste 1.650 miliarde lei, destinate burselor pentru elevi și studenți, taberelor de vacanta și subventionarii căminelor studențești.

Pentru elevii performanti s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, față de anul precedent. Totodată s-a înființat Centrul național de excelenta pentru elevii capabili de performanță, care va dezvolta programe speciale de pregătire.

În anul 2001 am realizat unul dintre obiectivele importante ale guvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanțării întregului învățământ preuniversitar. În acest an au fost reabilitate 184 de școli față de numai 20 în anul 2000.

În același timp ne-am preocupat pentru aducerea învățământului din mediul rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate peste 400 de școli, asigurându-se elevilor acces în unități cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la școala la domiciliu, prin grija Guvernului au fost achiziționate 193 de microbuze, în valoare de 80 miliarde lei.

Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea școlilor devine realitate. În acest cadru, începând cu anul 2002 vom asigura circa 200 milioane dolari; de altfel, acțiunea se afla în plină desfășurare și până la sfârșitul acestui an școlile vor fi dotate cu 12.000 de noi calculatoare și imprimante, în valoare totală de peste 300 miliarde lei.

În concordanta cu importanța activității de cercetare, Guvernul a acționat pentru perfecționarea cadrului legislativ și instituțional, concomitent cu îmbunătățirea finanțării acestui domeniu prin bugetul de stat.

În conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de aderare la Uniunea Europeană, am asigurat trecerea de la finanțarea instituțională la finanțarea competitionala, pe programe.

Am acționat pentru integrarea comunității științifice și tehnice românești în sistemul european de știința și tehnologie. Amintesc în acest cadru acțiunile de cooperare și parteneriat internațional, care asigura participarea cercetatorilor români la programe europene.

Stimati colegi,

În domeniul justiției s-a pornit de la necesitatea reevaluarii procesului de reforma, în principal în scopul asigurării independentei reale a puterii judecătorești, identificarii soluțiilor normative corespunzătoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piața și pentru realizarea aquisului comunitar.

Executivul a acordat în contextul economic actual atenția cuvenită asigurării condițiilor logistice și financiare pentru justiție. Mentionez că nu au fost operate reduceri de posturi în acest domeniu. Au fost alocate fondurile necesare salarizarii personalului și, pentru prima data în existenta magistraturii, am luat măsuri pentru refacerea capacității de muncă și a sănătății magistraților; concret, am atribuit în administrare Ministerului Justiției și Ministerului Public un hotel cu baza de tratament pe litoral. Vom continua acest program, fiind convinsi de importanța componentei economice și financiare a independenței justiției.

Ministerul Justiției a luat, de asemenea, măsurile administrative aflate în competența sa, potrivit legii, pentru îmbunătățirea activității Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporită a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane din justiție, precum și din activitatea Institutului Național al Magistraturii.

Chiar din primele zile ale guvernarii au fost promovate acte normative pentru a reda cetățenilor posibilitatea de a-și valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea caii de atac a recursului în anulare, precum și de a avea un control asupra calității actului de justiție, prin reintroducerea obligativitatii motivarii tuturor hotărârilor judecătorești.

Modificări și completări esențiale au fost aduse Codului penal și Codului de procedura penală, urmărind protecția mai eficienta a unor valori sociale de importanța deosebită, în special prin sancționarea severă a furturilor care afectează conductele petroliere, de irigații, rețelele electrice și cele de transport feroviar, precum și în domeniul asigurării siguranței cetățeanului și al eliminării oricăror discriminări în exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Am promovat o noua reglementare, moderna, unitară și funcțională, privind regimul constatării și sanctionarii contravențiilor, inlocuind astfel dispoziții desuete, practic inutilizabile, datand de peste 30 de ani.

Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de comerț au fost elaborate legile privind comerțul electronic și semnatura electronică, precum și proceduri judiciare, simplificate, mai rapide, pentru valorificarea creanțelor.

În mai puțin de un an de la semnarea la Palermo a Convenției O.N.U. privind combaterea criminalitatii transfrontaliere România este singurul stat dintre țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană care are un cadru legislativ și instituțional dezvoltat, compatibil cu normele internaționale, în domeniul traficului de ființe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte săvârșite în afară teritoriului tarii de către cetățenii români în legătură cu migratia clandestina. De asemenea, sunt desemnați ofițerii și magistrații de legătură care acționează, sub o coordonare unica, pe baza unui program bine definit.

Răspunzând prompt și ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat - corespunzător măsurilor politice - ordonanțe de urgență menite sa prevină și sa combata actele de terorism, precum și folosirea sistemelor financiar-bancare în finanțarea unor asemenea acte.

În domeniul ordinii publice s-a acționat cu prioritate pentru apărarea și protejarea patrimoniului național, a avutului public și privat, a vieții și integrității cetățenilor, a drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora. Astfel s-au întreprins acțiuni pentru reconstructia și modernizarea instituțională a întregului sistem de ordine publică. S-au reorganizat structurile functionale, asigurându-se reducerea în medie cu 20% a posturilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale și comandamentelor de arma și transferarea acestora la unitățile teritoriale, în scopul creșterii capacității operative și de intervenție. Totodată s-au avut în vedere:

- perfecționarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislației în acord cu cerințele acquisului comunitar;

- negocierea de acorduri și convenții în domeniul combaterii crimei organizate și criminalitatii transfrontaliere;

- îmbunătățirea procesului de cooperare politieneasca internationala.

