Anexă · Comunitatea Economică Europeană

Anexa din 10 octombrie 2001

între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu la standarde de autostradă, pe Coridorul de transport european nr. IV, România", ratificat prin Ordonanța Guvernului

prezumat în vigoare

Data actului
10 octombrie 2001
Emitent
Comunitatea Economică Europeană
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 84 bis din 1 februarie 2002
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 128.218 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Anexa I

DESCRIEREA MĂSURII

Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu la standarde de autostradă,

pe Coridorul de transport european nr. IV, România

Codul măsurii nr.: 2001/RO /16/P /PT /005

1.

Denumirea măsurii:

Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu la standarde de autostrada, pe Coridorul de transport european nr. IV, România

2.

Autoritatea care prezintă cererea

(coordonatorul național ISPA)

2.1.

Numele:

Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene

2.2.

Adresa: Ministerul Integrării Europene

Direcția Coordonrea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, director

Str. Apolodor, nr.17, latura Nord, sectorul 5, București

Telefon:

+

40-1- 301. 16. 23

Fax:

+

40-1- 301. 16. 26

E mail: eugen.teodorovici@mie.ro

3.

Autoritatea responsabilă cu implementarea

(astfel cum este definită la pct. 2 din secțiunea a II-a din anexa nr. III.2)

3.1.

Numele: Eugenia Dunca, director general adjunct Administrația Naționala a Drumurilor

3.2.

Adresa: Blvd. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, București Telefon:

223.26.07

Fax:

312.09.84

E mail: ispa@andnet.ro

4.

Beneficiarul final

(în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menționate la pct. 3): ca mai sus.

5.

Localizare

5.1

T ,

ara beneficiara: România

5.2

Regiunea: Județul Sibiu

6.

Descrierea

Pe termen scurt, construcția variantei de ocolire a orașului Sibiu contribuie în mod direct la modernizarea Coridorului de transport european nr. IV și la diminuarea blocajelor de trafic.

Pe termen mediu, varianta de ocolire va fi inclusa în viitoarea autostrada ce va face legatura între București și granița româno-ungara, de-a lungul ramurei de Nord a Coridorului de transport european nr. IV. Deși nu are un impact transfrontalier direct, ea va contribui la dezvoltarea unei infrastructuri de înalta calitate de-a lungul coridorului, asigurând interconexiunea și inter­ operabilitatea.

Ca parte a Programelor de reabilitare (Etapele I și II) și a Proiectului de reabilitare

și

modernizare

a

autostrăzii

București-Pitești,

lucrarile

de reabilitare au fost executate de-a lungul ramurii de Nord a Coridorului de transport european nr. IV, pe direcția Nadlac - Deva - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești - București - Constanța. Aceste lucrari sunt încă în derulare pe sectorul

Vestem

-

Miercurea

Sibiului,

finanțarea

fiind

asigurata

prin Programul PHARE pe anul 1998. Aceste lucrări vor permite o creștere limitata

a capacității

traficului (lărgirea

realizându-se

numai pe anumite tronsoane).

În plus, finalizarea fazei I a autostrăzii București - Cernavodă este în curs de derulare cu finanțare din partea BEI, ISPA, și Guvernul României.

Prezentare generala

Oraș vechi cu tradiții culturale și arhitecturale, Sibiul (180.000 locuitori) este unul dintre marile centre industriale și turistice ale României. În prezent, rețeaua de străzi a Sibiului esta afectata atât de traficul urban, cât și de cel de tranzit datorita poziției geografice a orașului și a structurii rețelei de ,străzi care cuprinde intercalari ale unor sectoare din DN 1 și DN 7 între Vestem și Sebeș, DN 14 (Sibiu-Mediaș) și drumul

județean DJ 106 (Sibiu-Agnita). Principala rețea de străzi nu poate fi lărgită din cauza clădirilor situate în fața.

Prin urmare, îmbunatațirea capacitații de trafic și a fluiditații tranzitului prin orașul Sibiu poate fi realizata numai prin construirea unei variante de ocolire.

Descrierea variantei de ocolire propuse

Traseul variantei de ocolire a orașului Sibiu se întinde din partea de Sud-Est catre partea de Nord-Vest a orașului și are doua sectoare diferite:

(1)

tronsonul 1: km 0+000 - km 14+760, unde varianta de ocolire va fi integrata în viitoarea autostrada ce va face legatura între București și granița cu Ungaria la Nadlac (via Pitești / Brașov, Sibiu și Deva). Acest sector va fi construit cu profil de autostrada.

(2)

tronsonul 2: km 14+760 - km 23+500, unde varianta de ocolire se desprinde de traseul viitoarei autostrazi și face legatura cu DN 1 către Deva și Nadlac. Acest sector va avea aceleași caracteristici ca și drumul național existent în zona (suprafața carosabila de 7 m lațime și doua acostamente stabilizate de 1,5 m fiecare).

Sect , iunea 1

Pe aceasta

secțiune,

elementele

geometrice

ale

autostrazii

și

numarul constructiilor existente (statii de transformatoare electrice, retele de instalatii

electrice

'

pentru înalta și '

joasa tensiune, sisteme de ir ' igații, instalaț ' ii

industriale, cai ferate situate în zona apropriata între perimetrul orașului și râul Cibin) au permis analizarea unei singure alternative.

Aceasta sectiune a fost împartita în 3 sub-sectiuni:

'

'

'

Sub-secțiunea 1:

Între punctul de desprindere din DN 1 (km 0+000) și punctul de intersectare cu DJ 106 Sibiu-Agnita (km 5+200), care traverseaza Șelimbar și intra în Sibiu. Pe aceasta secțiune, varianta de drum traversează calea ferata Brașov, pârâurile Seviș și Cisnădie, drumul național 56, precum și

liniile

de

instalatii

de

înalta

tensiune

existente

în

zona

statici

de

transformatoare ele '

ctrice.

'

Sub-secțiunea 2:

Km 5+200 - km 8+120 este cuprinsa între DJ 106, strada Gusterei (strada în Sibiu) care traversează zona și râul Cibin. Pe aceasta secțiune râul este apropiat de perimetrul clădirilor și în consecința apropiat și de viitoarea varianta de ocolire. De-a lungul acestei secțiuni varianta de ocolire traverseaza pârâurile Săpunului și Trinkbach și, de asemenea, o cale ferata. Strada Sevastopol (strada în Sibiu) va fi prelungita pâna la intersectarea cu viitoarea varianta de ocolire; prin urmare trebuie amenajata o joncțiuae pentru a lega DJ 106 și DN 14. Un pod va traversa strada Gușterei și râul Cibin. Zona îngusta și aglomerata (râul Cibin, podul de pe strada Gușter

peste Cibin, linia electrica) nu permite amenajarea unei joncțiuni care ar putea lega cele doua cai de trafic.

Sub-secțiunea 3

În conformitate cu Proiectul tehnic pentru viitoarea autostrada, de la km 8+120 la km 14+760, sub-secțiunea este cuprinsa între strada Gușteriței și punctul în care varianta de ocolire se desprinde din autostrada. Pe acest tronson sunt multe spații deschise și câteva construcții, care pot

fi cu ușurința evitate. Varianta de ocolire traversează DN

14, pârâurile Mambii, Șura Mare și Rosbav și calea ferata Sibiu-Copșa Mica.

Sect , iunea 2:

Km 14+760 la km 23+500

Aceasta secțiune nu este comuna cu viitoarea autostrada; începe de la punctul de desprindere din viitoarea autostrada și se sfârșește la punctul de intersecție al variantei de ocolire cu DN 1 (km 320+700 - DN 1). Intersecția cu DN 1 se realizează clupa satul Cristian, ocolindu-l. Aceasta soluție prezintă avantajul evitării strazii foarte înguste care traverseaza satul Cristian.

