Normele din 25 februarie 1999

1. INTRODUCERE
Normele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuțiilor care-i revin pentru organizarea și realizarea cadastrului general în România, potrivit
Legii cadastrului și a publicității imobiliare, nr. 7/1996 .
In conformitate cu prevederile legale, măsurătorile cadastrale se fac la nivel de bun imobil și au ca scop evidențierea acestuia prin forma, dimensiune și atribute. Bunul imobil reprezintă un corp de proprietate care are una sau mai multe parcele alipite ale aceluiași proprietar*). Parcela este cantitatea de baza a cadastrului general care are un singur proprietar o singura categorie de folosința. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operațiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrurilor, modul de întocmire și conținutul documentațiilor tehnice rezultate, condițiile tehnice de calitate și modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuție a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât sa îndeplinească condițiile de conținut și calitate impuse.
Condițiile tehnice pentru realizarea rețelelor geodezice de sprijin, de indesire și ridicare precum și structura și conținutul bazei de date a cadastrului general, sunt specificate în norme proprii.
___________
Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice și juridice care finanțează, contractează, avizează, executa, verifica și receptioneaza lucrări de cadastru general.
Titularii cadastrelor de specialitate care își elaborează propriile metodologii, instrucțiuni, regulamente și norme tehnice, sunt obligați ca la întocmirea acestora sa țină seama de prevederile din prezentele norme. Normele tehnice, instrucțiunile, regulamentele și metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme și prezentate Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie pentru avizare.
3. REȚELE GEODEZICE
3.1. Prevederi generale
3.1.1. Materializarea punctelor din rețelele geodezice de sprijin, și din rețelele de indesire și ridicare se face conform prevederilor standardului roman SR 3446-1/1996 (anexa 10), având mărci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa 11), emise de Institutul Roman de Standardizare precum și cu alte sisteme de marcare și semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) și internaționale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC.
3.1.2. Coordonatele punctelor din rețelele geodezice se calculează în sistem de proiectie Stereografic 1970 și în plan de referința Marea Neagra 1975.
3.2. Rețeaua geodezica de sprijin
3.2.1. Rețeaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau întreținerea cadastrului general într-un teritoriu administrativ, este formată din totalitatea punctelor rețelei geodezice de referința.
3.3. Rețea geodezica de indesire și ridicare
3.3.1. Rețeaua geodezica de indesire și ridicare se realizează astfel încât sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrărilor de introducere și întreținere a cadastrului general.
3.3.2. In configurația rețelei geodezice de indesire și ridicare vor fi incluse cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin, astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele acesteia.
3.3.3. Rețeaua geodezica de indesire și ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, rețele de drumuiri poligonometrice, intersecții, retrointersectii, sau tehnologii geodezice bazate pe observații satelitare (sisteme globale de pozitionare). In cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System), la proiectarea rețelei se va tine seama de următoarele:
- rețeaua de indesire și ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din rețeaua geodezica de sprijin (3 puncte din rețeaua de triangulatie și 3 puncte din rețeaua de nivelment:
- punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atât în interiorul rețelei cat și la marginea rețelei;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;
- se va prevedea determinarea punctelor de legătura dublu-staționate în sesiuni diferite.
Numărul minim de sesiuni și într-o rețea cu puncte și cu utilizarea de receptoare se calculează cu relația:
s = (p-n)/(r-n) pentru n >= 1
unde n este numărul punctelor de legătura între sesiuni.
Dacă un punct este stationat de m ori atunci numărul de sesiuni se calculează cu relația:
s = m x p/r
3.3.4. Rețelele geodezice de indesire se compensează ca rețele libere, prin încadrarea în configurația lor a cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor rețelei nu trebuie sa depășească § 5 cm în poziție planimetrica.
┌──────────────────┐
│ _____ U
│
│ \
│
│
│
\
│Q
+ Q
│
s = s \
│
/
│ xx
yy │
r
o \
│ /
│
i
i│
\
│ ───── │
│
\
│
i=l
R
│
\ └──────────────────┘
\l
2n
în care:
n numărul de puncte din rețea,
Q,
Q
elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
xx
yy (coeficienților de pondere) a necunoscutelor, corespunzătoare
coordonatelor X și respectiv Y ale punctului i,
s
abaterea standara a unității de pondere.
o
3.3.5. După compensarea ca rețea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor rețelei de indesire și ridicare în sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin.
3.3.6. Punctele din rețeaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp, în extravilan și 1 punct/kmp în intravilan.
3.3.7. Densitatea rețelei de ridicare se stabilește în raport cu scopul lucrărilor și scara de redactare a planurilor cadastrale. Rețelele de ridicare se proiectează astfel încât sa se asigure determinarea punctelor care delimitează teritoriul administrativ și intravilanele precum și a celor care definesc bunurile imobile.
3.3.8. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configurația terenului și densitatea detaliilor (în principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face după natura solului cu borne, repere și mărci standardizate avizate sau omologate se ONCGC, asigurând o densitate de cel puțin 1 punct/kmp în zona de șes, 1 punct/2 kmp în zone colimare și 1 punct/5 kmp în zone de munte. In intravilan în zonele asfaltate sau betonate materializarea se poate face și cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm, batuti la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitatea către cel puțin alte doua puncte din rețeaua geodezica de indesire și ridicare sau din rețeaua geodezica de sprijin.
3.3.9. Indiferent de instrumentele și procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, rețeaua de ridicare se compensează ca rețea constransa pe punctele rețelelor de sprijin și de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depășească § 10 cm în intravilan și § 25 cm în extravilan și se calculează cu relațiile:
┌────
S
= S \
│Q
X
o \ │ xx
\│
i
┌────
S
= S \
│Q
Y
o \ │ yy
\│
i
3.4. Documente tehnice
3.4.1. Documentația tehnica întocmită după executarea rețelelor geodezice de sprijin, indesire și ridicare supusă operațiilor de recepție va cuprinde:
- memoriul tehnic;
- schema dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);
- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);
- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de stație, denumirile/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate);
- descrierile topografice (Anexa 8) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi;
- inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).
4. DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATIVE
4.1. Prevederi generale
4.1.1. Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezintă operația de baza prin care se identifica, măsoară la teren și se oficializeaza, limitele teritoriului administrativ conținând punctele de frangere și traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine precum și limitele intravilanelor din respectivul teritoriu. Aceasta lucrare se executa înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului general pe un teritoriu administrativ.
4.1.2. Stabilirea liniei de hotar și denumirile unităților administrativ-teritoriale se face în conformitate cu
Legea nr. 7/1996 , pe baza prevederilor
Legii nr. 2/1968 , cu modificările ulterioare stabilite prin acte normative emise de Guvernul României sau prin alte documente legale. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate potrivit
Legii nr. 50/1991 , cu modificările ulterioare. In cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform
Legii fondului funciar, nr. 18/1991
republicată.
4.2. Operațiuni de delimitare
4.2.1. Pentru realizarea delimitărilor cadastrale se vor executa următoarele:
a) constituirea comisiei de delimitare și aprobarea componentei acesteia, prin ordinul prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului și stabilirea punctelor hotarului administrativ precum și stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafața și borne subterane conform standardului SR 3446-1/96 sau cu alte tipuri de borne și mărci avizate sau omologate de ONCGC. Mărcile pentru bornele de suprafața se inscriptioneaza conform Anexei 10:
d) executarea operațiilor de teren și birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;
e) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala și a delegaților teritoriilor administrative vecine (Anexa 13);
f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala și marcarea hotarelor administrative.
4.2.2. Comisia de delimitare cadastrala, are următoarea componenta: primării și secretarii primăriilor teritoriilor administrative implicate în operațiunea de delimitare cadastrala, delegatul OJCGC și după caz, delegatul Direcției generale de urbanism și amenajarea teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordinul prefectului. In comisia de delimitare se recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fără ca aceștia sa fie nominalizați în ordinul de constituire. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitați, dacă este cazul, și delegați desemnați de ministerele titulare ale cadastrelor de specialitate.
4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare, delegatul OJCGC împreună cu primarul, procedează la convocarea comisiei, care are obligația sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentație existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.
4.2.4. Primăria care dorește sa-si delimiteze teritoriul va comunica în scris (Anexa 11) cu aviz de confirmare, primăriei din teritoriul administrativ vecin, cu minimum 15 zile înainte, data, ora și locul de întâlnire pentru a proceda la operațiunea de delimitare. Primăria teritoriului administrativ vecin este obligată sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.
4.2.5. Când o parte din hotarul teritoriului administrativ care se delimitează se afla la limita de județ, comisia de delimitare va fi constituită prin ordin comun al prefecților județelor implicate. Primăria care își delimitează teritoriul și OJCGC, vor informa în scris (Anexa 12), prefectura județului vecin, respectiv OJCGC din județul vecin despre operațiunea de delimitare, cu minimum 15 zile înainte de data stabilită pentru delimitare. Aceștia sunt obligați sa-si trimită delegații, membri ai comisiei, la data, ora și locul, comunicate.
4.2.6. In cazul în care delegații primăriei teritoriului administrativ vecin, județului vecin sau ai OJCGC vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul verbal și în schita de delimitare se vor face mențiuni în legătura cu aceasta.
