Decizia nr. 262/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei, excepție ridicată de Dorin Vasile Danci în Dosarul nr. 3.981/2000 al Judecătoriei Lugoj.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, ca fiind fără obiect, întrucât Codul familiei nu cuprinde reglementări referitoare la întreruperea cursului sarcinii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 3.981/2001 Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Codul familiei, excepție ridicată de Dorin Vasile Danci într-un proces privind stabilirea paternității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca art. 59 din Codul familiei, care reglementează acțiunea în stabilirea paternității copilului din afară căsătoriei, încalcă prevederile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, "întrucât în lumina acestor prevederi ale Legii fundamentale femeia este egala în drepturi cu bărbatul și, în condițiile în care legislația română permite avortul, fiecare cetățean ar trebui să aibă dreptul de a alege între a deveni sau nu părinte, iar acest drept, potrivit prevederilor Codului familiei, îl are doar femeia".

Judecătoria Lugoj, exprimandu-și opinia, considera ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca nici prevederile art. 59 din Codul familiei și nici vreo alta dispoziție din cod nu reglementează dreptul pe care l-ar avea femeia însărcinată de a decide întreruperea cursului sarcinii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstitutionaliate îl constituie dispozițiile art. 59 din Codul familiei, al căror conținut este următorul:

"Acțiunea în stabilirea paternității din afară căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele sau de către mama, chiar dacă este minora, ori de reprezentantul lui legal.

Dreptul de a porni acțiunea în stabilirea paternității nu trece asupra moștenitorilor copilului; ei pot continua acțiunea pornită de acesta.

Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tata."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2), care stabilesc ca "România este patria comuna și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială", precum și ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Examinând motivele de neconstituționalitate invocate, Curtea constata ca textul de lege criticat reglementează stabilirea pe cale judecătorească a paternității din afară căsătoriei, în sensul că dreptul la acțiune împotriva presupusului tata aparține copilului și se exercită în numele sau de către mama, în calitate de reprezentant legal al acestuia. Asadar, art. 59 din Codul familiei nu cuprinde, astfel cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, dispoziții din care să rezulte ca, "avortul fiind permis, [...] femeia este singura care poate hotărî cu privire la nașterea copilului", "incalcandu-se astfel egalitatea în drepturi dintre un bărbat și o femeie". Ca atare, Curtea nu poate retine ca prevederile criticate instituie vreo discriminare între cetățeni pe criteriu de sex și nici ca acestea încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, asa încât excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 din Codul familiei, excepție ridicată de Dorin Vasile Danci în Dosarul nr. 3.981/2000 al Judecătoriei Lugoj.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2001.