Caracteristici Tehnice

Caracteristicile geometrice ale secțiunii de autostrada din varianta de ocolire (secțiunea 1) sunt conform standardelor românești, ATE și AGR, folosind cele mai bune standarde în cazul neconcordanțelor

(cu o

foarte

mica deviație).

Viteza

de proiectare

este de 100 km/h, deoarece

zona este deluroasa, iar viteza de proiectare de 120km/h ar fi generat o serie de lucrari suplimentare foarte costisitoare.

Pe secțiunea

1

a variantei de ocolire, masurile de siguranța rutiera sunt la un nivel înalt, datorita standardelor de autostrada:

parte carosabila cu doua benzi, separate de o banda mediana,

nici o intersecție sau traversare, doar joncțiuni și pasarele,

sectorul de autostrada va fi închis și îngrădit,

marcare și semnalizare corespunzatoare,

parapeți,

accesul limitat pentru traficul motorizat.

Mai mult, se va avea în vedere o posibila viitoare largire la 2 x 3 benzi a acestei sectiuni, claca evolutia traficului o va

ustifica. Utilizarea terenului în

zona va fi p '

lanificata coresp ' unzător.

'

Pe

secțiunea

2,

caracteristicile

sunt

reduse

(drum

naționaD.

Oricum, intersectarea cu

DJ

106 B (singurul drum care intersectează secțiunea 2 a

variantei de ocolire) este făcuta prin intermediul unui pasaj superior.,

Administrația Naționala a Drumurilor ia în considerare aplicarea acelorași restrict , ii de acces la sect , iunea 2 ca și în cazul sect , iunii 1. Deoarece acest drum momentan nu exista, impunerea restricțiilor de acces nu afectează traficul agricol local.

Joncțiunea secțiunii 1cu secțiunea 2 va fi semnalizata corespunzător, pentru a permite o trecere lenta de la caracteristicile de autostrada la caracteristicile de drum nat , ional.

Joncțiunea între secțiunea 1

și

DN

1/

DN

7 va fi amenajat pentru a da prioritate traficului venind de la/ spre varianta de ocolire și pentru a permite introducerea de benzi de încadrare.

Lucrari de racordare

Pe ansamblu, construcția variantei de ocolire a orașului Sibiu implica o lungime totala de drumuri incluse în proiect de 40,9 km, din care 14,8 km din construcția variantei de ocolire - secțiunea 1 la standard de autostrada, 8,7 km de construct , ie din sect , iunea 2 a variantei de ocolire la standard de drum național (2 x 1 benzi) și 17,4 km de drumuri de legatura: 3,1 km la intersecția cu DN 1, 2,2 km la intersecția cu DJ 106, 3,1 km la intersecția cu strada Sevastopol, 2,5 km la intersecția cu DN 14, 1,5 km la alte intersecții și 5 km de deviere de drumuri locale.

7.

Obiective Politici de transport

Împreuna cu măsurile de reabilitare a drumurilor care urmăresc menținerea activelor existente, Strategia infrastructurii de transport include, de asemenea, dezvoltarea coridoarelor transeuropene, cu scopul de a face fața creșterii traficului. În aceasta privința obiectivul pe termen lung este de a dezvolta o autostrada de la Constanța la granița dintre România și Ungaria, la Nadlac, via București.

În acest scop, reabilitarea autostrăzii București-Pitești a fost lansata în 1996 și a fost cofinanțata de BERD și Guvernul României. Faza 1 de construire a autostrazii București-Constanța a fost lansata în 1999, sub finanțare BEI, ISPA și Guvernul României.

În continuare, s-a decis sa se concentreze atenția asupra unor secțiuni de prioritate mai mica (acele secțiuni unde traficul este cel mai intens și rezolvarea blocajelor de trafic este urgenta). Asemenea secțiuni au fost identificate ca fiind construcția variantelor de ocolire a orașelor Pitești, Sibiu.1

Sebeș, Oraștie și Deva, intenționându-se ca acestea sa constituie embrionul viitoarei autostrazi ce va face legatura cu granița Ungariei.

De asemenea, Guvernul României a hotarât recent sa lanseze proiectul de construire

a

autostrazii

București-Brașov.

Aceast

fapt

poate

conduce

la revizuirea configurației actuale a Coridorului de transport european nr. IV (în prezent aflat de-a lungul rutei București - Pitești - Râmnicu Vâlcea -

Sibiu, prin Valea Oltului). Noua ruta ar putea fi București - Brașov -

Fagaraș - Sibiu, de-a lungul Vaii Prahovei.

Integrarea în viitoarea autostrada București-Nadlac

Secțiunea 1 a variantei de ocolire va fi integrata în viitoarea autostrada indiferent claca varianta finala selectata va fi București - Pitești - Sibiu - Deva sau București - Brașov - Sibiu - Deva.

În prezent, nu exista nici un studiu de fezabilitate sau proiect tehnic pentru construirea autostrazii Brașov - Fagaraș - Sibiu. Într-o prima etapa (cel mai probabil pâna în 2015), este prevazut ca drumul național DN

1,

pe ruta Brașov -

Făgaraș - Sibiu, să fie lărgit și modernizat la standard de drum expres. Această investiție va fi inclusa în etapa a S-a a Programului de reabilitare a drumurilor naționale, care va fi cofinanțată de BEI și lansata în perioada 2002-2003.

Dupa construirea secțiunii de autostrada Sibiu-Deva, secțiunea a 2-a a variantei de ocolire nu va mai fi folosita pentru traficul de tranzit, ci va ramâne numai pentru traficul local (de la/ spre orășelul Cristian).

Obiective directe

Scopul acestei măsuri este de a construi o varianta de ocolire de tip autostradă a orașului Sibiu, care este considerat a fi un punct major de blocare a traficului de-a lungul Coridorului IV. Aceasta varianta de ocolire la standard de autostrada va fi inclusa în viitoarea autostrada ce leaga București de granița româno - ungara.

Obiectivele masurii (indicatorii de impact și de rezultat) sunt:

-marirea capacitații de trafic în zona Sibiu, care a fost identificata ca fiind un punct de blocare a traficului înca din 1999 în Raportul

Final 'TINA (Octombrie 1999),

-reducerea

timpului

de

tranzitare

a

zonei

Sibiu

cu

aproximativ

50% (reducerea medie va fi de la 22 de minute la 11,5 minute pentru vehiculele ușoare și respectiv de la 28 minute la 14 minute pentru vehiculele grele),

-creșterea siguranței circulației și reducerea numărului de accidente cu 5,45 persoane în 2010 și 7,9 persoane în 2020 și reducerea numărului de persoane grav rănite cu 12,3 în 2010 și cu 17,8 în 2020, pe aceasta ruta,

-îmbunatățirea mediului și calității vieții în orașul Sibiu prin mijlocirea ocolirii orașului de către traficul de tranzit.

Indicatori fizici

Indicatori fizici

Valoarea unitară

(de exemplu: m 3 , m, nr.)

Volumul

Terasamente

m3

3.026.000

Îmbracaminte rutiera

m2

500.000

Șanțuri

M

86.500

Podete

'

buccată

82

Poduri

m2

32.652

Echipamente, marcaJ rutier, realocări de utilități

km

23,5

Intersecții

bucată

4

8.

Programul de lucru

Categoria lucrării

Începutul lucrării

Finalizarea lucrării

Studiul de fezabilitate

1 aprilie 2000

1 noiembrie 2000

Analiza cost - beneficiu

1 aprilie 2000

1

noiembrie 200b

Analiza financiara

1 aprilie 2000

1 noiembrie 2000

Evaluarea impactului

1

aprilie 2000

1

noiembrie 2000

asupra mediului

Studii de proiectare

1 decembrie 2000

30 noiembrie 2001

Documentatia de licitatie

'

'

1 decembrie 2000

30 noiembrie 2001

Achizitii de terenuri

'

1 septembrie 2001

1 iulie 2002

Constructie

'

1 iulie 2002

30 iunie 2005

Faza operaționala

1 iulie 2005

9.

