Convenția din 29 decembrie 1981

Articolul 1

1. Legislatiile de asigurări sociale avute în vedere prin prezenta convenție sînt:

A. ÎN ROMÂNIA

a) legislația privind asigurările sociale (batrinete, invaliditate, boala, accidente de muncă și boli profesionale, deces);

b) legislația privind asistența medicală;

c) legislația referitoare la alocațiile de stat pentru copii.

B. ÎN ALGERIA

a) legislația privind asigurările sociale;

b) legislația privind alocațiile familiale;

c) legislația privind accidentele de muncă și bolile profesionale.

2. Prezenta convenție se referă, de asemenea, la toate actele legislative sau de reglementare care ar modifica sau completa legislatiile enumerate la paragraful 1 al prezentului articol.

Totuși, ea nu se referă la:

a) actele legislative sau de reglementare care se referă la o ramura noua a asigurărilor sociale, dacă între cele doua părți contractante nu intervine un acord în acest scop;

b) actele legislative sau de reglementare care vor extinde regimurile existente asupra unor noi categorii de beneficiari, dacă ar exista o opoziție, în aceasta privinta, a părții contractante interesate, notifica celeilalte părți contractante în termen de 3 luni începînd de la data publicării oficiale a acestor acte.

Articolul 2

Cetățenii români sau algerieni care exercită în Algeria sau în România o activitate retribuită sînt, ca și membrii lor de familie care locuiesc cu ei, supuși legislatiilor de asigurări sociale pe teritoriul căruia își exercită activitatea și beneficiază de asigurări sociale în aceleași condiții ca și cetățenii fiecăruia dintre cele doua state, sub rezerva dispozițiilor speciale convenite de comun acord prin prezenta convenție.

Articolul 3

1. Personalul retribuit, trimis temporar de către una dintre părțile contractante pentru a executa lucrări pe teritoriul celeilalte părți contractante, rămîne supus legislației tarii trimitatoare din momentul sosirii pe teritoriul celeilalte părți contractante, în măsura în care durata acestei activități nu depășește 3 ani, în care sînt cuprinse și perioadele de concedii.

2. Autoritățile competente vor putea conveni de comun acord asupra prelungirii perioadei prevăzute la paragraful precedent.

3. Personalul retribuit al întreprinderilor de transport dintr-un stat contractant care lucrează în celălalt stat, fie în mod permanent, fie temporar, este supus regimului de asigurări sociale în vigoare în statul unde își are sediul întreprinderea.

4. Autoritățile competente ale părților contractante pot sa prevadă, de comun acord, alte excepții de la dispozițiile art. 2.

Articolul 4

1. Membrii misiunilor diplomatice și consulare ale părților contractante nu sînt cuprinși în domeniul de aplicare a prezentei convenții.

2. Personalul administrativ și tehnic, angajații consulari și personalul de serviciu, precum și personalul de serviciu al membrilor misiunilor diplomatice și consulare, care au cetățenia statului reprezentat de către misiunea diplomatică sau consulară și care și-au stabilit definitiv domiciliul în statul în care lucrează, pot opta între aplicarea legislației tarii în care se afla locul de muncă și legislația statului trimițător.

Articolul 5

1. Asigurații unei părți contractante, precum și membrii lor de familie care-i însoțesc, au dreptul la îngrijire medicală pe perioada în care se afla temporar pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. În cazurile menționate la paragraful 1, dreptul la îngrijire medicală exista numai în măsura în care starea sănătății asiguratului reclama acordarea imediata a acestei îngrijiri.

3. Asigurații unei părți contractante pot fi admiși în instituțiile medicale ale celeilalte părți contractante după primirea autorizației instituției de asigurare de care aparțin cei interesați, în condițiile ce se vor stabili printr-un acord separat.

4. Prestațiile acordate în baza paragrafelor 1 și 3 ale prezentului articol se asigura de instituțiile medicale ale tarii unde se afla reședința temporară, potrivit dispozițiilor legislației aplicabile în acest stat. Durata pentru care se acordă îngrijiri medicale este cea prevăzută de către instituția de asigurare de care aparțin cel interesat.

5. Protezele, marea aparatura și alte prestații în natura de mare importanța nu vor fi acordate, în afară cazurilor de urgenta absolută, decît cu aprobarea instituției de asigurare de care aparține cel interesat. Se considera urgenta absolută situația în care intirzierea acordării prestației ar putea sa pună în mod serios în pericol viața sau sănătatea asiguratului.

6. Dispozițiile paragrafelor 1 pînă la 5 se aplică în același mod membrilor de familie ai asiguraților.

Articolul 6

1. Prestațiile în bani pentru incapacitate temporară de muncă, în caz de boala, accident sau maternitate, la care au dreptul de muncă, în caz de boala, accident sau maternitate, la care au dreptul asigurații, se acordă de către instituția de asigurare de care aparțin cei interesați, conform legislatiilor ce se aplică de către aceasta instituție. Instituția de asigurări sociale a statului de reședința supune pe asigurat controlului medical potrivit normelor legale ce se aplică propriilor asigurați, în vederea stabilirii perioadei de incapacitate de muncă.

2. Cheltuielile pentru controlul medical și expertiza medicală nu se rambursează între părțile contractante.

Articolul 7

Cheltuielile pentru acordarea de îngrijiri medicale, în virtutea art. 5 al prezentei convenții, vor fi suportate de instituția de asigurări sociale de care aparține cel interesat și vor fi rambursate prin intermediul organelor de legătură ale părților contractante, pe baza tarifelor practicate pentru asigurații săi.