4.2.7. Operațiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar începe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul pana la următorul punct format din intersecția mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitări. In lipsa schitei menționate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei și se evidențiază, la fata locului pe hărțile și planurile topografice existente. Reprezentanții executantului lucrărilor, convocați prin grija OJCGC, participa în mod obligatoriu la operațiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar și a punctelor care vor fi materializate.
4.2.8. In cazul când unele segmente și puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificări, pe noua schita vor fi făcute mențiunile în acest sens. Numerotarea punctelor de hotar începe, cu numărul 101, din punctul de intersecție a trei sau mai multe hotare situat în partea de nord sau nord-vest și se continua în sens orar. (Codificarea acestora se va efectua în conformitate cu metodologia privind constituirea băncilor de date cadastrale).
4.2.9. In cazul existenței unor delimitări făcute anterior, se vor înlocui numerele vechi, ale punctelor de hotar, cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritorii administrative delimitate, numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise în paranteza.
4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schite de reperaj și descrieri topografice (Anexa 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categoriile de folosința, destinația terenurilor și proprietarii) și se vor consemna în procesul verbal de delimitare.
4.2.11. Dacă linia de hotar este și linie de frontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie Cartografie și Cadastru, prin ONCGC. Linia de frontiera a tarii se avizează la Comandamentul Național al Grănicerilor.
4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se mențin) cat și pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.
4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:
- punctele de intersecție ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare);
- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât sa permită, la nevoie reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distanțe de aproximativ 2 km;
- punctele de intersecție ale hotarului cu ape curgătoare, cai ferate, șosele, se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stilpi de lemn cu diametrul de 10 cm și lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pământ.
4.2.14. In cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersecție a hotarelor care trebuie bornate, se afla în locuri improprii bornarii (balta, mlastina, cariera, etc.) se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.
4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreapta o pădure compacta, o pășune, o fâneața sau un lac, se vor borna punctele de intersecție ale liniei de hotar cu limita suprafețelor acestor categorii de folosința (în aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara). Dacă linia de hotar care traversează pădurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor picheta și determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. La recunoașterea traseului hotarului care traversează păduri și lacuri de acumulare, în comisia de delimitare vor fi invitați, după caz și reprezentanții Direcției Silvice Județene și ai Regiei Apele Romane.
4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersecție ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimitează, indiferent de lungimea tronsonului. Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1000 m, cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm și diametrul de 10 cm, protejati cu movile de pământ. In cazul apelor curgătoare interioare, hotarul se stabilește pe talvegul firului de curgere al apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul se stabilește la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței teritoriului administrativ.
4.2.17. Dacă teritoriul administrativ este mărginit de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabilește pe una din laturile acestora, astfel încât acestea sa fie cuprinse în întregime în suprafața unui teritoriu administrativ. In cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței teritoriului administrativ.
4.2.18. Pe râurile de frontiera a tarii și pe fluviul Dunarea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la ONCGC prin Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Cadastru. Pe fluviul Dunarea, pe porțiunea în care ambele maluri se afla pe teritoriul României, punctele de hotar, între doua teritorii, se stabilesc și se determina prin digitizare la jumătatea latimii fluviului.
4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data măsurătorilor.
4.2.20. In cazurile în care exista neintelegeri, între vecini, la stabilirea liniei de hotar și membrii comisiei nu pot rezolva neînțelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare astfel:
a) pe schita generală a hotarului administrativ și pe schita cu porțiunea de hotar în litigiu, se consemnează ambele variante;
b) suprafața în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili în prezenta membrilor comisiei de delimitare;
c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeței în litigiu se vor materializa cu stilpi de lemn cu lungimea de 5 cm și diametrul de 10 cm și vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar;
d) pana la rezolvarea litigiului, suprafața disputata va fi inclusă în suprafața calculată a teritoriului nominalizat de OJCGC;
e) în procesul verbal de delimitare se vor menționa argumentele celor doua părți și se vor anexa copii după actele deținute, dacă acestea exista;
f) după soluționarea litigiului, se reface documentația cadastrala și se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptată.
4.2.21. Materializarea hotarului administrativ se realizează și se planteaza prin grija executantului lucrărilor de delimitare, cu respectarea caracteristicilor menționate anterior.
4.2.22. Coordonatele X, Y, Z, ale punctelor de hotar, se calculează în sistemul de proiectie Stereografic 1970 și în plan de referința Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a punctelor din rețelele geodezice de sprijin.
4.2.23. Operațiunile de delimitare a intravilanelor constau din:
a) constituirea comisiei de delimitare;
b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat și stabilirea punctelor care se vor materializa;
c) materializarea punctelor;
d) executarea operațiilor de teren și birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;
e) întocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului, cu acordul și semnăturile membrilor comisiei (Anexa 13);
f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala.
4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordinul prefectului, este formată din primarul și secretarul primăriei, delegatul OJCGC și delegatul Direcției generale de urbanism și amenajarea teritoriului.
4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data și ora stabilite de primar.
4.2.26. Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (Anexa 9), sau cu borne preluate din standardele internaționale avizate sau omologate de ONCGC. Mărcile pentru borne se inscriptioneaza conform Anexei 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km.
4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum și cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmirii Planului Urbanistic General (conform Regulamentului local de urbanism) vor fi determinate punctele materializate. (Codificarea acestora se va efectua în conformitate cu metodologia privind constituirea băncilor de date cadastrale).
4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj și descrieri topografice (Anexa 8).
4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate și pentru punctele de hotar și limita de intravilan, materializate, se vor întocmi procese verbale de predare conform modelului din Anexa 14.
4.3. Documentații tehnice
4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare a teritoriului administrativ se întocmește în vederea realizării recepției "dosarul de delimitare", care trebuie sa conțină următoarele piese:
- schita generală a hotarului și schițele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare cu acordul și semnăturile membrilor comisiei de delimitare;
- schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (Anexa 8);
- inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate și nematerializate):
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15);
- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);
- suprafața teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;
- procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărui teritoriu administrativ vecin, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (Anexa 13);
- copii după scrisorile de încunoștințare trimise primăriilor teritoriilor administrative vecine și după caz prefecturilor și OJCGC vecine:
4.3.2. Schita generală a hotarului administrativ însoțită de o descriere a traseului hotarului, se întocmește pe copii extrase după hărțile cadastrale sau topografice, la scările 1:25 000 sau 1:50 000 astfel ca, în funcție de mărimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generală conține reprezentarea următoarelor detalii:
- rețeaua principala de cai de comunicație:
- rețeaua hidrografica formată din apele curgătoare și stătătoare, canalele și digurile principale;
- perimetrele intravilanelor și denumirile acestora;
- poziția și numerotarea punctelor materializate și a punctelor de trei sau mai multe hotare;
- traseul liniei de hotar marcat prin semne convenționale;
- denumirea teritoriilor vecine.
4.3.3. Pentru segmentele care constituie și hotar de județ este necesar acordul prefecturilor și OJCGC din cele doua județe limitrofe și respectiv parafa prefecturii, semnătura prefectului, semnătura și parafa președintelui consiliului județean, aplicate pe schite în dreptul porțiunii de hotar.
4.3.4. Dosarul de delimitare se întocmește în trei exemplare: un exemplar se depune la OJCGC, un exemplar la primărie și un exemplar la consiliul județean. Pentru porțiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu poziția și numerotarea punctelor de hotar. La fiecare primărie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin grija OJCGC, cu schita porțiunii comune de hotar și inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.
4.3.5. Pentru fiecare intravilan se întocmește un dosar de delimitare care conține:
- schita generală a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, rețeaua generală de drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta și detalii la scări mai mari;
- schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2.000 cu numerotarea tuturor punctelor;
- schite de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate;
- procesul verbal de delimitare cu acordul și semnăturile membrilor comisiei;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate și nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).
- schema măsurătorilor efectuate:
- copii după scrisorile de încunoștințare trimise Direcției generale de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul primăriilor și după caz comisiilor județene sau prefecturilor;
- suprafața intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.
4.3.6. Dosarul de delimitare al intravilanului se întocmește în trei exemplare: un exemplar se preda la primărie, un exemplar la OJCGC și un exemplar la Direcția generală de urbanism și amenajarea teritoriului.
5. ANALIZA DOCUMENTELOR CARTOGRAFICE EXISTENTE
5.1. Planuri și harți cadastrale/topografice existente
5.1.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligația sa analizeze și sa pregătească întreaga documentație topografica și cadastrala existenta pe teritoriul administrativ.
5.1.2. Criteriile de baza pentru analizarea conținutului planurilor și hartilor existente menționate mai sus, în vederea utilizării lor la introducerea și întreținerea cadastrului general într-un teritoriu administrativ, sunt:
- procentul de modificări ale conținutului cadastral, raportat la conținutul general pe unitatea de suprafața (kmp);
- calitatea suportului planurilor și hartilor;
- lizibilitatea planurilor și hartilor și gradul de uzura și degradare ale acestora;
5.1.3. Procentul de modificări al conținutului planurilor și hartilor, constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii menționate mai sus. Procentul de modificări se stabilește prin confruntarea planurilor și hartilor cu situația din teren.