Analiza cost-beneficiu socioeconomic Volumul de trafic

În conformitate cu Studiul de trafic, volumul total al traficului (exprimat în vehicule echivalente) utilizând noi variante de ocolire în diverse perioade este prezentat în urmatorul tabel.

- milioane euro-

SIBIU

Costul Investitiei

'

CATA

Anul 2000

CATA

Anul 2005

CATA

Anul 2010

CATA

Anul 2020

98,74

13.397

17.188

21.506

31.153

Creșterea traficului anual este prezentata mai jos:

-

între 2000 și 2005: 5,11%

-

între 2005 și 2010: 4,58%

- din 2010: 3,78%

Aceste date privind traficul includ 90% din traficul "normal" (deviat) și 10% din traficul generat.

Graficul de mai jos arata evoluția traficului estimata pentru urmatorii 20 de

aru:

Traficul prevăzut

( călătorii pe zi)

35

30

25

20

10

5

o

2000

2005

2010

2020

10

.

Analiza economică intreținerea

Întreținerea corespunzătoare a infrastructurii este estimata la un cost mediu de 1.096.000 euro pe an. În acest scop Administrația Naționala a Drumurilor va furniza un plan de întreținere pe 1 O

ani, bazat pe un Sistem de management al pavajelor computerizat.

11.

Elementele principale ale analizei finaciare

Nu se așteaptă venituri deoarece varianta de ocolire nu este prevazuta cu sisteme de taxare. Viitoarea autostrada (Brașov - Sibiu - Deva sau Pitești - Sibiu - Deva) va fi cel mai probabil prevazuta cu sistem de taxare. Oricum, secțiunile variantei de ocolire vor fi netaxabile, cel puțin pentru o perioada importanta de timp (următorii 15 ani).

12.

Analiza impactului asupra mediului

Proiectul face parte din clasa de dezvoltare acoperita de anexa nr.1 a Directivelor EIA și nu este localizat într-o zona sensibila.

Un studiu de impact asupra mediului, care include consultații publice prin întâlniri și deschiderea unui registru pentru comentarii, a fost deja întocmit. Dupa revizuirea finala, acordul de mediu va fi emis înainte de sfârșitul anului 2001 de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului

(sau, claca

este desemnat, de către Inspectoratul local de protecție a mediului Sibiu) în momentul în care documentația de cadastru a fost aprobata de Consiliul

Local. Acordul de principiu al autorităților de mediu din Sibiu a fost deja errus.

Stabilirea traseului variantei de ocolire a fost aleasa pentru a rrururruza impactul negativ asupra mediului. În plus, este de menționat

ca,

construcția variantei de ocolire va permite devierea traficului din centrul orașului și, în

consecința, va avea un impact pozitiv pentru populația care locuiește în Sibiu. Se estimează

ca rara

construcția variantei de ocolire a orașului Sibiu traficul

potențial în 2020 va depăși 70.000 vehicule/ zi în centrul orașului.

Principalele

măsuri

de

remediere,

prevazute

în

proiect

și

incluse

în documentația de licitație, sunt:

reabilitarea albiei râului lângă râul Cibin;

panouri anti-zgomot în vecinătatea clădirilor;

asigurarea unor facilitați corespunzătoare pentru scurgerea apelor

ș1

decantoare;

plantarea arborilor și alte măsuri de protecție a peisajelor naturale.

-euro-

2.331.000

2,31

13.

Cost și asistență Defalcarea costurilor

Articolul

Costuri totale

(la nivelul pieței)

Cheltuiala apărute

înaintea depunerii cererii de finanțare

Alte Costuri neeligibile

Total costuri

elicibile

Costuri de proiectare/ pl anificare

4.046.050

2.046.050*

2.000.000

Achiziționare de terenuri**

6.720.000

o

6.720.000

o

Pregătirea șantierului

5.040.000

o

o

5.040.000

Lucrări principale

69.300.000

o

o

69.300.00

o

Mașini și echipamente

o

o

o

o

Asistența tehnica

750.000

o

o

750.000

Supervizarea în timpul implementari

1

3.000.000

o

o

3.000.000

Cheltuieli neprevazute*

**

4.500.000

o

o

4.500.000

Taxe/ Impozite publice****

1.500.000

o

1.5000.000

o

Act , iuni

de

reducere a impactului asupra mediului

2.331.000

o

o

2.331.000

Altele (realocarea serviciilor)

3.600.000

o

o

3.600.000

TOTAL

100.787.050

2.046.050

8.220.000

90.521.00

o

Notă: se referă la regulile de eligibilitate a cheltuielilor

*include proiectul tehnic și întocmirea documentației de licitație de catre consultantul Scetauroute pe baza unui contract Phare;

** achiziționarea terenului se va realiza în cea mai mare parte în anul 2002;

***

se va justifica corespunzator și se va aplica numai articolelor din defalcarea costurilor;

****

taxele și impozitele publice se refera la plata taxei ISCLPUAT (0,7% din

lucrari) pentru Inspecția calitații în construcții ca de altfel și la costurile pentru obținerea aprobarilor și autorizațiilor. Nu include TVA deoarece aceasta nu se platește pentru proiectele cofi.nanțate prin facilitatea ISP A:-

-euro-

Cost total

sector privat

Costuri neeligibile

Total costuri eligibile

Asistenta financia ' ra

nerambursabilă

ISPA

Rata ISPA

(%)

100.787.050

-

10.266.050

90.521.000

67.890.750

75

14.

Implicarea institut • iilor financiare internat • ionale

În această masura nu este prevăzută implicarea directa a vreunei mstituții financiare internaționale. Cu toate acestea, referitor la ramura de nord a Coridorului de transport european nr. IV, BERD s-a aratat interesata în a cofinanța printr-un împrumut realizarea variantei de ocolire a orașului Pitești, iar BEI s-a aratat interesata de finanțarea variantelor de ocolire Deva, Sebeș și Orăștie.

15.

Condiții specifice legate de această măsură

Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.

'

Toate

contractele

se vor

acorda

în

urma

unei

licitatii

internationale

competitive. Contractarea și licitația trebuie sa urmeze proc '

edurile sp ' ecifice ale

Comunității

Europene,

bazate

pe

"Ghidul

practic

pentru PHARE/ISPA/SAPARD

-

proceduri

de

contractare".

"FIDIC

1999 Condiții de contract" va fi folosit pentru contractele de lucrări.

În acest sens, contractele pentru lucrări civile și contractele de supervizare vor fi întocmite potrivit uzantei internationale și astfel conditiile contractului

vor avea prioritate fața de pre '

vederile le '

gilor românești în ca ' z de conflict, și

în particular fața de următoarele (dar nu numai):

-

Legea 10/1995, art. 5, art.13, art.21 pâna la art. 31, art.40;

-

Hotărârea de Guvern nr. 85/ 1997, anexa, punctul II, 1.d;

-

Hotărârea de Guvern nr. 272/1994;

-

Hotărârea de Guvern nr. 261/1994, capitolul II, art.22 A.

16.

Planul de achizit • ii

Lucrările vor fi implementate conform Planului de achiziții provizoriu, prezentat în anexa nr.I a.

PLANUL DE ACHIZIT •

II PROVIZORIU

Anexa

Nr. I. a

Oferta nr.

Descrierea lucrarilor și a serviciilor care vor fi licitate

Tipul de contract (lucrari,bunuri sau servicii)

Luna prevăzută pentru lansarea ofertei (luna/ an)

Rata rambursării facturilor legate de contractele

specifice (%)

1.

Supervizarea lucrarilor

Servicii

1septembrie 2001

75%

2.