În același timp s-a urmărit reducerea criminalitatii pe fondul intensificării acțiunilor, dar și al prezentei mai active a poliției; pe 11 luni rata criminalitatii a înregistrat o ușoară scădere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.

A crescut gradul de profesionalizare și de implicare a politistilor în combaterea marii criminalitati, în reținerea infractorilor constituiți în grupuri organizate, a traficantilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea și prinderea operativă a criminalului internațional grec, descoperirea autorilor în 7 cazuri de omucidere prin cruzime, comise în urma cu 3-4 ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timișoara și Deva.

S-au intensificat acțiunile specifice de penetrare a grupărilor crimei organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniții, substanțe explozive și radioactive. Astfel a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau să se producă 350.000 de comprimate de ecstasy, în valoare de peste un milion de dolari pe piața drogurilor.

De asemenea, trebuie subliniate măsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infracțiuni cu 806 autori.

Putem afirma ca am asigurat îmbunătățirea proceselor de securizare a granițelor prin reorganizarea la standarde europene a poliției de frontieră și creșterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acțiunilor de supraveghere și control la frontierele de stat, în vederea reducerii migratiei și imigratiei ilegale, a traficului ilegal de persoane și bunuri; în acest an s-au descoperit 746 de infracțiuni de migratie ilegala și de trafic de carne vie.

În anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizării instituționale, a deciziei operative și pentru asigurarea transparenței în scopul realizării unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranței cetățeanului și care să răspundă la un nivel corespunzător dezideratelor integrării în structurile europene.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este bine cunoscut faptul ca instituțiile internaționale, în principal Banca Mondială, au semnalat în ultimii ani inexistenta unui program unitar și coerent în domeniul combaterii corupției. De aceea Guvernul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanților principalelor partide și a sindicatelor, a O.N.G. și mass-media, Programul național de combatere a corupției.

Este evident ca reforma prost gestionata în anii trecuți și nefinalizarea măsurilor pe care aceasta le-a implicat se numara printre principalii factori generatori de corupție. Cu cat sectorul privat va fi mai puternic, cu cat economia de piața va fi mai funcțională și cadrul normativ mai stabil și coerent, cu atât corupția va găsi din ce în ce mai puțin teren de manifestare.

Marile probleme generate de restituirea proprietăților nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar și corespunzător. În procesul de aplicare a legilor proprietăților abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativă și judiciară au creat un adevărat haos.

Același comportament începuse sa capete forme alarmante și în aplicarea Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sa completam legea, introducând măsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau care utilizează acte false ori falsificate.

Corupția și lipsa de responsabilitate au condus la privatizari frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate și care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mărturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizari, aflate în prezent pe rolul instanțelor de judecată. De asemenea, sunt definitivate cercetările în 27 de cauze penale, cu propunere de sesizare a instanțelor.

În anul 2001 s-a constatat ca importante venituri ilicite - care se constituie în fraude de mari proporții în dăuna bugetului statului și care alimentează fenomenul de corupție - se obțin prin încălcarea prevederilor legale ce reglementează importul, producerea, procesarea și comercializarea alcoolului, îndeosebi datorită neachitarii contribuțiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an au fost controlate peste 340 de societăți comerciale care au ca principal obiect de activitate producerea și comercializarea alcoolului, constatandu-se ca la 113 dintre acestea legislația economico-financiară a fost incalcata; de reținut este faptul ca au fost constatate 88 de infracțiuni prin care bugetul statului a fost pagubit cu peste 600 miliarde lei.

Pe fondul creșterii volumului de comerț exterior mulți agenți economici folosesc documente străine vamale falsificate, însoțite de acte legale de transport, sau subevalueaza mărfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane și la proliferarea corupției. Spre exemplificare, numai de 4 societăți - care au importat aparatura electronică și de uz casnic, covoare și flori - statul a fost prejudiciat inițial cu 65 miliarde lei. În ceea ce privește subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marca germană importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri ori 4 aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat în vama la valoarea de 20 de mărci.

Sunt în continuare nerezolvate de justiție și probleme legate de adoptiile internaționale, cazuri de abuzuri și corupție care au generat o reactie negativa și în străinătate.

Toate acestea nu sunt fenomene apărute în anul 2001. Societatea românească le-a înregistrat de aproape un deceniu și în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani.

Căile deschise influentelor și ingerintelor în sfera justiției, mai ales prin modificările din 1997 ale legii de organizare judecătorească și prin activitatea Consiliului Național de Acțiune împotriva Corupției și Crimei Organizate, au avut serioase implicații în evoluția ascendenta a fenomenului corupției.

Asumându-ne în decembrie 2000 răspunderea guvernarii, ne-am luat și obligația de a lupta împotriva corupției, de a găsi și de a aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.

După abandonul declarat oficial în anul 2000 de către factorii politici angajați în combaterea corupției, am reconstruit instituții, le-am consolidat pe cele existente și am trecut la aplicarea de măsuri concrete. Secția specializată în combaterea corupției din cadrul Parchetului a început sa funcționeze efectiv din acest an, deși a fost înființată prin lege cu 2 ani în urma.

În acest context, în anul 2001 numărul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupție a fost de 7.900, cu 33% mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali și directori, 23 de funcționari bancari, 24 de funcționari vamali și 339 de manageri ai unor societăți comerciale sau regii autonome.