5.1.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menționate în caietul de sarcini referitor la lucrurile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei făcute asupra conținutului planurilor și hartilor precum și documentația topografica și cadastrala existenta vor fi puse la dispoziția executantului lucrărilor.
5.1.5. Confruntarea la teren a planurilor cadastrale sau topografice existente, se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru cel puțin 75% din suprafața teritoriului administrativ.
5.1.6. In cadrul operațiunii de confruntare cu situația din teren se verifica existenta și starea punctelor geodezice din rețeaua de referința, din extravilan și din intravilanele componente ale teritoriului administrativ.
5.1.7. Pe copiile planurilor și hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări constatate "din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosința și detaliilor liniare și se vor estima în procente, funcție de suprafața afectată.
5.1.8. După determinarea procentului mediu de modificări în conținutul planurilor și hartilor se va stabili soluția care trebuie adoptată pentru asigurarea bazei cartografice necesară la lucrările de introducere și întreținere a cadastrului general: actualizarea planurilor și hartilor existente sau planuri și harți noi.
5.2. Introducerea și întreținerea cadastrului general
5.2.1. Introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezintă masuratoarea oficială prin care se realizează operațiunile de teren și birou care conduc la întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general.
Întreținerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezintă masuratoarea oficială prin care se realizează cu o periodicitate de cel mult 6 ani, operațiunile de teren și birou care conduc la actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului general.
5.2.2. Documentele tehnice realizate la introducerea sau întreținerea cadastrului general reprezintă documentația oficială pe baza căreia se realizează publicitatea imobiliară.
Pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ sau în perioada dintre introducerea și întreținerea acestuia, publicitatea imobiliară se tine la zi prin înscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentațiilor de amplasament și delimitare a bunurilor imobile elaborate în acest scop de persoane fizice și juridice autorizate și recepționate de OJCGC.
5.2.3. In urma analizei procentului de modificări OJCGC va propune modalitatea de introducere și întreținere prin actualizare sau realizare de lucrări noi. Propunerile, însoțite de justificarea acestora se vor transmite la ONCGC care stabilește soluțiile de urmat.
5.2.4. Datele și documentele rezultate în urma receptionarii lucrărilor de către OJCGC sau, după caz, ONCGC vor fi puse la dispoziția executanților lucrărilor pentru a fi integrate în cadastrul general.
5.2.5. Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor și documentelor rezultate în urma aplicării
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , se va realiza de executantul lucrării numai dacă acestea corespund din punct de vedere al calității și respecta prevederile din prezentele norme tehnice.
5.2.6. Pentru realizarea sau actualizarea planului cadastral, se parcurge obligatoriu fiecare bun imobil din intravilan și din extravilan, realizandu-se operațiile de teren și birou pentru determinarea elementelor modificatoare și redactarea acestora pe planurile cadastrale.
5.2.7. In interiorul bunurilor imobile se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosința în suprafața mai mare de 150 mp în intravilan și mai mare de 500 mp în extravilan, și numai construcțiile cu caracter permanent. Categoriile de folosința cu suprafețe mai mici decât cele de mai sus vor fi incluse în parcelele adiacente ale aceluiași proprietar.
5.2.8. Lățimea străzilor, drumurilor comunale și ulitelor se stabilește între limitele bunurilor imobile. Pe planul cadastral de baza se reprezintă partea carosabilă (nu se reprezintă trotuarele, șanțurile, acostamentele, zonele de parcare și refugiu, zonele verzi, etc.). Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulite, cai ferate, diguri, ape, etc.) sunt tratate ca bunuri imobile, independente și se înregistrează ca atare.
5.2.9. Concomitent cu efectuarea operațiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, la fiecare bun imobil se culeg și datele de identificare a proprietarului sau deținătorului legal, categoriile de folosința ale parcelelor și modul de deținere (exclusiv, indiviziune) a acestora.
5.2.10. La nivelul fiecărui bun imobil din intravilan se vor întocmi:
a) schita cadastrala a bunului imobil. Pe schita se figurează perimetrul bunului imobil cu parcelele din interior, categoriile de folosința ale parcelelor și clădirile cu caracter permanent. Pe schita cadastrala se scriu, de asemenea numele și prenumele proprietarului (cu inițială tatălui), adresa bunului imobil, adresa de domiciliu a proprietarului (în cazul în care proprietarul are alt domiciliu), vecinii și cu o săgeata se indica direcția nord. schițele cadastrale se întocmesc pe sectoare cadastrale;
b) fișa bunului imobil (Anexa 1), constituie documentul de baza în care se culeg datele cadastrale care se introduc în baza de date a cadastrului general.
După încheierea lucrărilor la nivelul intravilanului, fișa bunurilor imobile se completează cu numerele cadastrale și suprafețele definitive ale parcelelor și bunurilor imobile.
5.2.11. Documentele care se întocmesc în extravilan sunt:
a) schita cadastrala, pe grupe de bunuri imobile, în cazul terenurilor agricole și silvice, pe trupuri de pădure sau pe bunuri imobile ale marilor deținători (triaje și depouri, aeroporturi, lacuri, exploatări miniere, cariere, etc.);
b) fișa bunurilor imobile (Anexa 1).
5.2.12. Condițiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt, următoarele:
- în intravilan: § 10 cm pentru punctele de pe conturul bunurilor imobile;
- în extravilan: § 20 cm în zone de șes, § 30 cm în zone colimare și § 50 cm în zone de munte, pentru punctele de contur ale bunurilor imobile.
Limitele parcelelor din interiorul bunurilor imobile și proiectiile la sol ale construcțiilor cu caracter permanent se vor determina prin măsurători directe de distanțe, iar coordonatele acestora se vor prelua prin digitizare de pe planul cadastral. Suprafețele rezultate se vor constrânge pe suprafața totală a bunului imobil de care aparțin.
Detaliile liniare și elementele punctuale reprezentând rețeaua de cai de comunicații, hidrografia și construcțiile hidrotehnice se vor determina în aceleași condiții de precizie ca pentru bunurile imobile.
5.2.13. OICGC va pune la dispoziția executantului lucrărilor documentele cadastrale existente în zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hârtie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitală dacă exista plan digital.
La încheierea lucrării, executantul este obligat sa predea la OICGC, documentele primite. Înainte de operarea modificărilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de către executantul lucrărilor, în forma digitală, prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare vor fi făcute direct pe planul digital obținut. Planurile cadastrale noi se realizează în forma digitală.
5.3. Proiectul tehnic de ansamblu
5.3.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele principale necesare elaborării proiectelor tehnice de execuție și pentru stabilirea soluțiilor tehnice și estimarea cantităților și valorilor pe categorii de lucrări.
5.3.2. In cazul unor lucrări de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize complexe asupra lucrărilor vechi, iar execuția noilor lucrări nu implica studierea mai multor soluții, se poate trece direct la proiectul tehnic de execuție, cu aprobarea OJCGC sau, după caz a ONCGC.
5.3.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrările care se executa pe teritorii administrative întregi sau pe porțiuni de cel puțin 1/2 din suprafața acestora.
5.3.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părți principale:
a) constatările și concluziile în urma analizării documentațiilor existente, din punct de vedere cantitativ calitativ și al gradului de actualitate;
b) prezentarea soluțiilor tehnice de baza pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului general:
c) calcule estimative pentru volumul de lucrări, forta de munca necesară pentru executarea lucrărilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice și materiale:
d) memoriul justificativ.
3.3.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmește graficul programării calendaristice a desfășurării pe etape de execuție a acestora.
3.3.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia tehnico-economică a OJCGC, numita prin decizia directorului general. Prevederile din proiectul tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic de execuție.
5.4. Proiectul tehnic de execuție
5.4.1. Proiectul tehnic de execuție constituie documentația care sta la baza justificarii soluțiilor tehnice alese și a cuantificării volumelor de lucrări pe etape și tipuri precum și estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile din prezentele norme tehnice, precum și precizările de ordin tehnic și financiar din proiectul tehnic de ansamblu și din caietul de sarcini.
5.4.2. Proiectul tehnic de execuție cuprinde următoarele părți principale:
a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrările care trebuie sa facă obiectul proiectului tehnic de execuție;
b) concluziile în urma recunoașterii făcuta la teren;
c) studiul asupra posibilităților de utilizare a documentațiilor și produselor cartografice și cadastrale existente în zond;
d) posibilitățile de recuperare, integrare și utilizare a datelor și documentelor provenite în urma aplicării
Legii nr. 18/1991
și a recepției lucrărilor;
e) soluțiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau a teritoriilor administrative și pentru fiecare intravilan, cuprinzând:
- punctele rețelei de sprijin;
- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul teritoriului administrativ și pe limita intravilanelor:
- punctele sau traseele rețelelor de întreținere și ridicare pentru extravilan și intravilan;
- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scara, după felul materialului suport pe care este făcuta imprimarea și metoda de întocmire);
f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (relele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu pentru actualizarea, sau realizarea hartilor și planurilor, întocmirea registrelor cadastrale, etc.);
g) memoriul tehnic.
6. CONȚINUTUL PLANULUI CADASTRAL
6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral, este forma digitală.