Construirea variantei de ocolire (FIDIC - cartea

roșie)

Lucrări

1 decembrie 2001

75%

Termenii specifici pentru câștigarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunității Europene

și/ sau pe Internet.

ANEXA Nr. II

PLAN DE FINANT • ARE

(bazat pe angajamentele din bugetul UE)

Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu, la standarde de autostrada, pe Coridorul de transport european nr. IV Cod ISPA

2001/RO/16/P/PT/005

Împrumut de la IFI

8

(%)

9 =8/1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Anul

Cost total

Costuri neeligibile

Costuri eligibile

Total

ISPA

Autoritat • i Nat • ionale

Guvern

1=2+3

2

3=5+7

(%) 4=3/1

5

(%) 6 =5/3

7

2000

-

-

-

-

-

-

-

2001

47.640.000

-

47.640.000

100

35.730.000

75

11.910.000

2002

8.220.000

8.220.000

-

-

-

-

-

2003

33.828.900

-

33.828.900

100

25.371.675

75

8.457.225

2004

-

-

-

-

-

-

-

2005

9.052.100

-

9.052.100

100

6.789.075

75

2.263.025

2006

-

-

-

-

-

-

-

Neactul izat

2.046.050

2.046.050

-

-

-

-

-

Total

100.7Ș7.050

10.266.050

90.521.000

90

67.890.750

75

22.630.250

-euro-

V,

ANEXAIII.1

PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA

Secțiunea

I

Forme și rate de asistență

(1)

Asistența Comunității prin ISPA poate fi sub formă de asistență nerambursabilă directă, de asistentă rambursabilă sau orice altă formă de asistentă.

'

'

Asistența rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în același scop.

(2)

Rata asistenței din partea Comunității acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activități se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creșterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea

unor măsuri esențiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistenței și suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul de finanțare aferent măsurii respective.

În cazul asistenței rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunității, rata de asistență trebuie redusă ținând cont de:

(a)

disponibilitatea cofinanțării;

(b)

capacitatea măsurii de a genera venituri; și

(c)

o aplicare corespunzătoare a principiului "poluatorul plătește".

(3)

Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2

(b)

sunt acelea care privesc:

(a)

infrastructura a cărei folosință implică taxe provenite de la utilizatori;

(b)

investiții productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plătește.

(4)

Măsurile privind studiile preliminare și asistența tehnică pot fi finanțate în mod excepțional în proporție de 100% din costurile totale.

(5)

Măsurile acoperite de un Memorandum de finanțare vor fi implementate de către țara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care își va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

Sect • iunea II Angajamente

(1)

Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea Financiară

aplicabilă

bugetului

general

al

Comunității

Europene„

pe

baza Memorandumului de finant , are care va fi încheiat între Comisie și t , ara beneficiară.

Totuși, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistența acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:

(a)

angajamentele pentru măsurile finanțate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală și sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finant , are referitor la măsură.

Acest angajament nu va depăși totalul plății în avans, prevăzută la secțiunea III (2) de mal jos, și alo grantului pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanțare.

Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar inițial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuție, cu condiția ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice și că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare și sub rezerva disponibilității resurselor bugetare.

(b)

Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani și pentru care asistența Comunității nu de pășește 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenței acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de finant , are referitor la măsură.

Diferența va fi angajată în condițiile în care progresul lucrărilor demonstrează că

proiectul înaintează satisfăcător către finalizare și sub rezerva disponibilității resurselor bugetare.

(2)

Cu excepția cazurilor deplin justificate, asistența angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanțare referitor la măsură, va fi anulată.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util țara beneficiară și autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

Secțiunea

III

Plăt • i

(1)

Plățile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăți intermediare sau a diferenței finale.

Plățile intermediare și plata diferenței finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate și plătite, care trebuie susținute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

(2)

Plățile în avans

Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenței acordată prin ISPA, așa cum a fost inițial decis, va fi plătit autorității desemnate așa cum este definită la punctul (9).

Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

-

o primă tranșă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când țara beneficiară semnează Memorandumul de finantare;

primului

' -

diferența este plătită după semnarea

contract, în mod normal primul

contract de lucrări.

Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în emorandumul de finanțare referitor la măsură.

Intregul avans sau părți din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menționată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza

cheltuieWor

eligibile

efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenței acordată de către Comunitate.

(3)

Plătile intremediare

Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cere '

rea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare și vor fi făcute

pentru a rambursa cheltuieWe efectuate și certificate , sub rezerva următoarelor condiții:

-

țara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere

al

indicatorilor

fizici

și

financiari

și

conformitatea

acesteia

cu Memorandumul de finanțare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiții specifice atașate asistenței;

-

s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observațiilor și recomandărilor autorităților de inspecție naționale și/ sau comunitare;

-

au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare și legale care au apărut;

-

a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar inițial;

-

au fost descriși pașii urmați pentru publicitatea măsurii.

T ,

ara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a îndeplinit una din condițiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată ș1 pentru rapoartele de progres fizic și financiar.

(4)

Țările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie și 1 noiembrie cel mai târziu.

(5)

Suma totală a plăților efectuate conform punctelor (2) și (3) nu trebuie să depășească 80 % din totalul asistenței acordate. Comisia poate crește acest procent până la 90 % în cazuri justificate.

(6)

Plata diferenței finale din asistența acordată de către Comunitate.

Plata diferenței finale din asistența acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuiefilor certificate și într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

-

măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

măsura

a

îndeplinit

condițiile

sale

specifice,

cum

sunt

menționate

în Memorandumul de finanțare;

-

raportul final menționat în Secțiunea V a fost înaintat Comisiei;

-

autoritatea desemnată sau organismul menționat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuiefile specificate în Memorandumul de finanțare;

-

țara beneficiară certifică Comisiei că informațiile furnizate în cererea de plată și în raport sunt corecte;

-

t , ara beneficiară a transmis Comisiei declarat , ia men ' tionată în Anexa III.4, Apendicele B.

-

toate măsurile de informare și publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate;

-

când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agențiilor de Implementare din țările beneficiare în sistem descentralizat, țările beneficiare furnizează Comisiei toate informațiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunității privind achizițiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunțurilor de licitație și transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor și de adjudecare a contractului, și că au fost respectate toate condițiile specificate în Memorandumul de finanțare.

(7)

Dacă Raportul final menționat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor și de efectuare a plăților, așa cum este specificată

în

Memorandumul

de finanțare,

partea de asistență

care reprezintă diferența finală pentru acea măsură va fi anulată.

(8)

Cererile pentru plățile intermediare și pentru plata finală prezentate de către țara beneficiară sunt însor , ite de o declarat , ie a Responsabilului Na ' tional cu Autorizarea

care specifică numai plățile legate de cheltuiefile susținute de facturile primite sau de

alte documente contabile cu valoare probativă și care sunt conforme cu prevederile

care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate pnn ISPA, așa cum sunt specificate în Anexa III.2.

(9)

Toate plățile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanțare vor

fi

făcute către o entitate centrală, Fondul N , ational, desemnat de

' tara beneficiară să primescă asemenea plăți. Ca regulă generală, plățile trebuie făcute de către Comisie

într-un singur cont bancar desemnat de țara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide și complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Național trebuie să transfere cât de repede posibil și în totalitate contribuția ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

(10)

Fondul Național, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea

întreaga

responsabilitate

pentru

managementul

fondurilor

în

cadrul

țara beneficiară. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

Responsabilitățile

!tesponsabilului

Național

cu

Autorizarea

sunt

stabilite

în Memorandumul de Ințelegere încheiat între Comisie și țările beneficiare.

Sect , iunea IV Folosirea Euro

(1)

Sumele din cererile de asistență, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro.

(2)

Sumele privind asistența și planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro.