În primele 11 luni autoritățile Ministerului Public au finalizat anchete față de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penală 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupție.

În domeniul criminalitatii economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societăți comerciale (2.062), funcționari din administrație (753), lucrători din bănci (158), funcționari vamali (137).

Justiția a început un proces de autoevaluare și de îndepărtare din cadrul structurilor a organismelor cu risc de corupție, precum și de identificare și tragere la răspundere a celor care, într-o formă sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat măsuri împotriva unor magistrați. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecata, 4 magistrați au fost deferiti justiției, s-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea indepartarii din justiție pentru incompetenta, precum și 45 de avize de cercetare penală și trimitere în judecata pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav consta în faptul ca acest fenomen s-a născut din toleranta și duplicitatea fostei guvernari, pentru ca în toate cazurile semnalate sunt în discuție acte săvârșite în anii 1999 - 2000, perioada în care ministrul justiției nu a avizat cercetarea penală sau nu s-a exercitat acțiune disciplinară.

Deși vom acționa cu fermitate pentru aplicarea strategiei și Programului național de combatere a corupției, noi nu facem din acest complex de măsuri un instrument de lupta politica, pentru ca Guvernul nostru a decis sa actionam în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independentei puterii judecătorești.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Prin activitățile desfășurate în cursul acestui an Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administrației publice centrale și locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de țara al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie.

Raportul constata progresele substanțiale realizate față de anul trecut în domeniul administrației publice.

Pornind de la necesitatea apropierii administrației publice de cetățean și a creșterii calității serviciilor față de contribuabil, precum și de la exigențele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administrației publice și Strategia privind Planul național de informatizare a administrației publice.

În anul 2001 am acționat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând:

- creșterea semnificativă a capacității manageriale a Guvernului și a cooperării interministeriale;

- descentralizarea atribuțiilor și competentelor către autoritățile administrației publice locale;

- includerea fostelor agenții departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunătățirii coeziunii administrației și coerentei actului de decizie; reducerea cu 22% a personalului din instituțiile bugetare la nivel central;

- constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregătire a integrării în Uniunea Europeană și, respectiv, cu relația cu Parlamentul;

- aprobarea infiintarii Institutului Național de Administrație, având ca principala atribuție pregătirea la standarde europene a funcționarilor publici;

- adoptarea unei noi legi privind administrația publică locală, prin care se asigura consolidarea autonomiei publice locale, administrative și financiare, descentralizarea și demilitarizarea serviciilor comunitare și definirea relațiilor dintre autoritățile centrale și locale;

- aprobarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, prin care se va reglementa - împreună cu legislația secundară - organizarea coerenta și desfășurarea normală a serviciilor pentru contribuabil la nivelul fiecărei localități.

În acest an s-a acționat pentru implementarea Legii statutului funcționarului public și a legislației secundare pentru acest domeniu în scopul asigurării stabilitatii și continuității în funcțiile publice, al depolitizarii și debirocratizarii administrației publice centrale și locale; Guvernul va adopta în perioada imediat următoare strategia privind managementul funcției publice și al funcționarilor publici.

În anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autorităților locale în derularea unor programe cu asistența internationala; de altfel, unele județe și municipii au început chiar contractarea directa de credite externe, fără garanția statului, destinate îmbunătățirii infrastructurii locale.

Pe 11 luni consiliile județene și locale municipale, orășenești și comunale au realizat investiții de peste 11.433 miliarde lei, din care 7.294 miliarde lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la bugetul de stat și 1.866 miliarde lei din surse externe.

Investiții importante s-au realizat în infrastructura localităților pentru alimentari cu apa, canalizari și depozite ecologice pentru deșeuri (2.562 miliarde lei), încălzire, rețele de gaze și termoficare (820 miliarde lei), drumuri județene și comunale (1.460 miliarde lei), obiective social-culturale (4.215 miliarde lei).

În anul 2002 volumul investițiilor care se vor realiza de către consiliile județene și locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, în creștere de 2,5 ori, în termeni reali, față de acest an.

Stimati membri ai Parlamentului,

România respecta normele internaționale în ceea ce privește protecția drepturilor pentru cetățenii care aparțin minorităților naționale. În opinia noastră semnarea și ratificarea documentelor europene în problema minorităților, utilizarea limbii materne în administrație, înființarea Consiliului Național al Minorităților Naționale, adoptarea Ordonanței Guvernului privind prevenirea și combaterea discriminarii, adoptarea Hotărârii Guvernului privind crearea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminarii, precum și posibilitatea utilizării limbii materne la toate nivelurile de învățământ sunt câteva dintre acțiunile pe care România le-a întreprins pentru institutionalizarea dialogului interetnic și rezolvarea pe cale pașnică a problemelor dintre majoritari și minoritari.

În acest an Guvernul a adoptat Strategia naționala pentru îmbunătățirea situației romilor, document concret și realist, apreciat în toate evaluarile internaționale referitoare la România, menit să asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al întregii societăți românești.

Am făcut progrese semnificative, iar țara noastră este considerată un model de gestionare a relațiilor interetnice. Apreciem ca actualul cadru legislativ românesc asigura respectarea drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, pornind de la administrația locală și mergand până la educație, organizare civică și politica.

Stimati colegi,

La preluarea mandatului procesul de reforma a armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectării propriilor angajamente.