6.2. Planul cadastral de ansamblu
6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al teritoriului administrativ, se obține prin generalizarea planului cadastral de baza și conține reprezentarea grafica a întregii suprafețe a teritoriului administrativ.
6.2.2. Planul cadastral de ansamblu, sub forma analogica, se întocmește, de regula, la următoarele scări:
- 1:10.000 pentru teritoriile la care planul cadastral de bazd a fost întocmit la scara 1:2.000;
- 1:25.000 dacă planul cadastral de baza a fost întocmit la scara 1:5.000 sau parțial și la scara 1:2.000 în funcție de mărimea teritoriului administrativ și de forma sa, se poate folosi pentru reprezentarea graficd și scara 1:50.000.
6.2.3. Elementele de conținut, obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:
- denumirea teritoriului administrativ;
- pădurile și terenurile cu vegetație forestieră;
- rețeaua de șosele, drumuri, străzi, ulite și cai ferate;
- rețeaua hidrografica și construcțiile hidrotehnice importante (apele curgătoare, stătătoare, canale deschise, baraje, diguri);
- punctele care marchează hotarele administrative;
- limitele și denumirea intravilanelor;
- elemente de toponimie;
- punctele din rețeaua geodezica de sprijin (planimetrie și nivelment).
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmește (în extracadru, în partea din stânga jos) schema cu dispunerea foilor componente.
6.3. Planul cadastral de baza
6.3.1. Planul cadastral de baza se întocmește în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea cadastrului general pentru un anumit teritoriu administrativ și cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.
6.3.2. Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de baza, în forma analogica, este:
- 1:5.000, în zonele de șes pentru extravilan si, 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan și 1:2.000, 1:1000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane:
- 1:5.000 și 1:10.000, sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;
- 2:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcție de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.
6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica, la scările menționate anterior, se întocmesc pe foi de plan, cu dimensiunea cadrului interior de 50cm x 50cm, având în coltul de sud-vest, valori kilometrice întregi (Anexa 16). Reprezentarea analogica se face în sistem de proiectie Stereografic 1970 (Anexa 17).
6.3.4. Planul cadastral de baza va conține următoarele elemente:
- punctele rețelei geodezice de sprijin, de indesire și ridicare;
- limitele și punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul teritoriului administrativ și pentru intravilanele componente:
- limitele și numerele cadastrale ale bunurilor imobile, limitele și numerele cadastrale și categoriile de folosința ale parcelelor precum și ale construcțiilor cu caracter permanent dacă mai multe parcele alipite aparțin unui singur proprietar sau mai multor proprietari în coproprietatea sau indiviziune, acestea vor fi tratate ca un bun imobil (corp de proprietate);
- rețeaua de drumuri;
- căile ferate;
- apele curgătoare cu sensul lor de curgere;
- apele stătătoare;
- construcțiile hidrotehnice;
- denumirile localităților, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor și străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele și atlasele oficiale în vigoare;
- numerele poștale ale imobilelor din intravilane;
- codul de identificare pentru intravilan și extravilan și codul SIRUTA;
- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de întocmire, schema de dispunere și încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie stereografic 1970, pentru planurile analogice.
6.3.5. Semnele convenționale, regulile de scriere și corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza și de ansamblu, sunt cele prevăzute în "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500" - ediția 1978, pana la elaborarea și avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenționale.
7. CRITERIILE DE ÎMPĂRȚIRE A TERENURILOR DUPĂ DESTINAȚII
7.1. Prevederi generale
7.1.1. Terenurile de orice fel, care aparțin persoanelor fizice și juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deținute, se împart pe destinații, conform prevederilor legale.
7.1.2. Prin deținători de terenuri, se înțeleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari.
7.1.3. Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparține statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor.
7.2. Terenurile cu destinație agricolă
7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinație agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele, terenurile cu vegetație forestieră dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice și de îmbunătățiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice și de depozitare.
7.3. Terenurile cu destinație forestieră
7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinație forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrație silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive stancarii, abrupturi, bolovănișuri, rape, ravene, torenți dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice.
7.4. Terenurile aflate permanent sub ape
7.4.1. Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale și artificiale la nivelul maxim de retenție, bratele și canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale și continue.
7.5. Terenurile din intravilan
7.5.1. In aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosința, situate în perimetrul localităților urbane și rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislației în vigoare.
7.6. Terenurile cu destinație specială
7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinație specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene și navale, cele pe care se afla obiective și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a tarii precum și rezervațiile și monumentele naturii, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele asemenea.
8. CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINȚA ALE TERENURILOR SI A CONSTRUCȚIILOR
8.1. Prevederi generale
8.1.1. Categoria de folosința a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidențierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosința, alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărții funciare cat și pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează bunurile imobile.
8.1.2. Fiecare dintre cele cinci destinații ale terenurilor, pot avea categorii de folosința predominante, care ocupa suprafața majoritara și categorii de folosința care ocupa un procent mai mic. De exemplu, categoriile de folosința predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fânețele și pășunile, dar un procent mai mic îl ocupa și construcțiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria de folosința curți-construcții care este predominanta în cadrul destinației, se includ și alte categorii de folosința care ocupa suprafețe mai mici, ca, arabil, livezi, ape, etc.
8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosința ale terenurilor
8.2.1. Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se încadrează acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai mulți ani (2-6 ani) și sunt cultivate cu plante anuale sau perene ca: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice și industriale, plante medicinale și aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosința arabil se includ: arabil propriu-zis, pajiști cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii și rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:
a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase și graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;
b) terenurile rămase temporar neinsamantate datorită inundatiilor, colmatarilor, degradărilor sau altor cauze;
c) terenurile cu sere și rasadnite sistematizate, cu mențiunea "sere" sau "rasadnite".
Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita și înscrie ca arabil cu întreaga lor suprafața, incluzând și suprafețele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate, etc. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.
8.2.2. Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial, prin insamantari la maximum 15-20 ani și care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosința se înregistrează:
a) pășuni curate - sunt pășunile acoperite numai cu vegetație ierboasa;
b) pășuni cu pomi - sunt pășunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum și pășunile care provin din livezi paraginite. La încadrarea acestora se va tine seama de faptul ca producția principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar;
c) pășuni împădurite - sunt acele pășuni care, în afară de vegetație ierboasa, sunt acoperite și cu vegetație forestieră, cu diferite grade de consistent;
d) pășuni cu tufisuri și maracinisuri.
8.2.3. Fânețe (F). La categoria fânețe se încadrează terenurile inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se înregistrează la fânețe: fânețe curate, fânețe cu pomi, fânețe împădurite, fânețe cu tufărișuri și maracinisuri.
8.2.4. Vii (V). In aceasta categorie se încadrează terenurile plantate cu vita de vie:
a) vii altoite și indigene - viile altoite sunt acelea care au la baza lor un portaltoi, în timp ce viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe rădăcini proprii. Împreună mai sunt denumite și vii nobile:
b) vii hibride - sunt acelea care poarta și denumirea de "producători direcți";
c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemănătoare cu a viței de vie, plantațiile de hamei se includ în aceasta categorie de folosința;
d) pepiniere viticole - sunt terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantațiile portaltoi și pepinierele propriu-zise sau școlile de vite.
8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi și arbuști fructiferi. Se înregistrează ca livezi:
a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultura tradiționale și anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi în sistem agro-pomicol, livezi pure, etc.;
b) livezi intensive și superintensive - livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor și mecanizarea lucrărilor de întreținere și recoltare;
c) plantații de arbuati fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacăze, trandafiri de dulceața, etc.;
d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol;
e) plantații de duzi.
8.2.6. Păduri și alte terenuri din fondul forestier național (PD). In aceasta categorie de folosința intra toate terenurile din fondul forestier național, dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice, indiferent de proprietar. Se înregistrează la aceasta categorie de folosința:
a) păduri - terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o suprafața mai mare de 0,25 ha;
b) terenuri destinate impaduririi - terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate și poieni prevăzute a fi împădurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, producție și administrație silvică terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantații, culturi de răchita, arbuști ornamentali și fructiferi, cele destinate hranei vânatului și animalelor din unitățile silvice, cele date în folosința temporară personalului silvic;
d) perdele de protecție - benzi ordonate din plantații silvice și uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protecție ca: perdele pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc.;
e) tufărișuri și maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescenta de mica înălțime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc.
8.2.7. Terenuri cu ape și ape cu stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum și cele acoperite temporar, care după retragerea apelor, nu pot avea alta folosința. Se înregistrează la aceasta categorie:
a) ape curgătoare (HR): fluviul Dunarea, bratele și canalele din Delta Dunării, cursurile de apa, paraurile, garlele, și alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri, etc.). La apele curgătoare se va înregistra suprafața ocupată de întreaga albie minora a cursului de apa, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime și permanent sub apa. De obicei apele curgătoare formează de o parte și de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa.
Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele joase ale cursului, insulele și prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
b) ape stătătoare (HB): Limita acestor ape variaza în funcție de anotimp și de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se încadrează și apele amenajate în mod special pentru creșterea dirijata a pestelui precum și suprafețele cu ape stătătoare de mica adâncime unde cresc trestisuri și papurisuri și alte tipuri de vegetație specifica în regim amenajat sau neamenajat;
c) Marea teritorială și marea interioară suprafața marii teritoriale este cuprinsă între liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul țărmului inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente și linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza suprafața marii interioare este cuprinsă între țărmul marii și liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.
