Decizia nr. 305/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.746/1999 al Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal se prezintă avocații Antonie Iorgovan și Viorel Anghel, în calitate de reprezentanți ai Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. din București, lipsind autorul excepției și Societatea Comercială "Petromidia" - S.A. din Navodari, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată ca la dosarul cauzei s-a depus o cerere din partea Societății Comerciale "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti, prin care se solicita amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător.

Reprezentanții Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. din București solicita respingerea cererii de amânare a judecării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate de autorul excepției.

Curtea, deliberând, respinge cererea privind amânarea judecării cauzei.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentanții Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. din București solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

nu încalcă prevederile constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispozițiile ordonanței atacate sunt în concordanta cu prevederile art. 15 alin. (2), art. 21, art. 41 alin. (1), art. 49, art. 51, art. 135 alin. (1) și (6) și ale art. 134 alin. (1) și (2) din Constituție, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 28 mai 2001, pronunțată în Dosarul nr. 8.746/1999, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, ridicată de parata Societatea Comercială "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în litigiul având ca obiect cererea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. din București de obligare a acesteia la plata contravalorii unei cantități de țiței din import și a penalitatilor de întârziere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca: ordonanța criticata "desființează retroactiv fuziunea prin absorbție a Companiei Române de Petrol de către Societatea Naționala a Petrolului <<Petrom>> - S.A." - operație juridică efectuată la data de 15 iulie 1997 -, incalcandu-se astfel principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin art. 15 alin. (2) din Constituție; "utilizarea Fondului constituit, pentru acoperirea obligațiilor de plată aferente fostei Companii Române de Petrol, determina ineficienta hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile având ca obiect plata datoriilor acesteia", incalcandu-se prin aceasta art. 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție; prin dispozițiile ordonanței, "S.C. <<Petrotel Lukoil>> - S.A., în calitate de persoana de drept privat, este obligată să facă plati pentru a acoperi datoriile unei alte persoane juridice de drept privat (Societatea Naționala a Petrolului <<Petrom>> - S.A.) către un terț (S.C. <<Petrolimportexport>> - S.A.)", ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 41 alin. (1) teza întâi și ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, privind regimul juridic al proprietății;

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

este neconstitutionala deoarece "producătorilor și procesorilor din domeniul petrolier le-a fost restrâns dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în patrimoniul lor, restrangere determinata de necesitatea acoperirii unor datorii ale unei societăți comerciale, iar nu de situațiile excepționale prevăzute expres de art. 49 alin. (1) din Constituție"; prin dispozițiile sale ordonanța contravine art. 51 din Legea fundamentală, privind suprematia Constituției, deoarece Guvernul nu a respectat "principiul neretroactivitatii, accesul liber la justiție și dreptul de proprietate";

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

contravine "principiilor constituționale ale economiei de piața, consacrate în art. 134 alin. (1) și (2) lit. a), întrucât crearea Fondului special pentru produse petroliere are ca scop plata datoriilor Societății Naționale a Petrolului <<Petrom>> - S.A. către Ministerul Finanțelor, Petrolexport și Conpet, plata care se realizează de către societățile comerciale care produc și proceseaza țiței, ceea ce constituie o intervenție a statului în domeniul unor relații comerciale".

Tribunalul București - Secția comercială și-a exprimat opinia ca "în cauza nu exista nici un motiv din cele prevăzute de

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , pentru respingerea ca inadmisibila a excepției de neconstituționalitate".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul a comunicat punctul sau de vedere în sensul că prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și, în consecința, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, prevederile din Legea fundamentală invocate, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249 din 30 noiembrie 2000

privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000.