Articolul 8

Pentru personalul retribuit care se duce dintr-un stat în altul, perioadele de asigurare sau cele asimilate, efectuate sub regimul asigurărilor sociale ale primului stat, sînt insumate, la nevoie, cu condiția ca ele sa nu se suprapuna cu perioadele de asigurări sau cele asimilate realizate sub regimul de asigurări sociale al celuilalt stat și numai pentru deschiderea dreptului la prestații în acest din urma stat.

Perioadele considerate ca asimilate perioadelor de asigurări sînt, în fiecare stat, cele recunoscute ca atare prin legislația statului respectiv.

Articolul 9

Pentru a se aprecia gradul de incapacitate permanenta de muncă, rezultată dintr-un accident de muncă sau dintr-o boala profesională, în raport de legislația unui stat, accidentele de muncă și bolile profesionale ivite mai înainte sub legislația celuilalt stat sînt luate în considerare pentru deschiderea dreptului la pensie de invaliditate sau la renta pentru accident de muncă, ca și cum acestea s-ar fi ivit sub legislația primului stat.

Articolul 10

Membrii de familie ai unei persoane asigurate române sau algeriene, care domiciliază în una dintre cele doua tari, în timp ce persoana își exercită activitatea în cealaltă țara, beneficiază de prestații de asigurări sociale și de alocații familiale din partea instituției de asigurări de care aparțin.

Articolul 11

Perioadele de asigurări îndeplinite de către personalul român retribuit, încadrat în munca cu contract, în Algeria, în baza unui acord între cele doua tari, și de către personalul algerian retribuit în România, sînt luate în considerare la determinarea drepturilor la pensie de batrinete, de către instituțiile tarii de origine, la sfîrșitul activității lor.

Cotizațiile plătite pentru pensia de batrinete, în perioada activității determinate în primul paragraf al acestui articol, se transfera instituției tarii de origine, la sfîrșitul activității lor.

Articolul 12

Studenții români în Algeria sau studenții algerieni în România beneficiază de dispozițiile prezentei convenții în materie de asistența medicală, în condițiile ce vor fi stabilite prin înțelegerea administrativă.

Articolul 13

Autorități competente, în sensul prezentei convenții, sînt considerate, pentru fiecare dintre părțile contractante, miniștrii care sînt însărcinați, fiecare în ceea ce îl privește, cu aplicarea legislatiilor enumerate la art. 1.

Sînt considerate ca organe de legătură:

Pentru România:

- Direcția generală de asigurări sociale, pensii și asistența socială din Ministerul Muncii;

- Oficiul central de plată pensiilor.

Pentru Algeria:

Casa naționala de securitate socială.

Articolul 14

O înțelegere administrativă, încheiată de către autoritățile competente ale celor două state, va stabili condițiile de aplicare a prezentei convenții și modelele formularelor necesare punerii în aplicare a acestor dispoziții.

Articolul 15

Autoritățile competente ale celor două state:

- pot încheia, în afară înțelegerii administrative la care se referă art. 14, orice alte înțelegeri care să o completeze sau sa o modifice;

- își vor comunică toate informațiile referitoare la măsurile luate, pe plan intern, pentru aplicarea prezentei convenții și a înțelegerilor convenite pentru aplicarea ei;

- își vor comunică reciproc toate dificultățile ce ar putea aparea pe plan tehnic din aplicarea dispozițiilor convenției sau a înțelegerilor convenite pentru aplicarea ei;

- își vor comunică toate informațiile privind modificările aduse legislației și reglementărilor la care se referă art. 1, în măsura în care aceste modificări ar fi susceptibile de a afecta aplicarea prezentei convenții sau a înțelegerilor convenite pentru aplicarea ei.

Articolul 16

Beneficiul scutirilor de taxe de timbru și de taxe consulare, prevăzute de către legislația uneia dintre părțile contractante pentru actele ce trebuie prezentate administrațiilor sau instituțiilor de asigurări sociale ale acestei părți contractante, se extinde, de asemenea, la actele care trebuie prezentate pentru aplicarea prezentei convenții administrațiilor sau instituțiilor de asigurări ale celeilalte părți contractante.

Toate actele, documentele și orice dovezi ce trebuie prezentate în executarea prezentei convenții sînt scutite de viza de legalizare.

Articolul 17

Cele doua părți contractante vor facilita transferurile financiare din aplicarea prezentei convenții.

Articolul 18

Transferurile rezultate din aplicarea prezentei convenții se efectuează în devize liber convertibile, la cursul oficial de schimb în vigoare la data transferului.

Articolul 19

Toate neînțelegerile privind aplicarea prezentei convenții vor fi soluționate, de comun acord, de către autoritățile competente ale celor două părți contractante.

În cazul în care nu ar fi posibil să se ajungă, pe aceasta cale, la o soluție, aceasta va trebui să fie cautata pe cale diplomatică.

Articolul 20

Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părți contractante îndeplinirea procedurilor constituționale necesare în ceea ce o privește pentru intrarea în vigoare a prezentei convenții.

Prezenta convenție va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care va urma datei ultimei notificări.

Articolul 21

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe durata nedeterminată.

Fiecare parte contractantă o va putea denunta cu un preaviz de 6 luni, notificat pe cale diplomatică.

În caz de denunțare, prevederile prezentei convenții vor rămîne aplicabile drepturile dobîndite.

Încheiată în trei exemplare originale în limbile română, arabă și franceza.

În caz de neconcordanta în interpretare, textul în limba franceza va prevala.

Facuta la Alger la 29 decembrie 1981.