În aceasta situație Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punct de vedere al viziunii manageriale, precum și al ritmului, ținând seama de obiectivele summitului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat România-NATO, față de numai 5 până la sfârșitul anului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizată în anul 2000, analiza activităților de pregătire a României pentru aderarea la NATO, efectuată în acest an de către Secretariatul Aliantei, a evidențiat o atitudine favorabilă și rezultate pozitive. Pregătirea ciclului al III-lea al Programului național anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie și a fost apreciat pentru seriozitatea și coerenta acțiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, după consultări cu membri ai Aliantei.

Încă de la începutul anului s-a acționat pentru îmbunătățirea actului de administrare a organismului militar, declansandu-se totodată procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.

Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forțelor în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibila cu forțele NATO și capabilă să contribuie la securitatea regionala.

În același timp a fost pus la punct un sistem cuprinzând compensări, cursuri de reconversie profesională și convenții cu agenții ale statului pentru preluarea forței de muncă disponibilizate. Drept urmare, în anul 2001 armata a fost restrânsă cu peste 4.100 de ofițeri, din care 44 de generali. Dinamica și proportiile acestui proces au fost apreciate de statele membre ale Aliantei. În acest context, în anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective asumate prin al doilea Plan național de aderare.

În perioada următoare ne vom concentra atenția asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea și operationalizarea forțelor în contextul compatibilitatii cu NATO; participarea la operațiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinationale; managementul spațiului aerian, al sistemelor de comunicații și informatica, logistica și infrastructura; reforma sistemului de învățământ militar.

Consideram ca direcția noastră de acțiune este bine definită și ne bucuram de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul național anual de pregătire a aderării la NATO. Folosim asistența oferită de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianta, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.

Vizita efectuată la București săptămâna trecută de secretarul general al NATO a confirmat faptul ca suntem pe un drum bun și ca, urmărind cu același dinamism îndeplinirea angajamentelor asumate, putem sa fim optimisti în ceea ce privește decizia de anul viitor de la Praga.

Suntem constienti ca admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politica și socială, precum și de progresul reformei economice.

În vederea sustinerii procesului de pregătire pentru aderare a fost asigurata o perspectiva bugetară pe termen mediu, clara, solida și sustenabila, aprobată de Parlamentul României.

Acumularile la care m-am referit, realizate într-un timp scurt și cu eforturi considerabile, s-au concretizat în faptul ca România este astăzi un candidat cu sanse reale, sporite față de anul 2000, de a fi invitat sa adere la NATO cu prilejul summitului de la Praga din anul viitor.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

România a reactionat prompt și solidar la constituirea coalitiei internaționale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela ca România își asuma concret responsabilitățile pe care le implica apartenența la grupul de state ce impartasesc valorile euroatlantice. România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a făcut o ofertă concretă de a contribui la eforturile operationale ale Aliantei, decizie care a fost aprobată imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturala; Guvernul și Parlamentul au demonstrat ca România înțelege să își asume, deopotrivă cu membrii Aliantei, responsabilitatea față de valorile în numele cărora dorește sa adere la NATO.

Reactia noastră la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsită de echivoc. Am pus la dispoziție coalitiei antiteroriste internaționale atât spațiul aerian terestru și maritim, cat și o ofertă de forte, care demonstreaza capacitatea noastră de a acționa ca membri de facto ai Aliantei. Rolul Președintelui României, al Parlamentului și Guvernului în acest context a fost esențial, iar atitudinea României a fost apreciată pe deplin de S.U.A. și de NATO.

As vrea sa mentionez, pentru deplina înțelegere a lucrurilor, ca progresele înregistrate în plan intern - relansarea economică, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidentiate prin Raportul de țara - au determinat îmbunătățirea imaginii și credibilitatii activității guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la intalnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris și Roma, amplu relatate de mass-media interna și internationala.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană a dobândit o consistenta sporită prin remodelarea instituțională de coordonare și execuție a acestui proces, precum și prin realizarea unui dialog eficient cu instituțiile comunitare.

Noul mod de abordare a relatiei dintre România și Uniunea Europeană a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, asa cum sunt evidentiate în Raportul de țara pe anul 2001 al Comisiei Europene și în Raportul prezentat Parlamentului European.

Rapoartele conțin în mod firesc recomandări care împreună cu prioritățile din Parteneriatul de aderare constituie elementele de baza ale Programului de măsuri pentru intensificarea și accelerarea pregătirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare și la deschiderea tuturor capitolelor în perioada presedintiei spaniole.

Susținerea României de către Comisia Europeană și Parlamentul European, de către statele membre, exprimată atât în cele 8 conferințe de aderare care au avut loc în acest an, cat și la consiliile europene de la Goteborg și Laeken, este neechivoca: România are sansa aderării la Uniunea Europeană, recuperand decalajele în negocieri.

Este însă de reținut ca situația actuala se datorează integral ramanerilor în urma în ceea ce privește elaborarea documentelor de poziție până în anul 2000. Astfel, dacă celelalte tari candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârșitul anului 2000, România a trebuit sa realizeze acest lucru în 2001. Astăzi putem afirma ca am recuperat acest handicap, creând astfel condițiile pentru accelerarea procesului de negocieri.

În acest moment consider ca important este sa înțelegem ca negocierile pentru integrarea europeană reprezintă de fapt o excelenta oportunitate pentru a moderniza economia și ca, în realitate, este vorba de doua procese simultane. Procesul de modernizare economică interna care facilitează integrarea României în Uniunea Europeană și, pe aceasta baza, decizia politica a Comisiei Europene privind modelul extinderii.