Autorul excepției de neconstituționalitate considera ca aceste prevederi legale contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, ale art. 21, privind accesul liber la justiție, ale art. 41 alin. (1) teza întâi, care reglementează protecția proprietății private, ale art. 49 alin. (1), referitor la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 51, privind respectarea Constituției, ale art. 134 alin. (1) și (2) lit. a), referitoare la economia de piața și libertatea comerțului, precum și ale art. 135 alin. (1) și (6), privind regimul juridic al proprietății.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata următoarele:

Prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

a fost înființat Fondul special pentru produse petroliere, având ca destinație acoperirea obligațiilor de plată ale fostei Companii Române de Petrol, neachitate la data de 13 noiembrie 2000, obligații care, potrivit

art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 49/1997 , au fost preluate de Societatea Naționala a Petrolului "Petrom" - S.A. din București. Mecanismul de constituire a fondului prevăzut la art. 1 din ordonanța consta în includerea în prețul produselor petroliere livrate, benzina și motorina, obținute de producători sau rezultate din procesare, a unei sume fixe în lei reprezentând echivalentul sumei de 0,01 dolari S.U.A. Obligația de a calcula și de a vira sumele rezultate din aplicarea dispoziției legale menționate revine producătorilor și procesorilor persoane juridice cu sediul în România, indiferent de forma de organizare, natura capitalului și destinația produsului. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 și ale art. 7 aceste sume nu intră în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată și reprezintă cheltuiala deductibilă din punct de vedere fiscal.

I. Referitor la susținerea ca dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), conform cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile", Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată deoarece nici una dintre dispozițiile ordonanței nu are un caracter retroactiv. Pe de altă parte, Curtea constata ca obiectul ordonanței nu îl constituie modificarea statutului unor persoane juridice, astfel cum susține autorul excepției, ci crearea Fondului special pentru produse petroliere, destinat acoperirii obligațiilor de plată aferente fostei Companii Române de Petrol, obligații preluate la datoria publică conform prevederilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 72/1997 . Nici faptul ca obligațiile de plată, la care se referă ordonanța criticata, au luat naștere anterior nu justifica susținerea ca ordonanța se aplică retroactiv, aceste obligații de plată existând și continuand sa producă efecte și la data emiterii ordonanței.

II. Curtea constata ca este neîntemeiată și susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, conform cărora "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept", deoarece prin ordonanța criticata nu s-a încălcat în nici un fel dreptul producătorilor și procesorilor de produse petroliere ori al altor subiecte de drept de a se adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor lor subiective. Ordonanța are, pentru Societatea Comercială "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti, precum și pentru celelalte persoane juridice aflate în situația acesteia, efectul unei cauze legale de stingere a obligației de plată. Asadar, autoarea excepției nu se mai afla în situația de a se apara, pe cale judiciară, împotriva unei cereri de obligare la plata datoriei rezultate din importul de țiței, efectuat de fosta Companie Română de Petrol, iar, dacă totuși apreciază ca s-ar afla într-o asemenea situație, nimic nu o împiedica să-și apere drepturile în fața instanței de judecată.

III. Analizând critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1), teza întâi, care reglementează protecția proprietății private, ale art. 135 alin. (1) și (6), privind regimul juridic al proprietății, precum și ale art. 134 alin. (1) și (2) lit. a), referitoare la economia de piața și libertatea comerțului, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi primită, întrucât din conținutul normativ al ordonanței atacate rezultă ca sumele cu care se alimentează Fondul sunt suportate efectiv de către consumatorii finali ai produselor petroliere, iar nu de către producătorii și procesorii produselor din această categorie, cărora le revine exclusiv obligația de a calcula și de a vira în contul Fondului aceste sume, în condițiile și la termenele prevăzute în ordonanța.

În condițiile în care sumele menționate reprezintă cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal și nu intră în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, nu se poate retine ca aplicarea ordonanței de urgenta criticate aduce vreo atingere dreptului de proprietate al producătorilor și procesorilor de produse petroliere ori ca s-ar încalcă dispozițiile constituționale privind economia de piața și libertatea comerțului.

IV. În sfârșit, pentru aceleași considerente, nu poate fi primită nici critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți [art. 49 alin. (1)] și a celor privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor (art. 51).

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 249/2000

privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrotel Lukoil" - S.A. din Ploiesti în Dosarul nr. 8.746/1999 al Tribunalului București - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2001.