Decizia nr. 280/2001
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Decretului-lege nr. 24/1990 privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Promulgă 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decretul-lege nr. 24/1990 14 ianuarie 1990 privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat, excepție ridicată de Nicolae Burlacu în Dosarul nr. 3.380/2000 al Curții Supreme de Justiție - Secția penală.
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, arătând ca
cuprinde dispoziții prin care sunt protejate locuintele din fondul locativ de stat, ceea ce nu contravine prevederilor Constituției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 3.380/2000 Curtea Suprema de Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat, excepție ridicată de Nicolae Burlacu într-o cauza penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca prin "aplicarea
care a fost promulgat înainte de adoptarea Constituției României se încalcă în mod flagrant prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție, deoarece acest act normativ creează vadite discriminări între modalitățile de ocrotire a proprietății private a statului față de proprietatea privată particulară". În continuare se arata ca, "atâta timp cat proprietatea privată a persoanelor particulare este ocrotită de legea penală numai de art. 208-221 din Codul penal, este firesc ca și proprietatea privată a statului să fie ocrotită doar prin aceleași texte incriminatorii, deoarece prevederile constituționale consfințesc egalitatea dintre proprietatea privată a statului și proprietatea privată a persoanelor fizice".
Curtea Suprema de Justiție - Secția penală, exprimandu-și opinia, considera ca "dispozițiile din
contestate de petitionar [...] nu contravin dispozițiilor constituționale menționate de acesta, deși exista o anumită discriminare între ocrotirea folosinței sectorului locativ de stat în raport cu sectorul locativ particular, deosebire care [...] nu deriva din stabilirea unui regim juridic diferențiat al proprietății, ci din obligațiile avute de stat pentru realizarea unei alte cerințe de ordin constituțional, anume aceea de a asigura cetățenilor săi un minim de condiții derivat din natura României ca stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori, alături de altele, supreme și garantate".
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca actul normativ criticat nu încalcă art. 41 alin. (2) din Constituție, articol care nu este incident în cauza. Se mai arata ca, "în condițiile economiei de piața, [...], statul, prin politica sa legislativă, poate institui măsuri speciale, inclusiv prin norme de drept penal, de natura sa ocroteasca proprietatea publică, în considerarea apărării și promovării interesului public, respectiv al cetățenilor". Se mai invoca, de asemenea, și dispozițiile art. 43 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora statul este obligat "să asigure cetățenilor un nivel de trai decent", inclusiv dreptul la o locuinta.
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este nefondata. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca "articolul 41 alineatul (2) din Constituție reglementează numai ocrotirea proprietății private, în mod egal, indiferent de titular, astfel ca motivele invocate de autorul excepției nu sunt susținute de textul constituțional invocat".
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat. Critica de neconstituționalitate se întemeiază pe susținerea ca prin aplicarea acestui act normativ se "creează vadite discriminări între modalitățile de ocrotire a proprietății private a statului față de proprietatea privată particulară", ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție.
Deși autorul excepției invoca încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, în întregime, Curtea retine ca în realitate acesta se referă numai la teza întâi a textului, care are următorul cuprins: "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Totodată Curtea retine ca excepția a fost ridicată într-o cauza în care autorul acesteia a fost trimis în judecata pentru săvârșirea infracțiunii de ocupare abuzivă a unei locuințe, fapta prevăzută la
art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990 , articol potrivit căruia "Ocuparea unei locuințe din fondul locativ de stat înainte de încheierea contractului de închiriere constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani".
Examinând susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constata ca acestea sunt nefondate. Reglementarea prin lege specială a infracțiunii prevăzute la
art. 1 din Decretul-lege nr. 24/1990
nu vizează ocrotirea proprietății publice sau private a statului, ci asigurarea efectivă a posibilității ca statul sa pună la dispoziție populației, în condițiile și cu respectarea legii, locuintele din fondul sau locativ, corespunzător obligațiilor sale constituționale ce decurg îndeosebi din dispozițiile art. 43 privind nivelul de trai (locuinta fiind un element esențial al acestuia), precum și din dispozițiile de principiu ale art. 1 alin. (3) din Constituție, referitoare la caracterul social al statului. Din aceasta perspectiva este evident ca pentru satisfacerea cerințelor constituționale statul este obligat și îndreptățit sa impună o anumită disciplina a ocupării spațiilor din fondul sau locativ, inclusiv prin incriminarea ocupării lor abuzive. Ca atare, Curtea constata ca în cauza nu au incidența, asa cum susține autorul excepției, dispozițiile art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție și, în consecința, excepția de neconstituționalitate ridicată urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat, excepție ridicată de Nicolae Burlacu în Dosarul nr. 3.380/2000 al Curții Supreme de Justiție - Secția penală.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 octombrie 2001.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.