(3)

Declarațiile de cheltuieli care justifică solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro.

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declarația de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităților responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menționate în Articolul

1

(2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM,

ECSC, EC)

nr. 3418/93 care stabilește regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din

21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente

pentru

care

ratele

sunt

stabilite.

Comisia

va

informa

autoritățile responsabile cu privire la această rată 1

.

(4)

Plățile asistenței financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de țara beneficiară în acest sens.

1

http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/ fr/index.htm

20

Secțiunea V Raportul Final

Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conține următoarele:

(a)

o

descriere

a lucrărilor

efectuate, însoțită

de indicatori

fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări și măsurile luate cu privire la clauzele specifice conținute în decizia de acordare a grantului;

(b)

certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului;

(c)

o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:

-

data efectivă de implementare a măsurii;

-

o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

-

confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare și veniturile așteptate;

-

confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile

și

beneficiile așteptate;

-

o indicare a acțiunilor luate pentru a asigura protecția mediului și costurile acestora inclusiv concordanța cu principiul "poluatorul plătește";

-

data la care măsura asistată devine operațională.

(d)

informații referitoare la acțiunile de publicitate.

Secțiunea VI

Amendamente la Memorandumul de finanțare

(1)

Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată inițial, asistența acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depășească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanțare.

O schimbare a ratei asistentei Comunitătii fată de rata acordată initial sau fat,ă de

grantul maxim va necesita o '

modificare

' a Me '

morandumului de fina ' nțare conform

procedurilor descrise

în

paragraful (3).

(2)

Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele si/ sau plățile Comunității depășesc deja sumele menționate în planul financiar amendat Comisia va opera ajustările necesare ținând cont de suma supra-angajata sau 11Rlita­ plătită, când autorizează prima operație financiară (angajare sau plată

după acel amendament.

(3)

Orice amendament la Memorandumul de finant , are se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

(a)

amendamentele

care

impun

o

modificare

substanțială

a

obiectivelor

sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanțială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanțare, ca răspuns la solicitarea țării beneficiare sau la inițiativa Comisiei după consultarea cu țara beneficiară. Definiția modificării

"substanțiale" este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.

(b)

în cazul unor altor amendamente, țara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observatiile necesare sau va transmite

acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la prim ' irea propunerii. Amendamentul

va fi adoptat după ce Comisia și-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.

(c)

orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanțială a planului financiar și a programului de cheltuieli.

Sect • iunea VII Controlul Financiar

(1)

Un audit financiar corespunzător, intern și extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaționale acceptate, de către autoritătile

naționale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-și putea desfășura funcția. În fiecare an un plan de audit și un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziția Comisiei.

(2)

Fără a prejudicia verificările efectuate de țările beneficiare, serviciile Comisiei și Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanți autorizați corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice și financiare, inclusiv verificări prin sondaj și audituri finale.

(3)

Țara

beneficiară

trebuie să se asigure

că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanții ei

corespunzător

autorizați

și/ sau

Curtea

Auditorilor

efectuează verificări,

aceste persoane au dreptul să inspecteze

pe loc toate documentațiile relevante și care au legătură cu elementele finanțate prin Memorandumul de finanțare. Țările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei și Curtea Auditorilor să își efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

(4)

Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înțelegerile de cooperare și coordonare a programării și metodologiei controlului. între Comisie și țările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4.

Sect , iunea VIII Recuperarea plăților necuvenite

(1)

Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistența alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând țării beneficiare să își facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp și să corecteze orice neregulă.

(2)

Ca urmare a examinării menționate la paragraful

1,

Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența referitoare la măsura în cauză dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condițiile specificate în Memorandumul de finanțare și în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condițiile de implementare a măsurii și pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenței implică recuperarea sumelor plătite.

(3)

Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operație nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistența acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul și să solicite țării beneficiare să își înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă țara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

(a)

să reducă sau să anuleze orice avans;

(b)

să anuleze o parte sau întreaga asistență acordată măsurii.

Comisia va hotărî măsura corectoare ținând cont de natura neregulii și de existența oricăror scăpări în sistemele de management și control.

(4)

Orice suma greșit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secțiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, țara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunității.

Secțiunea IX Managementul

(1)

Comisia trebuie să ceară țărilor beneficiare:

(a)

să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management și control care asigură:

implementarea corespunzătoare a asistenței acordată sub acest Memorandum de finanțare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid. separarea funcțiilor de management și control;

că declarațiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte și provin dintr­ un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

(b)

să verifice regulat că măsurile finanțate de Comunitate au fost corect realizate;

(c)

să prevină neregulile și să ia măsuri împotriva acestora;

(d)

să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenței.

(2)

Sistemele de management și control ale țărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special:

-

garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile și cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative;

-

verificarea transferurilor fondurilor Comunitarea disponibile și a altor fonduri;

-

examinarea planurilor tehnice și financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitație și contractare la diferitele nivele administrative.

Secțiunea X Monitorizarea

Țările beneficiare și Comisia trebuie vor asigura implementarea ș1 monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1)

înființarea Comitetelor de Monitorizarea trebuie să aibă loc în urma unei înțelegeri între țările beneficiare implicate și Comisie. Autoritățile și organismele desemnate de țara beneficiară, Comisie și, unde este cazul, BEI și/ sau alte instituții cofinanțatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete și autoritățile regionale sau locale și societățile private, în cazul în care acestea au competența necesară pentru executarea unui proiect și dacă sunt direct implicate în acest proiect.

(2)

Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj și, dacă este necesar, prin înființarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului și la obiectivele acestuia. Aceștia vor fi stabiliți în așa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relație cu planul și obiectivele propuse inițial, și progresul realizat în domeniul managementului și în alte probleme legate de acesta.

(3)

(a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Național ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârșitul fiecărui an intree: de implementare.

(b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Național ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 z_ile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

(4)

Pe baza rezultatelor monitorizării și ținând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele și condițiile de acordare a asistenței aprobate inițial, ca și planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea

țărilor beneficiare.

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcție de natura și importanța lor.

Secțiunea XI

Transparența în adjudecarea contractelor

(1)

Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziții sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.

(2)

(a) Participarea la procedurile de licitație trebuie să fie deschisă și pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul și tuturor persoanelor fizice sau juridice din țările beneficiare ISPA;

Prin urmare se va cere ofertanților să își declare naționalitatea și să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislație.

(b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanțarea de la IFI și după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naționalilor unor terțe țări să participe la licitația pentru contracte.

(3)

(a) Țările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta și când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitației de participare la licitație,

în

Jurnalul Oficial al Comunității Europene și în Monitorul Oficial din țările beneficiare.

(b)

Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii și specificații tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau

) •uridice din T ,

ările Membre sau din t , ările beneficiare.

(c)

În plus, informația trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă

(4)

Procedurile

detaliate

privind licitațiile și contractele

sunt stabilite

în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înființat pentru programul Phare.

Sect , iunea XII

Transparența în contabilitate

și

în rapoartele proiectelor

Țara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanțare,

toate organismele publice sau private implicate în managementul

și implementarea operațiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacțiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie și de către autoritățile naționale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autoritățile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăți pentru proiectul respectiv.

Secțiunea XIII Evaluarea ex-post

Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât și randamentul și eficiența asistenței și a impactului său, ca și factorii ce contribuie la succesul sau eșecul implementării măsurilor și a realizărilor și rezultatelor.

După finalizarea măsurilor, Comisia și țările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea

au

fost

îndeplinite,

inclusiv

randamentul

și

eficiența

utilizării

resurselor. Evaluarea va cuprinde și impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele inițiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi și la contribuția măsurilor la implementarea politicilor Comunității în domeniul mediului sau contribuția acestora la politicile privind rețeaua Trans - Europeană extinsă și transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua și impactul măsurilor asupra mediului.