8.2.8. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale și artificiale, ale bălților, ale țărmului și plajei de nisip a Marii Negre, este stabilită prin norme specifice elaborate de ministerele interesate, care au obligația de a o transmite spre avizare ONCGC.
8.2.9. Căile de comunicații rutiere (DR) și căile ferate (CF). Din punct de vedere funcțional și al administrării, căile de comunicații rutiere se împart, potrivit legii, după cum urmează:
a) drumuri de interes național: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare;
b) drumuri de interes județean: drumurile care fac legătura între resedinte de județ și resedintele de municipiu și orașe, stațiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi și alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale și drumurile vicinale;
d) străzile din localitățile urbane;
e) străzile din localitățile rurale: străzi principale și străzi secundare;
f) cai ferate simple, duble și înguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extraviran care nu au caracter permanent nu se înregistrează ca detalii și se atribuie în proporție egala parcelelor din imediata vecinătate.
8.2.10. Terenurile ocupate cu construcții și curți (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări și destinații de exemplu: clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grădini botanice și zoologice, parcuri, cimitire, piețe, rampe de încărcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum și alte terenuri care nu se încadrează în nici una din categoriile de folosința prevăzute în articolele anterioare.
Suprafața la sol a construcțiilor permanente este inclusă în categoria de folosința construcții și curți (CC).
8.2.11. Terenuri degradate și neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate și cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetație. Din aceasta categorie fac parte:
a) nisipuri zburătoare - nisipuri mobile nefixate de vegetație și pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc în altul;
b) stancarii, bolovănișuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingrsmsdiri de bolovani și pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetație;
c) rape, ravene, torenți - alunecsri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite:
d) sărături cu crusta - terenuri puternic saraturate care formează la suprafața lor o crusta albicioasa friabila.
e) mocirle și smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa și uscaciune, pe care nu se instalează vegetație. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape și stuf gropile de împrumut și cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol și roca pentru diverse nevoi de construcții:
g) halde-terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unei activități industriale și exploatări miniere.
8.3. Criteriile de identificare și înregistrare a construcțiilor
8.3.1. La construcțiile cu caracter permanent se înregistrează datele privind:
- situația juridică;
- domeniul public sau privat;
- destinația după destinație, construcțiile se clasifica in: construcții de locuințe, construcții administrative, construcții financiar-bancare, construcții comerciale, construcții pentru cult, construcții pentru cultura, construcții pentru învățământ, construcții pentru sănătate, construcții și amenajări sportive, construcții de agrement, construcții sociale, construcții industriale, construcții de monumente-ansambluri și situri istorice, construcții metrou, construcții turistice, construcții edilitare și construcții anexe.
9. CULEGEREA LA TEREN A DATELOR CADASTRALE
9.1. Prevederi generale
9.1.1. Lucrările de culegere la teren a datelor cadastrale constau in:
- identificarea amplasamentului și limitelor bunurilor imobile și categoriilor de folosința ale parcelelor componente;
- identificarea construcțiilor cu caracter permanent;
- identificarea proprietarilor, a deținătorilor legali sau posesorilor bunurilor imobile;
- identificarea situației juridice a bunurilor imobile.
9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separată organizată în acest scop sau concomitent cu executarea lucrărilor de teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale.
9.2. Identificarea proprietarilor și a situației juridice a imobilelor
9.2.1. Operația de identificare a proprietarului consta din înregistrarea persoanei fizice sau juridice, titulara a unui drept real asupra bunului imobil.
9.2.2. Înainte de începerea acțiunii de identificare a proprietarilor, se extrag din Registrul permanent al populației, listele cu numele și prenumele, codul numeric personal și adresa tuturor proprietarilor din teritoriul administrativ, conform evidentelor de la poliție și Consiliul Local.
9.2.3. Datele referitoare la proprietar se înscriu în fișa bunurilor imobile (Anexa 1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a proprietarului. In situațiile în care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, în fișa se menționează refuzul și pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local și al poliției. In cazul când nici cu ajutorul evidentelor existente la primărie și poliție nu poate fi identificat proprietarul bunului imobil, în fișa se face mențiunea "Proprietar neidentificat". In fișa bunurilor imobile se înscriu:
a) numele, prenumele proprietarului și codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populației, în cazul când acestea au fost obținute. Pentru femeile căsătorite sau vaduve, se vor înscrie numele de familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie avut înainte de căsătorie (Ex.: Ionescu Ortansa nascuta Raducanu) și codul numeric personal. La înscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei poștale, mai ales pentru proprietarii domiciliați în alte localități decât cele cuprinse în raza teritoriului administrativ respectiv;
b) situația juridică a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numărul și data eliberării, cota din coproprietate unde este cazul, suprafața înscrisă în acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate și construcție, după caz. Înscrierea datelor privitoare la situația juridică a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau a altor acte în temeiul cărora au dobândit dreptul real supus înscrierii. In cazul în care nu exista titlu de proprietate înscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar, la data identificarii cadastrale precum și a unei declarații pe proprie răspundere a persoanei deținătoare a imobilului. In situația în care un imobil este în litigiu în curs de judecata, pe fișa datelor cadastrale se face mențiunea "imobil în litigiu" și se nominalizeaza părțile și obiectul acestuia (litigiului).
9.2.4. La imobilele al căror proprietar a decedat, iar moștenitorii nu au obținut încă certificatul de moștenire se va scrie numele deținătorului cu vocație de moștenitor urmat de numele și prenumele proprietarului decedat (Ex.: Ionescu Gh. Marin, cu vocația de moștenitor al lui Ionescu A. Gheorghe) și calitatea ce-i conferă aceasta vocație.
9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu următoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES și adresa poștală a sediului.
9.2.6. Dacă nu face obiectul proprietății pe etaje sau apartamente, în fișa bunului imobil se vor înscrie proprietarii respectivi arătându-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau în procente), numărul de părți din întreg care ii revin, indiferent dacă locuiesc la adresa imobilului sau nu.
9.2.7. La identificarea cadastrala și înscrierea proprietarilor, în cazul proprietarilor apartamentelor din blocurile de locuințe proprietate privată sau proprietate mixtă privată și de stat, pentru fiecare clădire (bloc) se întocmește lista proprietarilor și posesorilor ca document anexa la fișa bunului imobil. In lista proprietarilor se înscriu în ordine toți proprietarii și posesorii, grupati pe intrari (pe scări) astfel: numărul cadastral al bunului imobil, numărul blocului, numărul etajului, numărul apartamentului, numele, prenumele proprietarului și codul numeric personal sau, după caz, denumirea persoanei juridice și codul SIRUES, suprafața totală ocupată din care, în proprietate exclusiva sau în coproprietate sau, după caz, în indiviziune, denumirea actului de proprietate și data emiterii acestuia. In situația în care nu toate apartamentele sunt proprietate personală, se va înscrie denumirea persoanei juridice care administrează fondul locativ, codul SIRUES și datele de identificare ale posesorilor, persoane fizice și juridice. Lista proprietarilor se atașează la fișa bunului imobil.
9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile
legii privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, nr. 213/1998 .
9.2.9. La stabilirea dreptului de proprietate în zona căilor ferate se va tine seama de prevederile Ordonanței nr. 12/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 254/8.07.1998, privind transportul pe CFR și reorganizarea SNCFR.
9.3. Identificarea categoriilor de folosința
9.3.1. Identificarea categoriilor de folosința se realizează concomitent cu execuția lucrărilor de cadastru general, respectiv cu executarea măsurătorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a descifrarii fotogramelor aeriene pentru executarea de noi planuri cadastrale
9.3.2. Identificarea și consemnarea categoriei de folosința se face pentru fiecare parcela de teren componenta a unui bun imobil (în extravilan și intravilan), iar datele se înscriu în fișa bunului imobil avându-se în vedere semnificațiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosința. Codurile categoriilor de folosința se scriu și pe schițele întocmite pentru fiecare bun imobil.
10. NUMEROTAREA CADASTRALA A UNUI TERITORIU ADMINISTRATIV
10.1. Prevederi generale
10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritorială se identifica prin codul SIRUTA extras din "Registrul permanent al unităților administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Naționala pentru Statistica.
10.1.2. Bunul imobil se individualizează prin numărul cadastral, care asigura legătura între planul cadastral, registrele cadastrale și înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al bunului imobil este unul din identificatorii de legătura logica între baza de date grafice și baza de date alfanumerice în sistemul informatic al cadastrului.
10.2. Numerotarea cadastrala
10.2.1. Numerotarea cadastrala într-un teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal se face începând cu bunul imobil. In cadrul unui teritoriu administrativ, numerotarea cadastrala a bunurilor imobile se face separat pentru intravilan și extravilan. Codul de identificare în baza de date este "1" pentru extravilan și "2" pentru intravilan In situația în care, teritoriul cuprinde mai multe intravilane (spre exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de identificare "3", "4", etc. Pentru a ușura numerotarea bunurilor imobile acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (sau cvartale).