Pe același plan, al intensificării activității de pregătire a aderării, se înscriu acțiunile privind atragerea și utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce privește Programul ISPA, România ocupa primul loc între țările candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. În anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanțare pentru proiecte de infrastructura de transport și de mediu în valoare de 930 milioane euro, la care se adauga cofinantari de la BERD, BEI și comunitatile locale românești de circa 1 miliard euro. Principalele proiecte de investiții, dintre care multe sunt deja în derulare, vizează reabilitarea rețelelor de alimentare cu apa, de epurare a celor uzate, precum și lucrări de canalizare din municipiile Brăila, Arad, Cluj, Oradea, Focsani, Timișoara, Targu Mures, Pascani.

În ceea ce privește proiectele de construcție și reabilitare a drumurilor sunt avute în vedere autostrada București-Cernavoda, secțiunea de cale ferată Baneasa-Fetesti, drumurile naționale București-Giurgiu, Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj și altele.

În ceea ce privește Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea și ratificarea acordurilor cu Comisia Europeană, adaptarile legislației române pentru înființarea instituțiilor necesare gestionării unui volum de fonduri de peste 1miliard euro; programul se afla în faza de finalizare a acreditării naționale.

Guvernul României a salutat decizia Consiliului ministrilor de justiție și de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul J.A.I.) de eliminare a vizelor pentru cetățenii români care doresc sa calatoreasca în spațiul Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2002. Este indiscutabil ca decizia Consiliului J.A.I. confirma progresele înregistrate de România în domeniul controlului frontierelor, luptei împotriva crimei organizate și corupției, al îmbunătățirii substanțiale a securizarii documentelor de călătorie și a controlului migratiei ilegale.

În luarea acestei decizii au fost apreciate eforturile considerabile depuse deopotrivă de Guvernul și Parlamentul României pentru dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional, pentru armonizarea legislației române cu standardele europene în materia extrădării și regimului străinilor, a frontierei de stat a României, a organizării și funcționarii Poliției de frontieră, a statutului și regimului refugiatilor în țara noastră. Relevam totodată eforturile făcute în acest sens pentru ratificarea unor importante convenții ale Consiliului Europei, ce fac parte integrantă din acquisul comunitar.

Evident, aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără adoptarea, în primele zile ale lunii ianuarie 2001, a Planului de acțiune în domeniul vizelor, plan transmis Consiliului Uniunii Europene, apreciat și monitorizat ca atare de acest important organism. Guvernul nostru a trebuit să soluționeze problemele dificile lăsate nerezolvate de guvernele anterioare, constând în blocarea dialogului cu statele membre, în mod special cu Germania, și în ignorarea avertismentelor adresate încă din 1999 de Cehia ca va introduce vize, dacă anumite solicitări nu vor fi satisfacute.

Salutand decizia Consiliului ministrilor de justiție și de interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este constient de obligațiile ce ne revin în contextul în care granitele României vor deveni frontierele externe ale Uniunii Europene.

Ingaduiti-mi de aceea sa va asigur ca în continuare vom gestiona cu toată răspunderea consecințele acestei importante decizii a Uniunii Europene.

Este pentru mine o onoranta îndatorire sa multumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înțeles sa acorde prioritate promovării legislației noastre, armonizata cu cea din Uniunea Europeană, și pentru sprijinul pe care - sunt sigur - îl va acorda în continuare în acest important domeniu.

Stimati colegi,

Politica externa a României s-a aflat în anul 2001 în fața unei misiuni de cea mai mare răspundere, ce decurge din noul statut al tarii noastre în ansamblul relațiilor internaționale, în primul rând în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ca și din calitatea de candidat important pentru următoarea etapa a largirii Aliantei Nord-Atlantice.

Prezenta României în viața internationala s-a distins prin:

- inițiativa în promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii pentru securitatea și prosperitatea tarii;

- rigoare în îndeplinirea obiectivelor strategice și a angajamentelor asumate;

- demnitate în susținerea intereselor noastre naționale;

- construcție solida și de încredere în relațiile cu partenerii nostri, în primul rând cu țările din spațiul euroatlantic, de care sunt legate profund prioritățile externe ale tarii noastre.

Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deținut președinția OSCE și președinția Comitetului mixt al CEFTA. Bucurestiul s-a afirmat în repetate randuri ca un centru de interes pentru Europa și pentru întreaga lume, gazduind evenimente majore în viața internationala: Conferința ministerială a OSCE, Reuniunea regionala a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, summitul CEFTA și summitul pentru mediu și dezvoltare durabila, reuniuni regionale ale cooperarilor din domeniul economic sau în domeniul combaterii amenintarilor neconventionale, crimei organizate.

Fața de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare s-a acționat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderării României la structurile europene și euroatlantice prin întărirea relațiilor de parteneriat și cooperarilor strategice cu țările membre ale Uniunii Europene și NATO.

România și-a îndeplinit cu succes mandatul presedintiei OSCE, una dintre responsabilitățile cele mai prestigioase în plan internațional ale tarii noastre în ultimele decenii.

Țara noastră a continuat să își consolideze rolul sau dinamic în plan regional pe baza unor strategii coerente și urmărite riguros de Guvern pentru punerea în valoare a potențialului de cooperare cu țările vecine și din vecinătate.