Anexa 111.2

Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA

Sect • iunea

I

Domeniul cheltuielilor

ISPA acordă asistență pentru următoarele măsuri:

(1)

Proiecte de mediu care dau posibilitatea țărilor beneficiare să se alinieze la cerințele legilor Comunității privind protecția mediului și cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare;

(2)

Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susținută

și,

în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr.

1692/96/EC 2

și

acelea

care

permit

țărilor

beneficiare

se

conformeze obiectivelor

Parteneriatului

de

Preaderare;

acesta

include

interconectarea

și interoperabilitatea rețelelor naționale ca și Rețelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste rețele;

(3)

Studii preliminare,

evaluări și măsuri de asistență

tehnică inclusiv acțiunile de informare și publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistență tehnică și administrativă în beneficiul mutual al Comisiei și al țărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administrației publice naționale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul și supervizarea proiectelor.

Regufile specificate în Secțiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 și 2 de mai sus sunt totuși aplicate prin analogie și deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3.

2

Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunității pentru dezvoltarea rețelei de Transport Trans-European

Secțiunea

II

Definiții și concepte de bază

1.

Conceptul de proiect, etape ale proiectului și grupurile de proiecte

În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiții:

(a)

un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcții tehnice precise și cu un scop clar identificat.

(b)

o "etapă independentă tehnic și financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operațională în întregul său.

O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.

(c)

pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiții:

trebuie să fie localizate în același curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiași coridor de transport;

trebuie cuprinse în același plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

trebuie

supervizate

de

un

organism

responsabil

pentru

coordonarea

și monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorități competente diferite.

2.

"Organismul responsabil cu implementarea"

(a)

pentru proiectele finanțate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitațiile și contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanțare .

Ca o consecință, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finant , are.

(b)

În mod normal prin acest organism se înțelege beneficiarul final al asistenței acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.

(c)

Totuși, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea sa efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată

de

tipul

delegărilor

propuse

și

trebuie

primescă

o

copie

a documentelor relevante.

3.

Conceptul de "administrație publică"

Administrația publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ :

-

Organisme de guvernământ centrale (nivel național);

-

Organisme de guvernământ regionale;

-

Organisme de guvernământ locale.

În plus, acest concept poate include și organismele a căror activitate poate intra într­ un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

4.

Implementarea și perioada de implementare a unui proiect

(a)

implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat și la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat;

(b)

Memorandumul de finanțare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menționate;

(c)

perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada nece·sară pentru finalizarea etapelor sus-menționate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operațional și la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanțare a fost finalizat/ definitivat.

5.

Evidenta documentelor și transparența

Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înțelegeri legale obligatorii și/ sau

pe

documente.

Este

imperativă

existența

unei

evidențe

documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparenței ș1 pentru a permite controlul Comisiei și/ sau al autorității naționale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare țară beneficiară

trebuie

să se asigure că orice organism

implicat

în managementul

și implementarea proiectelor a stabilit o evidență contabilă separată privitoare la proiectul

descris în Memorandumul de finantare.

'

6.

Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plățile certificate și efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susținute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul

contabil cu valoare probativă echivalentă

reprezintă oric,e document

transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secțiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată și corectă a tranzacțiilor reale implicate, în concordanță cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă_ a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

2-9

Sect • iunea

III

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

_ Ca regulă generală cheltuielile legate de:

-

studiile de fezabilitate;

-

planificare și proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;

-

pregătirea terenului;

-

construcții;

-

utilaje și instalații implicate permanent în proiect;

-

testare și instruire;

-

managementul proiectului;

-

măsuri compensatorii și de reducere a impactului asupra mediului;

-

alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanțare;

-

măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea și publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

Sect • iunea

IV

Studii de fezabilitate, planificarea și proiectarea proiectului

1.

Cheltuieli

legate

de studiile

de fezabilitate,

planificarea

și

proiectarea proiectelor

(a)

Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect și proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiția ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte și aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanțare;

(b)

În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr același contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea

exercită funcțiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat și transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului).

2.

Implicarea administrației publice

În acele cazuri în care funct , ionarii din administrat , ia publică sunt implicat , i în activităt , ile menționate la punctul 1(a) al acestei Secțiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate și în concordanță cu următoarele criterii:

-

funcționarul a renunțat temporar la statutul său de funcționar în administrația publică,

-

cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte

costurile

trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

-

cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;

-

contractul trebuie să fie limitat în timp și nu trebuie să depășească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

-

sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuții administrative generale, ca cele specificate în Secțiunea VIII, punctul 1;

-

dispozițiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziții publice ale

Comunitătii.

'

Secțiunea V

Pregătirea terenului

și

construcțiile

a)

În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului și lucrările de construcție sau părți din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat și transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

În cazul în care sunt implicați funcționari ai administrației publice, se aplică prevederile specificate în Secțiunea IV, punctul 2.

b)

Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secțiunea X, punctul 1 și legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:

-

costuri privind munca (salarii brute și nete)

-

cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcțiilor;

-

costuri de producție folosite pentru implementarea proiectului;

-

costuri de funcționare și alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil,

în

concordanță cu standardele contabile general recunoscute;

-

cheltuielile de funcționare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menționată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administrația publică.

c)

Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieței.

Secțiunea VI

Achiziții, închirieri de echipamente și active necorporale (licențe, software etc.)

1.

Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a)

Cheltuielile privind achizițiile sau producția de utilaje și echipamente care vor

fi

permanent instalate și fixate

în

proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în

inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secțiunea II (2) și sunt considerate ca și cheltuieli de capital, în concordanță cu convențiile standard de contabilitate;

b)

Fără a prejudicia Secțiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare și este neeligibilă.

2.

Achizițiile de active acorporale

Achizițiile și utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3.

Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

(a)

În

cazul

în care autoritatea

responsabilă

cu implementarea

execută

pregătirea terenului și lucrările de construcție, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achizițiile sau producția echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.

(b)

Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziționate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosință și dacă sunt specificate în Memorandumul de finant , are.

4.

Echipamentele durabile utilizate de administrația publică

(a)

Cheltuielile privind achiziția sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administrația publică nu sunt eligibile.

(b)

Fără a prejudicia Secțiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administrația publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea și supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

Sectiunea VII

Achiziționarea terenului și taxa pe valoarea adaugată

Achiziționarea terenului și taxa pe valoarea adaugată

(fV

A) nu sunt eligibile.

Secțiunea VIII Cheltuieli administrative

1.

Principii generale

Ca regulă generală, cheltuielile administrației publice, inclusiv salariile functionarilor de la nivel național, regional și local nu sunt eligibile pentru asistentă

inclusiv asistență tehnică), cu excepția cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligațiile

ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare și fizice, evaluării și prevenirii neregulilor și cheltuielile care intră sub incidența obligațiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu excepția Fondului Național, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la inițiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcționari publici, fie proveniți

din

sectorul

privat

pentru lucrări

privind

managementul,

urmărirea, evaluarea și controlul sunt eligibile prin măsuri de asistență tehnică așa cum sunt definite în Secțiunea I (3).

Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific

P rintr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în Memorandumul de finantare.

'

'

'

2.

Comitetul de organizare și monitorizare

a)

Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea

unor documente justificative;

b)

Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

-

servicii de traducere;

-

închirierea de săli de conferință și aranjamentele auxiliare;

-

închirierea

de echipamente

audio-video

și alte echipamente

electronice necesare;

-

procurarea documentației și facilităților aferente;

-

taxe pentru participarea experților;

-

cheltuieli pentru călătorii.

c)

Salariile și alocațiile pentru funcționarii din administrația publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.

3.

Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

Sect • iunea IX

Alte tipuri de cheltuieli

1.