10.2.2. Bunurile imobile se numeroteaza cu cifre arabe de la/la n, începând de la NV spre SE teritoriului administrativ, separat pentru intravilan și extravilan. In cadrul fiecărui bun imobil parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la/la n, urmate de simbolul categoriei de folosința, începând cu categoria de folosința curți construcții.
10.2.3. Bunurile imobile care reprezintă detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor (cu excepția subtraversarilor), în cadrul fiecărui intravilan și un singur număr cadastral în extravilan și pe tronsoane create prin intersecția cu alte detalii liniare, (separat în intravilan și extravilan) respectându-se următoarea ierarhie:
- căile ferate intretaiate de ape;
- drumurile naționale intretaiate de cai ferate și ape;
- drumurile județene intretaiate de ape, cai ferate și drumuri naționale;
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naționale și drumuri județene:
- drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri naționale, drumuri județene sau comunale.
10.2.4. Dacă la încheierea numerotarii se constata omiterea unor bunuri imobile, acestea vor primi numere în continuarea numerotarii în intravilanul sau teritoriului administrativ respectiv.
10.2.5. In cazul proprietăților izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafața intravilanelor, bunurile imobile se numeroteaza în cadrul extravilanului. Tot asa se procedează în cazurile speciale când nu s-a efectuat o delimitare clara între intravilan și extravilan (în unele zone de munte).
10.2.6. Parcelele componente ale bunurilor imobile care au suprafețe mai mici de 150 mp în intravilane și 500 mp în extravilan nu se numeroteaza. Suprafața acestora se încadrează în suprafețele și respectiv categoriile de folosința ale parcelelor alăturate, ale aceluiași bun imobil.
10.2.7. In cazurile în care un bun imobil sau părți dintr-un bun imobil își schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea ultimului număr atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui bun imobil ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului, la istoricul bunului imobil respectiv. Numerele cadastrale din vechile cărți funciare vor fi înregistrate, în baza de date, la istoricul bunului imobil.
10.2.8. In cazul în care se modifica configurația parcelelor componente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosința datorită comasării, dezmembrarii, divizării, alipirii sau schimbării destinației acestora, numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel:
- comasare-dezmembrare: dispariția numerelor cadastrale ale parcelelor a căror categorie de folosința a fost incorporata sau s-a desprins de bunul imobil;
- divizare-alipire, schimbare destinație: apariția numerelor cadastrale noi ale categoriilor de folosința concrete, în continuarea ultimului număr de parcela existent în cadrul bunului imobil.
10.2.9. Codul de identificare al unui bun imobil, la căutarea în baza de date a cadastrului general este compus din codul SIRUTA, codul de extravilan/intravilan și numărul cadastral al acestuia. Numerele cadastrale ale bunului imobil și ale parcelelor componente care se trec pe schițele și planurile cadastrale analogice, nu vor conține codul de identificare și codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecărui teritoriu administrativ în parte.
Un exemplu de numerotare cadastrala în intravilan:
2349 Bun imobil: Ionescu N.C. Ion
total:
3450 mp din care:
1 Curți construcții
750 mp
2 livada
240 mp
3 Vie
1300 mp
4 Arabil
1160 mp
2350 Bun imobil: Vasilescu I. Petre
total: 5400 mp din care:
1 Curți construcții
1400 mp
2 Arabil
1500 mp
3 Vii
2500 mp
10.2.10. Suprafețelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale construcțiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosința curți - construcții aparținătoare unui bun imobil, li se va atribui litera "C" urmat de un indice de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3, ....).
11. CALCULUL SUPRAFEȚELOR
11.1. Prevederi generale
11.1.1. In cadastrul general calculul suprafețelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ (perimetrul extravilan și intravilan subdivizat în sectoare cadastrale) ale bunurilor imobile și parcelelor rezultate în urma prelucrării operațiilor de teren și birou.
11.1.2. Valorile suprafețelor calculate înscrise în documentele cadastrului general, se exprima, în metri pătrați.
11.1.3. Suprafețele calculate înregistrate în cadastrul general, pot fi diferite de suprafețele înscrise în actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare-cumpărare și altele). Eventualele diferențe între aceste suprafețe sunt aduse la cunoștința proprietarilor și pot fi contestate de aceștia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate și aprobate de ONCGC.
11.2. Calculul suprafețelor în extravilan și intravilan
11.2.1. Calculul analitic al suprafețelor se face pentru: teritoriul administrativ, extravilan intravilan, sectoare cadastrale, bunuri imobile, parcele.
11.2.2. Pentru controlul calculelor se au în vedere următoarele:
- suma suprafețelor parcelelor componente ale unui bun imobil este egala cu suprafața calculată a bunului imobil - cu constrângere pe aceasta;
- suma suprafețelor bunurilor imobile este egala cu suprafața calculată a sectoarelor cadastrale - cu constrângere pe acestea;
- suma suprafețelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafața calculată a extravilanului și intravilanului - cu constrângere pe acestea.
12. REGISTRELE CADASTRALE
12.1. Prevederi generale
12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmesc după introducerea lucrărilor de cadastru general la nivelul unui teritoriu administrativ sunt:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora;
- registrul cadastral al proprietarilor:
- registrul bunurilor imobile;
- fișa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari și pe categorii de folosința, planul cadastral.
12.1.2. Fișele bunurilor imobile sunt documentele care conțin datele de intrare în baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obțin prin prelucrarea datelor din baza de date.
12.1.3. Orice informații grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obține prin interogarea bazei de date a cadastrului general.
12.1.4. Documentele cadastrale se întocmesc o singura data pe suport de hârtie, la încheierea tuturor lucrărilor de cadastru general într-un teritoriu administrativ. De regula, registrele cadastrale se întocmesc în trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local și doua la OJCGC, un exemplar pentru arhiva proprie și un exemplar pentru biroul de carte funciară.
12.2. Registrul cadastral al parcelelor
12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor conține situația tuturor parcelelor componente ale bunului imobil din cuprinsul unui teritoriu administrativ și se întocmește separat pentru intravilan și pentru extravilan. Conținutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat în Anexa 2.
12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora
12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legătura între registrul cadastral al parcelelor și registrul cadastral al proprietarilor. Conținutul acestui registru este prezentat în Anexa 3.
12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.
12.4. Registrul cadastral al proprietarilor
12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor conține partidele cadastrale ale fiecărui proprietar, în care sunt înscrise toate suprafețele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile, atât în intravilan cat și în extravilan. Conținutul registrului este prezentat în Anexa 4.
12.5. Registrul corpurilor de proprietate (bunurilor imobile)
12.5.1. Bunul imobil (corpul de proprietate) este format din una sau mai multe parcele alipite, care aparțin aceluiași proprietar. Registrul se întocmește conform modelului din Anexa 5.
12.6. Fișa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosința
12.6.1. Fișele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru întocmirea situațiilor statistice de sinteza privind terenurile și construcțiile care se pun la dispoziția autorităților publice.
12.6.2. In fișa centralizatoare se înscrie suprafața totală pe fiecare categorie de folosința și suprafața totală generală pe fiecare grupa de destinație a terenului, deținuta într-un teritoriu administrativ. Fișa se întocmește pe tipuri de proprietate și grupe de proprietari al bunurilor imobile. Modelul fisei centralizatoare este prezentat în Anexa 6.
13. EXECUȚIA PLANURILOR DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A BUNURILOR IMOBILE
13.1. Scopul întocmirii planurilor
13.1.1. Planurile de amplasament și delimitare a bunurilor imobile se executa în următoarele scopuri:
- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privind terenurile și construcțiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general:
- înscrierea în registrele de inscriptiuni și transcripțiuni a actelor și faptelor juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ în care încă nu s-a introdus regimul de carte funciară;
- soluționarea contestațiilor cu privire la corectitudinea și exactitatea datelor referitoare la un bun imobil:
- elaborarea documentațiilor topo - cadastrale necesare realizării proiectelor și studiilor din domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului, solicitate de administrația publica locală pentru emiterea avizelor, certificatelor și autorizațiilor legale, precum și pentru soluționarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietăților.
13.2. Conținutul documentației
13.2.1. Documentația privind întocmirea planurilor cadastrale de amplasament și delimitarea imobilelor cuprinde:
- memoriul tehnic justificativ:
- plan de încadrare în zona, întocmit la o scara convenabila, de regula 1:2000, 1:10.000;
- planul de amplasament propriu-zis;
- inventar cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului în sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;
- inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul bunului imobil și a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de clădiri, cămine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor în intravilan și stâlpi, tarusi de lemn și borne, în extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate:
- descrierile topografice ale punctelor stabile.
13.2.2. Condițiile de execuție a planurilor cadastrale de amplasament și delimitare a bunurilor imobile sunt:
- măsurătorile topografice se vor executa, de regula, în sistem de proiectie stereografic 1970. In cazurile în care punctele din rețeaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafața este mai mica de 10 ha și nu exista condiții de vizibilitate pentru măsurători, prin metodele retrointersectiei, intersecției înainte, intersecției combinate, se poate lucra în sistem local:
- în situația în care coordonatele punctelor se calculează în sistem local, se vor lua măsurile necesare pentru materializarea și conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate în sistem local, care vor folosi la integrarea ulterioara în sistemul de proiectie Stereografic 1970.