În centrul politicii externe promovate de Guvernul României s-a aflat și se afla susținerea și apărarea intereselor directe ale cetățeanului român - ca cetățean al Europei Unite -, precum și siguranța, prosperitatea și demnitatea sa.

În același sens acțiunile externe au promovat cu profesionalism interesele economice ale tarii noastre, în primul rând prin asigurarea deschiderilor politice necesare pentru pătrunderea pe noi piețe de desfacere a produselor românești, o buna reprezentare a intereselor noastre economice și a oportunitatilor de afaceri și investitionale din România.

În plan bilateral Guvernul a urmărit relansarea relațiilor cu tari de importanța strategica pentru interesele de politica externa ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu tari membre ale UE și NATO, așezarea pe o baza noua, credibila și productiva, a relațiilor bilaterale cu state față de care România are interese majore în plan politic și economic.

Anul 2001 reprezintă o etapa de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România și S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanții Administrației Americane, discutiile de substanța avute cu președintele și vicepreședintele S.U.A, cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului și cu reprezentați ai unor importante companii au confirmat și au intarit Parteneriatul strategic româno-american.

În acest an România a marcat o dinamica noua în relațiile cu Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, concretizata în dialogul politic la nivel înalt cu șefii guvernelor din aceste tari și prin noi proiecte de cooperare economică bilaterala. Acestea au confirmat:

- o structurare dinamica, bazată pe încredere, a relațiilor cu Germania;

- substanța politica a Parteneriatului special româno-francez;

- parteneriatul productiv cu Italia;

- cooperarea strategica cu Marea Britanie.

Au fost așezate pe noi baze de încredere și deschidere deplina relațiile cu Spania, Olanda, Belgia și cu țările nordice și s-a reușit rezolvarea problemei datoriei României față de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucand relațiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare.

Au fost reconfirmate excelentele relații cu Grecia și Turcia prin dialogul politic la nivelul cel mai înalt.

Guvernul a continuat sa promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte tari membre și candidate la Uniunea Europeană, precum și cu Canada, confirmand prestigiul și identitatea României ca viitoare membra a Uniunii Europene și candidat credibil pentru aderarea la NATO.

Doamnelor și domnilor,

România este interesată în construirea unor bune relații de parteneriat cu Federația Rusa. Urmarim totodată relansarea și dezvoltarea legăturilor economice și comerciale româno-ruse. Conduita pragmatica promovata în aceasta relație confirma poziția conform căreia a fi pro-Vest nu înseamnă a neglija Estul. Contactele politice din acest an indica premisele relansarii cooperării bilaterale, în special a cooperării economice. În negocierile privind Tratatul politic bilateral am înregistrat dezvoltări semnificative. Evaluarea preliminară a modului în care se desfășoară acestea permite aprecierea ca aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând.

Obiectivul aderării la Uniunea Europeană a fost intarit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerenta, pe stabilirea unor relații consolidate cu țările central-europene, de care ne leagă preocupări comune de cooperare.

Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii nostri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceasta relație și încurajând consecvent evolutiile democratice din aceasta țara.

Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de buna vecinătate dintre țările noastre, a constituit o tema prioritara pe agenda promovata de Guvernul României în dialogul cu noile autorități guvernamentale de la Sofia.

În relația cu Ungaria am continuat sa demonstram disponibilitatea noastră de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. În ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conținutul Legii privind statutul maghiarilor de peste granite. Poziția României pe aceasta tema a fost confirmată de reprezentanții unor importante organisme și instituții europene, în primul rând de Comisia Europeană pentru Democratie prin Drept de la Venetia. Guvernul României a urmărit cu consecventa respectarea cadrului normal de dialog bilateral bazat pe prevederile Tratatului de baza, pe normalitatea relațiilor de buna vecinătate și pe respectul reciproc, sustinand totodată eliminarea prevederilor discriminatorii față de cetățenii români ale legii, aflate în contradictie evidenta cu normele europene.

În relația cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de-o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera și spațiul maritim și, pe de altă parte, de lansarea proiectului Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa, de dorința comuna pentru cooperare economică, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la București a primului-ministru ucrainean în luna ianuarie anul viitor.

Pe parcursul acestui an relațiile cu Republica Moldova au fost marcate de evolutiile politice de la Chișinău, abordarea de către România a relațiilor bilaterale fiind deschisă și pragmatica. În pofida eforturilor și deschiderii depline a Guvernului României pentru întărirea cooperării bilaterale, răspunsurile autorităților de la Chișinău nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la admiterea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate și la susținerea intereselor acestei tari pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeană și de Pactul de Stabilitate.

Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt și prin prezenta tot mai eficienta a companiilor românești, dimensiunea estica a cooperării. Prin poziția sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să își proiecteze rolul și capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spațiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica și Asia Centrala.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Caracteristicile demersului românesc pentru integrarea în NATO și pentru promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeană au fost: realism, solidaritate cu ceilalți candidați, punerea în valoare cu eficienta a realizarilor în plan intern în vederea aderării.

Guvernul României a promovat calea solidarității cu toți candidații la NATO, atitudine consacrată în cadrul noii cooperări Vilnius-10, la care România este parte și la care contribuie cu convingerea ca partenerii de astăzi vor fi aliatii de maine.

Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilă a fost și rămâne un instrument concret și convingator al promovării candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul forțelor politice parlamentare în jurul obiectivelor fundamentale de politica externa a fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exercițiu a fost început o dată cu instrumentarea Strategiei Naționale de Aderare la NATO, asumată de Guvern.