Managementul

și

supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul și supervizarea proiectului sunt ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secțiunea IV (1) și (2).

2.

Costuri financiare

Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanțarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanție, etc.

Garanțiile

bancare legate de împrumuturile

bancare

folosite

pentru finanțarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3.

Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate și aprobate în Memorandumul de finanțare.

Țările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziționarea directă a unor bunuri.

4.

Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate

a)

Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;

b)

Ca excepție la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile

pentru pregătirea personalului pentru operare și testarea proiectului și a echipamentelor pot fi luate în considerare ca și cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finanțare.

c)

Principiile definite la punctele a) și b) menționate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar și în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

5.

Măsuri de publicitate și informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea și publicitatea sunt eligibile.

Secțiunea X Perioada de eligibilitate

1.

Limita inițială de timp privind eligibilitatea

Limita inițială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferențiat în conformitate cu următoarele situații:

a)

Când selecția proiectului, licitația și contractarea de către țările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3, cheltuielile sunt eligibile pentru asistență de la data la care Memorandumul de 6.nanțare al proiectului este semnat de Comisie.

În cai exceptional, când finanțarea proiectului este realizată printr-o combinație fie de la BEI fie de la alta instituție finanțatoare și grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile

P entru asistent , ă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă institut , ie

finanțatoare, pentru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată nu

trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menționată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiții:

-

Lucrările și contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finant , are;

-

BEI sau altă instituție finanțatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) și (3), 114 (1), 115, 117 și 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

b)

După decizia Comisiei de a acorda sprijin agențiilor de implementare ale țărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistență de la data la care aplicația ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiția ca aplicația să poată fi considerată completă.

Plățile făcute înainte de data specificată la punctele a) și b) de mai sus sunt neeligibile.

2.

Modificări ale proiectelor

a)

Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanțială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanțiale".

Regulile stabilite la paragraful 1, se aplică și pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificarile de mai sus.

b)

Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).

c)

Cererea

pentru modificări și informatiile

relevante atașate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii și a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.

3

Vezi Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

4

Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999

3.

Timpul limită final privind eligibilitatea

a)

Data finală a eligibilității este specificată, ca regulă generală,

în Articolul

4, paragraful 3 al Memorandumului de finanțare.

b)

Data finală depinde de plățile făcute de către autoritatea

responsabilă

cu implementarea.

c)

Data finală a eligibilității este prevazută în Memorandumul de finanțare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de șase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final și o notificare, așa cum este prevăzut în Secțiunea III

(6) a Anexei III.1 și în Apendicele B al Anexei III.4 a Memorandumului de finanțare.

d)

Comisia nu poate extinde această perioadă de șase luni.

Sectiunea XI Solicită ' rile de plată

Solicitările de plată prezentate Comisiei de către țările beneficiare au la bază facturile deja plătite, așa cum sunt definite în Secțiunea II punctul 6.

În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.

Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate și certificate de către Responsabilul Național cu Autorizarea. Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegației Comisiei.

Sectiunea XII

Alte elemente specificate în detaliu

(1)

Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii și cu referire la principiile stabilite pentru Fondurile de Coeziune.

(2)

În

cazul conflictelor între aceste principu și regulile naționale de eµgibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.

Anexa

III

.p..a,_J'%if<.L7if½'ț"''::':-H · 0

,c

Plăți peste 80%

Plăți intermediare Plăti ale balantei finale

Model pentru solicitările de plată și raportare privind progresele financiare și fizice

Nume: Adresă: Contact: Telefon:

E-mail: Numele băncii: Adresa băncii: Cod poștal:

Numărul contului:

Fax:

Oraș:

Codul scurt:

Titlul

Măsurii:

Codul Măsurii ISPA:

Nume: Adresă:

Cod poștal

Nume de contact: Telefon:

E-mail:

Oraș::

Nr. Memorandumului de finanțare curent: Data:

Codul național de referință:

Categorii cheltuieli *

de

Cheltuieli în Memorandumul de finanțare curent

Cheltuieli confirmate anterior

Cheltuieli

confirmate în această solicitate de plată

ână la data:

Totalul cheltuieWor confirmate

Rata de execuție financiară

1

Taxe de

roiectare

Pregătirea terenului

Principalele

lucrări

Utilaje și echipamente

Asistentă tehnică

Supervizare

Alte

Total

a)

cheltuieli eligibile confirmate la data:

b)

în această solicitare de plată:

c)

=

a)+b) cheltuieli cumulative la data:

d) plăți cerute de această aplicație:

e)

=

d)/b) % din cheltuieWe confirmate:

Totalul plăților ISPA primite de către Fondul Național (NF) până la data:

*

Așa cum

se arată

în

tabelul 9.1. al formularului

aplicației

pentru

asistență

sau așa cum specifică

modificările acestuia.

O lista suplimentară la contract poate fi potrivită.

Indicatori fizici *

ru . tatea

I

Cantitate

1)

I

Până la (data)

Până la (data)

Execuția fizică referitoare la solicitarea totală

înaintată

Tipul

I

lucrării *

U

I

Execuția fizică până la data plăților

anterioare

Execuția fizică referitoare la

această solicitare

Rata execuției fizice%

de plată

I

(2)

(3

Referitor la condiții specifice, dacă acestea există, și modul în care acestea au fost îndeplinite

Precizați câteva observații și recomandări sumare dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), și modul în care acestea au fost îndeplinite.

Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul financiar original și explicații cu privire la acțiunile întreprinse pentru corectare.

Panouri ridicate la locul executiei?

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:

Presa

Alte mijloace audio-vizuale

Televiziune

Radio

Tioul documentatiei scrise, disponibile pentru public

Declar că cheltuieWe eligibile confirmate, se referă la articolele deja plătite și la investițiile aprobate, care nu corespunde cu schimbări ale măsurilor ori lucrări în afara măsurilor descrise, și că evidențele documentare originale această plată, indicată în liste suplimentare, au fost păstrate de ac asta entitate sau de autoritatea de implementare, ștampilată corect și disponibile pentru consultare în scopul verificării.

Data:

Semnatura și autentificarea

*

Așa cum este arătat în tabelul 15.1 al formularului aplicației pentru asistență sau așa cum specifică

modificărik_acestuia

I

c>.L•!sn,Y,, ,jțl ?

Codul Data:

Titlul Măsurii: Codul ISPA: Memorandum

de Finanțare nr.:

național:

Furnizor și

Contract

Factura nr.

Data

Chitanța nr.

Data

Valoare

Observații

Total

*

copii ștampilate corect ale evidențelor contabile referitoare la cheltuielile trebuie anexate la copia solicitării de plată transmisă Responsabilului Național cu Autorizarea

Controlul fizic al lucrărilor

Data: Concluzii:

Instituția

responsabilă:

Data: Concluzii:

Instituția

responsabilă:

Data: Concluzii:

Instituția

responsabilă:

Controlul financiar:

Data: Concluzii:

Instituția

responsabilă:

Data: Concluzii:

Instituția

responsabilă:

Data:

Concluzii:

Instituția responsabilă:

Anexa

111.3.b

Model pentru formularul ce va

fi

înaintat Comitetului de Monitorizare

J..;.. Itl)B WIFIQ A

MĂ[SUR11

Data:

Numele Măsurii:

Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:

Memorandum de Finanțare nr.: Procentul sprijinului ISPA:

I

F© t:J 'rjE'..MDl'N°IT01,{I,,Z ,'f'SP

-

•·•••

•.••••

1

1t{.;'11t ($ :iî¼;;pft:1W:

: ,::,_

jJ;{ ; i 1W t{ 'mt;

>,··.•···

, .. • - . cc

,

'.;

,

i

.

.:'

0

..

..

/'':t)t}.'