13.2.3. Preciziile de determinare, modalitățile de materializare, conținutul și modul de realizare a planurilor de amplasament și delimitare a imobilelor vor fi cele specificate în prezentele norme tehnice, cu excepția numerotarii cadastrale.
La recepția planurilor de amplasament și delimitare, pentru fiecare teritoriu administrativ se vor atribui - în ordinea cronologică a solicitărilor - numere cadastrale provizorii. In cazul teritoriilor în care nu s-a introdus cadastrul general sau în continuarea ultimului număr cadastral pentru teritoriile în care s-a introdus cadastrul general.
13.2.4. Planurile se întocmesc pe suport transparent format A4, A3 sau (50 x 50 cm) la o scara convenabila (1:500, 1:1000, 1:2000).
13.2.5. Pe plan, în completarea partii grafice, se înscriu: numele, prenumele și adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele și coordonatele punctelor de contur, suprafața bunului imobil și a parcelelor componente - pe categorii de folosința, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, direcția nord, numele, semnătura și ștampila executantului (Anexa 7). Planurile de amplasament și delimitare vor fi însoțite de "Fișa bunului imobil" (Anexa 1) completată corespunzător.
13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marchează cu tarusi de lemn sau picheti metalici, dacă imobilul nu este împrejmuit.
14. CONTROLUL, AVIZAREA, RECEPȚIA LUCRĂRILOR SI APROBAREA PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV
14.1. Controlul lucrărilor
14.1.1. Controlul pe parcursul executării lucrărilor la teren și birou se face de către personalul de specialitate al OJCGC, potrivit programelor întocmite în acest scop, sau la solicitarea executanților. Rolul controlului pe parcursul executării lucrărilor îl constituie analiza și confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevăzute în graficele convenite prin contracte.
14.1.2. In cazurile când, la controalele făcute din initiativa OJCGC, se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrărilor, care anticipeaza o calitate scăzută sau neincadrarea în termenul din contract, se întocmește "procesul verbal de constatare" în care se specifica măsuri și termene pentru remedieri.
Dacă la al doilea control situațiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate și nu se anticipeaza remedierea lor, organul de control va înainta conducerii OJCGC sau, după caz, ONCGC în termen de trei zile, raportul de constatare și propuneri, mergandu-se pana la rezilierea contractului și luarea măsurilor de recuperare a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.
14.2. Avizarea soluțiilor din proiectele tehnice de ansamblu și de execuție
14.2.1. In conformitate cu normele legale privitoare la metodologia de avizare a documentațiilor tehnico-economice, în cadrul OJCGC se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare. Procesele verbale conținând hotărârile comisiilor de avizare se aduc la cunoștința executanților lucrărilor - în scris, cu confirmare de primire - în termen de 24 ore de la adoptare.
14.2.2. Obiectul principal al activității de avizare, îl constituie analizarea eficientei soluțiilor tehnice și economice propuse în proiectul tehnic de ansamblu și proiectul tehnic de execuție a lucrărilor destinate introducerii și întreținerii cadastrului general.
14.2.3. Avizarea soluțiilor tehnice și economice propuse pentru lucrări se face după adjudecarea prin licitație a acestora și înainte de contractarea execuției lucrărilor.
14.2.4. Analizarea soluțiilor tehnice, în ședințele de avizare, se face după caz în prezenta executanților lucrărilor si, după caz, în funcție de mărimea și complexitatea lucrărilor, la avizare vor fi invitați și reprezentanți din partea ONCGC, personalități din domeniu.
14.3. Recepția lucrărilor
14.3.1. Recepția se va efectua pe baza dosarului de verificare întocmit de către persoane fizice sau juridice autorizate altele decât cele ale executantului. Recepția are drept scop confirmarea îndeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrărilor sau a etapelor de lucrări potrivit condițiilor tehnice prevăzute în prezentele norme tehnice și în caietele de sarcini.
14.3.2. Din punct de vedere contractual prin operațiunea de recepție se constata și recunoaște oficial ca lucrarea s-a încheiat și poate fi utilizata potrivit normelor stabilite de ONCGC. Prin receptionarea lucrării executantul se eliberează de obligațiile contractuale, iar OJCGC în calitate de beneficiar al lucrării preia răspunderile în privința utilizării, valorificării și întreținerii ei.
14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale, se pot efectua recepții parțiale, dar numai pe faze de lucrări încheiate prevăzute în contract.
14.3.4. Recepția finala a lucrărilor de introducere și întreținere a cadastrului general - partea tehnica - se considera încheiată după afișarea timp de 60 zile a rezultatelor măsurătorilor și rezolvarea contestațiilor cu privire la exactitatea măsurătorilor.
14.3.5. In cazurile când se constata ca lucrările necesita remedieri de conținut, de calitate sau de prezentare grafica ce conduc la hotărârea amânării recepției, atunci în locul procesului verbal de recepție se întocmește o "Nota de constatare" în care se nominalizeaza deficientele constatate și completările necesare, precum și termenele în care se vor efectua remedierile. Procesul verbal de recepție sau nota de constatare se semnează de către împuterniciții ONCGC și de executantul lucrării.
14.3.6. Recepția finala a lucrărilor de cadastru general se va realiza în termen de 30 de zile de la data expirării celor 60 de zile prevăzute de lege pentru depunerea contestațiilor, timp în care se vor rezolva, de către executantul lucrării, problemele legate de refaceri sau corecții ale datelor. Se vor respecta următoarele condiții:
a) afișarea la sediul primăriei, conform prevederilor legale, a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale: amplasamentele, proprietarii, suprafețele parcelelor, bunurilor imobile și partidelor cadastrale. Proprietarii care au domiciliul în alte localități decât cele în care s-au executat lucrările, vor fi înștiințați, prin grija consiliului local, în mod obligatoriu, prin adresa scrisă expediată prin posta cu confirmare de primire:
b) rezolvarea contestațiilor care se referă la exactitatea măsurătorilor în conformitate cu regulamentele și instrucțiunile elaborate de ONCGC. In cazurile în care în urma rezolvării contestațiilor persoanele nemultumite apelează la acțiuni judecătorești, recepția finala se va face cu menționare situațiilor litigioase care vor fi soluționate în instanta.
14.3.7. Soluțiile de compensare a unor suprafețe găsite în plus sau în minus la introducerea cadastrului general fata de înscrisurile din titlurile de proprietate obținute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform
legii nr. 18/1991
și din alte documente legale, se vor stabili prin grija consiliilor locale ca o acțiune separată ce intra în responsabilitatea acestora.
Deciziile luate în cadrul consiliilor locale, după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor implicate și devin definitive, vor fi puse în aplicare de persoane fizice și juridice autorizate de ONCGC sau OJCGC.
14.3.8. Datele cadastrale modificate în conformitate cu hotărârile judecătorești definitive și irevocabile vor fi aduse la cunoștința Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie de către persoanele beneficiare, care au obligația sa prezinte în termen de 60 zile o documentație tehnica întocmită de persoane fizice sau juridice autorizate, care va conține modificările rezultate din hotărâre. Documentația modificatoare - întocmită conform prevederilor regulamentului de recepție, se preia cu caracter nedefinitiv în cartea funciară, urmând a fi recuperată și integrata în cadastrul general la introducerea sau întreținerea acestuia.
14.3.9. Procesul verbal de recepție finala se întocmește în doua exemplare și se semnează de membrii comisiei de recepție, se consemnează luarea la cunoștința de către primar și se aproba de către directorul general al OJCGC. Data definitivării lucrărilor de cadastru, coincide cu data întocmirii proceselor verbale de recepție finala.
14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ
14.4.1. In termen de 3 zile de la data recepției finale, conducerea OJCGC transmite ONCGC un exemplar al procesul verbal de recepție finala, un exemplar al "Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosința" și o nota justificativă asupra categoriilor de lucrări realizate. ONCGC va analiza felul în care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic și economic și va emite ordinul de validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezintă data oficială a introducerii cadastrului general.
14.4.2. După primirea ordinului de la ONCGC, OJCGC va transmite în termen de 30 zile biroului de care funciară al judecătoriei în raza căreia se afla teritoriul administrativ respectiv registrele și copia după planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor menționate către judecătoria teritorială se va face cu adresa scrisă în care se va menționa data recepției și numărul ordinului de aprobare al ONCGC.
14.4.3. La consiliul local al teritoriului administrativ, se vor transmite următoarele documente:
- dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ și a intravilanelor;
- copie după procesul verbal de recepție finala și după ordinul ONCGC;
- registrele și copiile după planurile cadastrale.