Eforturile Guvernului României pentru susținerea întregii activități a presedintiei OSCE au fost considerabile și apreciate în cei mai buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care țara noastră și le-a propus la asumarea mandatului presedintiei OSCE au fost realizate integral. Aceasta misiune a fost un test important al gradului de implicare a tarii noastre în găsirea unor formule de securitate pentru a face fața noilor provocari înainte de aderarea la UE și NATO. România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil să își asume responsabilități de anvergura și sa ducă la îndeplinire angajamentele luate. În acest context nu se poate omite sublinierea sansei, dar și a răspunderii care a rezultat pentru țara noastră din faptul fără precedent ca România a deținut în același timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cat și a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reușit integrarea acestor doua dimensiuni am mărit atât relevanta aportului politic românesc pentru OSCE, cat și relevanta OSCE pentru pacea, securitatea și stabilitatea globală.

O atenție specială a fost acordată intaririi rolului și contribuției României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de Stabilitate și pe baza unei Strategii de acțiune a României în plan regional. În același timp România a avut o prezenta activa și inițiative de referința în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, Inițiativa Central-Europeană și SECI.

Un moment de referința în afirmarea României ca important factor de stabilitate și promotor al cooperării regionale l-a constituit Conferința Regionala a Pactului de Stabilitate, organizată în luna octombrie la București. Cu aceasta ocazie au fost reconfirmate proiectele de infrastructura pentru care România beneficiază de cea mai importanța suma alocata în plan regional.

În promovarea intereselor economice în plan extern o atenție specială a fost acordată revitalizarii legăturilor cu partenerii din afară spațiului euroatlantic, urmărind redeschiderea de piețe de desfacere pentru produsele românești, în special în America Latina, țările arabe și Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru aprovizionarea cu materii prime și recuperarea datoriilor contractate înainte de 1990.

Prioritara pe aceste spații a fost identificarea niselor de oportunitate pentru interesele economice ale României. Africa reprezintă o sursa încă insuficient valorificată. Ministerele de resort au alcătuit un inventar de oportunitati economice, care va fi urmărit în acțiunile externe și în promovarea intereselor asociațiilor private ale întreprinzătorilor și exportatorilor din România.

Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare consolidării relațiilor economice cu tari din aceste zone, în special din Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentară, cu deosebire la nivelul președinților celor două Camere.

România a fost o prezenta activa și recunoscută în dezbaterile privind rolul viitor și reformele necesare unor instituții cu vocație universala, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuată participarea în cadrul Consiliului Europei, organizație în care parlamentarii români se bucura de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca și la New York, Bruxelles și Geneva, România se afirma ca participant la miscarea universala de promovare și asigurare a respectării drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Politica externa a continuat sa promoveze proiectele de sprijinire a comunităților românești de peste hotare, pentru consolidarea identității lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptată Strategia privind relațiile cu românii din afară granițelor, cu atenție specială privind problemele românilor din vecinătatea tarii.

Guvernul României a initiat și susține din acest an Proiectul Casa României, dedicat intaririi relațiilor României cu comunitatile românești de peste hotare, dar și pentru promovarea intereselor economice românești în străinătate. Fondul România, constituit la inițiativa Guvernului, va fi un suport semnificativ atât pentru activitățile de promovare a intereselor economice și comerciale de export ale mediului de afaceri din țara, cat și un sprijin consistent pentru viitoarele acțiuni ale Casei României.

În întreaga activitate de promovare a politicii externe a României Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Președintelui Ion Iliescu și al Parlamentului. Prin contribuția diplomației parlamentare am reușit sa promovam o politica externa coerenta și eficienta, dedicata pe deplin intereselor naționale ale tarii noastre.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În decembrie 2000 Guvernul PSD s-a angajat și cred ca, în buna parte, a reușit sa restabileasca raporturile constituționale dintre executiv și legislativ prin repunerea Parlamentului în rolul sau de reprezentant suprem al poporului român și de unica autoritate legiuitoare a tarii.

Împreună cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere și de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficientei în desfășurarea activității legislative; până în acest moment au fost adoptate și promulgate 748 de legi.

În realizarea Programului legislativ pentru perioada 2001-2004 au fost elaborate și prezentate proiecte de acte normative pe domenii, în concordanta cu reglementările comunitare în materie, precum și cu prevederile cuprinse în tratatele internaționale la care România este parte.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin și continuu prin informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la initiativele legislative parlamentare, raspunsuri la întrebările sau interpelările deputaților și senatorilor adresate membrilor Guvernului, moțiuni simple, asumarea răspunderii.

Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate am sa citez câteva evaluări recente ale Comisiei Europene din Raportul de țara pentru România pe anul 2001, referitor la Parlament, în capitolul intitulat "Criterii politice - Democrația și statul de drept", în care se afirma: "Eficienta puterii legislative, identificata drept o problemă deosebită în rapoartele precedente, s-a îmbunătățit considerabil [...]. Înaintea alegerilor corpul legislativ se găsea în stare de paralizie, ca urmare a slabiciunii coalitiei de la putere.

Una dintre primele inițiative ale noului Parlament a fost reformarea funcționarii celor două Camere, cu scopul accelerarii procesului legislativ [...]. S-au luat o serie de măsuri de imbunatatire a relațiilor dintre legislativ și executiv [...]. Numărul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului [...]. Toate agențiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunătățit coeziunea administrației [...]."

Simplificarea procedurilor parlamentare prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar pe de altă parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, Plenul Camerei Deputaților, al Senatului sau al ședințelor comune a devenit forum de dezbatere politica și de decizie finala.

Pe plan legislativ Guvernul a acționat în doua direcții: pe de o parte, a reexaminat proiectele de legi inițiate în legislatura 1996-2000 aflate în momentul preluării guvernarii în procedura de legiferare la Parlament, prezentând punctul sau de vedere asupra acestora, în concordanta cu măsurile propuse prin programul nostru de guvernare. Pe de altă parte, a initiat noi proiecte de acte normative în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practica a angajamentelor luate pentru armonizarea legislației naționale cu cea comunitara. Astfel, de la investitura și până în prezent Guvernul și-a exercitat dreptul de inițiativa legislativă prin transmiterea la Parlament a unui număr de 393 de proiecte de legi.

Este adevărat ca în cadrul procesului de legiferare am uzat și de instituția delegării legislative, dar cu respectarea prevederilor constituționale și regulamentare. Guvernul a emis în acest an un număr important de ordonanțe de urgență. Însă motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, asa cum s-a demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform articolului 114 din Constituție.

În perioada sesiunilor parlamentare din acest an Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la initiativele legislative parlamentare ale deputaților și senatorilor. De asemenea, a răspuns la 990 de întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru.

O însemnată parte a intrebarilor și interpelarilor ne-a ajutat sa examinam și sa solutionam situații, stări sau aspecte din viața economică și socială.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea motiunilor. Ne-am confruntat cu un număr record de moțiuni simple pe parcursul a doua sesiuni. Numai în ultima luna au fost depuse 4 moțiuni simple și va asigur ca le-am tratat cu maxima seriozitate și responsabilitate.

Inchei acest capitol dedicat raporturilor constituționale Guvern-Parlament cu ceea ce noi am numit "dialogul săptămânal al parlamentarilor cu Guvernul". În acest sens am asigurat ca de doua ori pe săptămâna, la sediul celor două Camere, secretarii de stat pentru relația cu Parlamentul să fie prezenți la intalnirea cu senatorii sau deputații care doresc să se consulte sau să se documenteze în vederea soluționării unor probleme din propria circumscripție electorală.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost castigarea a legitimitatii proiectului nostru de transformare socială și, implicit, legitimitatii guvernarii noastre.

Suportul popular pe care l-am câștigat în această perioadă reprezintă, pe de o parte, o dovadă consistenta ca suntem pe drumul cel bun, iar pe de altă parte, o premisa a participării active la reconstructia economică și socială, participare fără de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorți de izbanda în condițiile democrației.

Dacă la alegerile din anul 2000 coalitia Polului Social Democrat a obținut puțin peste 35% din voturi, astăzi, după un an de guvernare, toate sondajele de opinie indica un sprijin politic între 55 și 62%. În plus, Guvernul și Parlamentul, alte instituții fundamentale ale sistemului democratic au câștigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fără precedent, regula fiind pierderea de credibilitate după primele luni de guvernare.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul ca, deși o mare parte a populației nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, declara totuși ca este pregatita să facă, pe termen scurt, sacrificii pentru reforma. Este un fapt care ne responsabilizeaza suplimentar, dându-ne în același timp dovada intelepciunii și realismului cetățenilor României, semne ale culturii civice participative.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În analele Parlamentului României ședința de astăzi a celor două Camere va fi consemnată ca un moment special în care, din proprie inițiativă, Executivul își angajează, pentru prima data, răspunderea politica față de activitatea desfășurată în primul an de guvernare. Acest act exprima hotărârea actualului Cabinet de a-și continua mandatul numai cu condiția aprobării Declarației de politica generală cu care se prezintă în fața forului legislativ și a acordării în continuare de către acesta a încrederii politice.

Desigur, prin angajarea răspunderii Guvernul pune Parlamentul în fața unei alternative: fie sa mențină în funcțiune actualul Guvern, aprobandu-i Declarația de politica generală, fie sa incerce retragerea încrederii prin inițierea unei moțiuni de cenzură.

Consideram ca un asemenea demers trebuie să se bazeze pe o fundamentare corecta a conținutului motiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri și disfunctii care pot fi imputate pe drept Executivului și nu pe afirmații generale, fără corespondent în realitate, sau pe asertiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.

Tratand în mod just opțiunea pe care o au, raportat la declarația noastră de politica generală, distinsii reprezentanți ai Opoziției au prilejul sa demonstreze ca acționează în spiritul interesului național și în mod constructiv față de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernari.

Imi exprim încrederea în fair-playul politic al colegilor din Opoziția parlamentară, multumindu-le totodată pentru atenția și rabdarea de care au dat dovada pe parcursul prezentării acestei Declarații de politica generală referitoare la bilanțul primului an de guvernare P.S.D.

Aceasta Declarație de politica generală privind bilanțul primului an de guvernare, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) din Constituția României, prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Nastase, în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 18 decembrie 2001, a fost acceptată de Parlament, devenind obligatorie pentru Guvern ca urmare a respingerii motiunii de cenzura dezbătute în ședința comuna a celor două Camere ale Parlamentului din 21 decembrie 2001, în condițiile prevederilor art. 112 și 113 din Constituția României.