15. LISTA DE CODURI
Tipul de proprietate
COD
─────────────────────
- proprietatea privată a persoanelor fizice
F
- proprietatea privată a persoanelor juridice
J
- domeniul public al statului
N
- domeniul public al unităților administrativ
teritoriale
L
- domeniul privat al statului
S
- domeniul privat al unităților administrativ
teritoriale
S
Destinații ale terenurilor
──────────────────────────
- terenuri cu destinație agricolă
TDA
- terenuri cu destinație forestieră
TDF
- terenuri aflate permanent sub ape
TDH
- terenuri aflate în intravilane
TDI
- terenuri cu destinații speciale
TDS
Categorii de folosința ale terenurilor
──────────────────────────────────────────
- arabil
A
- vii
V
- livezi
L
- pășuni
P
- fânețe
F
- păduri și alte terenuri cu vegetație
forestieră
PD
- ape curgătoare
HR
- ape stătătoare
HB
- cai de comunicații rutiere
DR
- cai ferate
CF
- curți și curți cu construcții
CC
- construcții
C
- terenuri neproductive și degradate
N
Destinații ale construcțiilor
──────────────────────────────────
- construcții de locuințe
CLOC
- construcții administrative
CADM
- construcții financiar - bancare
CFB
- construcții comerciale
CCOM
- construcții pentru cult
CCLT
- construcții pentru cultura
CCUL
- construcții pentru învățământ
CINV
- construcții pentru sănătate
CSAN
- construcții și amenajări sportive
CSPO
- construcții de agrement
CAGR
- construcții sociale
CSOC
- construcții industriale
CÎND
- construcții de monumente, ansambluri
și situri istorice
CMASI
- construcții metrou
CMET
- construcții turistice
CTUR
- construcții edilitare
CEDIL
- construcții anexe
CANEX
16. GLOSAR DE TERMENI
Birou de carte funciară - unitate de pe lângă judecătorie, care are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la bunurile imobile.
Cadastrul general - sistemul unitar și obligatoriu de evidenta tehnica, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor imobile, indiferent de destinație și proprietar, de pe întreg teritoriul tarii.
Cartea funciară - înscris oficial reprezentând unitatea de baza în sistemul de publicitate imobiliară, în cadrul căruia evidenta se tine pe bunuri imobile. In cartea funciară se înscriu actele și faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecărui teritoriu administrativ.
Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenta și inventariere sistematica din punct de vedere tehnic și economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate cu scopul administrării lor rationale. Dintre acestea se disting:
- cadastrul agricol - evidenta și inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii și subcategorii de folosința, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc.;
- cadastrul forestier - evidenta și inventarierea sistematica a fondului forestier național și a amenajamentelor silvice, specificând suprafața, esența lemnoasă, vârsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum și informații referitoare la sol, relief și clima;
- cadastrul căilor ferate - evidenta și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei feroviare;
- cadastrul drumurilor - evidenta și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei de drumuri;
- cadastrul porturilor - idem rețelei portuare;
- cadastrul aeroporturilor - idem rețelei aeroportuare;
- cadastrul apelor - evidenta și inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape și stuf precum și a instalațiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificând suprafața, calitatea, folosința, instalațiile de transport și exploatare, de protecție și ameliorare a calității, precum și condiții de relief și clima;
- cadastrul fondului imobiliar - evidenta și inventarierea bunurilor imobile din localități, specificând, pentru construcții, folosința materialele de construcție, structura, regimul de înălțime, fundația, suprafața, dotări, stare;
- cadastrul rețelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta și inventarierea rețelelor edilitare și a instalațiilor care le deservesc, specificând amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcție, parametrii tehnici, starea.
Codificarea cadastrala - operația prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaștere unice a bunurilor imobile în raport cu proprietarul. Ex.: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deținute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinație forestieră; codul pentru terenurile ocupate cu ape, etc.
Corp de clădire - parte componenta a unei clădiri delimitata după următoarele criterii:
- sistemul arhitectonic și constructiv determinat de fațade și materialele de construcție a pereților exteriori;
- intrarea separată în clădire;
- independenta și regimul diferit de înălțime fata de alte clădiri alăturate;
Categoria de folosința a terenului - caracterizare codificata din punct de vedere al destinației terenului în funcție de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcții, cai de comunicații, exploatare miniera, etc.)
Construcția - o entitate sau o parte dintr-o entitate construită cu o destinație și utilizare distinctă pentru proprietar.
Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite aparținând aceluiași proprietar.
Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ - lucrare distinctă la introducerea cadastrului la nivelul teritoriului administrativ, constând din: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului teritoriului administrativ, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului și marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor și documentației tehnice de delimitare.
Drept real - dreptul absolut, adică opozabil tuturor, pe care titularul îl exercita direct asupra bunului, fără concursul altor persoane.
Drept de proprietate particulară - drept aparținând numai persoanelor fizice care își pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea particulară, toate prerogativele dreptului de proprietate, adică posesia, folosința și dispoziția din putere proprie și în interesul satisfacerii nevoilor lor personale.
Drepturile reale imobiliare principale - sunt acele drepturi reale imobiliare care au o existenta juridică de sine stătătoare, cum sunt: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz și abitație, dreptul de servitute.
Drepturi reale imobiliare accesorii - sunt acele drepturi reale imobiliare care servesc ca o garanție reală a unor drepturi de creanța și au o existenta juridică subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte ipoteca, amanetul și unele privilegii imobiliare.
Deținători de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori deținători precari.
Entitățile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general parcela, construcția și proprietarul.
Extravilanul teritoriului administrativ - partea din teritoriul administrativ cuprinsă în afară intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii.
Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlurile pe baza cărora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui județ al României. etc.).
Imobil - parcela de teren cu sau fără construcții.
Intravilanul teritoriului administrativ - partea din teritoriul administrativ legal delimitata destinată construirii și habitatiei.
Numerotarea cadastrala - operațiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) bunurilor imobile și parcelelor din cadrul unei unități administrativ-teritoriale.
Numerotarea topografica - (în cadastru) - operația prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.
Parcela - porțiune de teren componenta a unui bun imobil situat într-un teritoriu administrativ, având o singura categorie de folosința și aparținând unui proprietar.
Publicitatea imobiliară - sistem de înscriere în documente publice a bunurilor imobile împreună cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară.
Partida cadastrala - suma bunurilor imobile care aparțin aceluiași proprietar în cuprinsul unui teritoriu administrativ (comunal, orasenesc sau municipal).
Plan topografic - reprezentare convenționala, în plan, analogica sau digitală a unei suprafețe de teren, într-o proiectie cartografica și într-un sistem de referința. In România planul topografic se întocmește în sistemul de proiectie Stereografic 1970 și în sistemul de referința Marea Neagra 1975.
Plan cadastral de baza - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, poziția și numerele cadastrale ale bunurilor imobile și parcelelor, categoriile de folosința ale terenurilor și construcțiile permanente.
Planul cadastral de ansamblu - produs derivat obținut prin generalizarea conținutului planului cadastral de baza. Se întocmește, de regula pentru un întreg teritoriu administrativ și conține reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor și denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.
Proprietar - persoana fizica sau juridică titular în exclusivitate sau în indiviziune al dreptului real asupra bunului imobil supus înscrierii.
Posesor - persoana fizica sau juridică care deține numai posesiunea și folosința din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidențierea distinctă în cadrul teritoriului administrativ a situației bunurilor imobile și proprietarilor, precum și a situațiilor centralizatoare pe destinații ale terenurilor, grupe de proprietari, intravilan - extravilan, etc.
Sector cadastral - diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare (cai de comunicație, ape, diguri, etc.) care nu suferă modificări curente și care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.
Sistemul informațional al cadastrului - o organizare de baze de date grafice și alfanumerice de evidenta tehnica, economică și juridică referitoare la bunurile imobile și la proprietarii acestora.
Schita bunului imobil - documentul grafic ce se întocmește odată cu completarea fisei bunului imobil la o scara convenabila, pe care se înscriu datele de localizare și de identificare a bunului imobil, categoriile de folosința ale parcelelor, construcțiile, precum și vecinătățile acestora.
17. LISTA ABREVIERILOR
ONCGC
- Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie
OJCGC
- Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie
IGFCC
- Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Cadastru
BCF
- Biroul Cărții Funciare
SR
- Standard roman, emis de Institutul Roman de Standardizare
STAS
- Standard roman
Anexa 1
- Macheta pentru fișa bunului imobil
Anexa 2
- Macheta registrului cadastral al parcelelor
Anexa 3
- Macheta indexului alfabetic al proprietarilor
Anexa 4
- Macheta registrului cadastral al proprietarilor
Anexa 5
- Macheta registrului corpurilor de proprietate
Anexa 6
- Macheta pentru "Fișa centralizatoare, partida
cadastrala pe proprietari și pe categorii de folosința"
Anexa 7
- Plan de amplasament și delimitare a bunului imobil
Anexa 8
- Descrierea topografica a punctelor
Anexa 9
- schita bornei de beton
Anexa 10 - Marcaj pentru borna de suprafața
Anexa 11 - Scrisoare de încunoștințare pentru desemnarea
delegaților primăriei teritoriului vecin
Anexa 12 - Scrisoare de încunoștințare pentru desemnarea
delegaților prefecturii vecine
Anexa 13 - Proces verbal de delimitare a teritoriului
administrativ
Anexa 14 - Proces verbal de predare-primire a punctelor geodezice
și de hotar/limita
Anexa 15 - Inventar de coordonate - fisier ASCII
Anexa 16 - Model de plansa pentru reprezentarea analogica a
planului cadastral
Anexa 17 - Model de numerotare unitară a planșelor (sistem
ortogonal) pe teritoriul tarii