.... ·.·- "·

Anul

Total costuri eligibile

Plăți efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

Diferențe/

cost total% (9)=((7)-(2))

I

total (2) , •

Estimarea

acceptată inițial

(1)

Estimarea

acceptată

în

prezent (2)

(până în

prezent)

(3)

%

(3)/(2)

(4)

(de la

data)

(5)

(%)

(5)/(2)

(6)

(7)=(3)+(5)

(7)

(%)

(7) /

(2)

(8)

(9)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Tota

1

Schimbare propusă

în

Planul Financiar

Da

D

Nu □

Transmisă deja la Comisia Europeană în data de:

Urmează a fi transmisă Comisiei Europene în data de:

Va fi prezentată Comitetului de Monitorizare (anexați planul și motivele modificării lui)

Categoria de cheltuieli (ca în solicitarea de plată)*

Decizia curentă

ctuate

Cheltuieli viitoare

(de la

(%)

data

4 / 1

4

(5)

Total cheltuieli

(până în

rezent

(%)

(6)=(2)+(4

(6)

(%)

6 / 1

(J)

(1)

(2)

(3)

Proiectare

Or nizare de șantier

Lucrări

Utila·e și echi amente

Asisten ă tehnică

Total

*este de dorit și o defalcare pe contract

t l1& lUJffl l1: -Cf Jftt\\.;

':D::F / ;,,.;,;,/;: . ...,, \.,., _ •

re;.

itfDt.: .:::,

a -:·: :...: ;-

>::

cț:;'\

:{t;c\

·,:\1{1/ '.\ :l:<;·,""',_,-<r,i;'.;;,r]

Tipul lucrărilor

Indicatori fizici

Execuția fizică de la data precedentului Comitet de Monitorizare

Progres

în execuția fizică de la ultimul

comitet

Execuția fizică totală până la data comitetului actual

Procentul de execuție fizică

%

Execuție fizică până la încheierea Măsurii

Tip

Cantitate

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

(6)

*este de dorit și o defalcare pe contract

În Memorandumul de Finanțare inițial:

În Memorandumul de Finanțare actual:

Data prevăzută pentru finalizare:

Data modificată ce urmează a fi ro usă la Comitetul de Monitorizare:

41

De anexat, claca este necesar, informații referitoare la:

Adjudecarea contractelor;

Aspecte legate de protecția mediului;

Condic , ii stabilite în Memorandumul de Finant , are;

Probleme apărute pe parcurs.

Anexa III.3.c

Model pentru introducerea modificărilor

[

•PR(})J?I:JNiE ) ij ©"j'ti'f( ilc,$]J

.•.

I

:@;· :<:l'.fît,Nfș *? ?t\.:TJXiî:â}.E>EJ mtz: ;i< 2

șî:Jrol···•··•··.•··••

Data curentă:

Data propusă pentru finalizare:

Data:

Numele Măsurii:

Autoritatea Responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:

Memorandum de Finanțare nr.: Procentul sprijinului ISPA:

···1.·.î@EN'.fTFI'CiffiEĂ.MA,S"@RII

Autoritatea Responsabilă cu implementarea:

i iJî îI

e

!9- *i t1: ) f r 1:jțt r, f

1: ;¾i

Cheltuieli eligibile totale conform

Memorandumului de finantare

în

vigoare

Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Total

Solicitare de creștere a asistenței

Da

Nu

Suma solicitată ca și creștere (Euro)

*\

de anexat Planul Finaciar modificat

:fflit Jm!! .w l

m: .=•

Categoria cheltuielii

Costuri totale eligibile

curente

Modificarea solicitată

Costuri bile

'tx-v

Proiectare

Organizare de ș_antier

Lucrări

Utilaje și echipamente

Asistență tehnică

Supervizare

Altele

( specificări)

Total

-

;:îijJ:: 'M'®@X'FiJ: t ,o Qt -11:tș ,tgf WlîH ș! lWîtii<,:' ..

1:/;:=•

· _,

*este de dorit și o defalcare pe contract

JȘ.'im I.F;IG )}rJ4L INW!CA.TJllRț:{:';©J.l{fJ. teI .

,w;t"r tm

.lir ,M61l ffitijm. it1i:K ltm,ș..;\

}.t

:\\;,}>:?fi·,·

.•

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura CNI:

ANEXAIII.4

ACORD PRIVIND CERINT •

ELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR

APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA

Sect • iunea 1

Acordul privind Cerințele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici incolo CMCF) se aplică asistenței financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanțare și sunt implementate de către

administratia tării beneficiare.

'

'

Secțiunea 2

1.

Sistemele de control și management ale țării beneficiare trebuie:

a.

Să asigure implementarea corespunzătoare a asistenței în concordanță cu obiectivele managementului financiar adecvat;

b.

Să furnizeze o certificare corespunzătoare a validității solicitărilor pentru plățile intermediare și plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;

c.

Să furnizeze un sistem de audit corespunzător;

d.

Să specifice instituțiile și responsabilitățile și ,în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;

e.

Să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acțiunilor și a proiectelor;

f.

Să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuției proiectului, în particular în ceea ce privește managementul financiar.

2.

Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplinește cerințele menționate în Apendicele A.

Sect • iunea 3

1.

Țările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor și proiectelor (denumite de în continuare controale), efectuate în particular pentru:

a.

a verifica eficiența sistemelor de management și control în vigoare;

b.

a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declarațiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.

2.

Țările beneficiare trebuie să organizeze o distribuție egală a controalelor pe p:(foursul perioadei în cauză.

3.

La selecția măsurilor și proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:

a.

Controlul unui eșalon reprezentativ de proiecte în ceea ce privește tipul ș1 mărimea lor;

b.

factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii-,

c.

concentrarea proiectelor '

sub tutela unor aut '

orități de implementare

' sau beneficiari

finali, astfel încât principalele autorități de implementare și beneficiarii finali să fie subiectul aceluiași tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

Sect • iunea 4

Pe parcursul controalelor, țările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:

a.

aplicării practice și eficacității sistemelor de management și control;

b.

corespondența

între

înregistrări

și

documentele

justificative

la

nivelul beneficiarului final și al autorităților intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;

c.

existenta unui sistem de audit adecvat;

d.

naturii

'

și calendarului cheltuielilor relevante (angajamente și plăți) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerințelor Comunității, în ceea ce privește caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului și al lucrărilor executate;

e.

utilizarea proiectului este în concordanță

cu cea descrisă în solicitarea de cofinațare din partea Comunității;

f.

contribuțiile financiare sunt în limitele stipulate în Memorandumul de finanțare și sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;

g.

a fost făcută disponibilă cofinanțarea națională corespunzătoare;

h.

Măsurile

cofinațate

au

fost

implementate

în

concordanță

cu

prevederile Memorandumului de finant ' are corespunzător măsurii fina , ntate.

Secțiunea 5

Controalele

trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alții; trebuie de asemenea să identifice cauzele unor astfel de situații, orice examinări ulterioare care sunt necesare și acțiunile corective și preventive necesare.

Sect • iunea 6

Fiecare țară beneficiară și Comisia trebuie să se consulte cel puțin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel național și Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate și trebuie să țină cont de controalele recente, rapoartele și comunicările autorităților naționale, ale Comisiei și Curții Europene de Conturi.

Sect , iunea 7

1.

Țările beneficiare trebuie să asigure investigarea și soluționarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naționale sau comunitare.

2.

Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluționată în mod corespunzător în termen de șase luni din momentul în care a fost raportată autorității de implementare în cauză, țara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condițiile prevăzute Anexei III.5.

3.

Pentru paragrafele 1 și 2, "soluționat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în fața persoanei sau a organizației adecvate, responsabilă pentru control în țara beneficiară.

Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluționat corespunzător"

înseamnă adoptarea pașilor necesari pentru corectare.a cazurilor care nu au fost

indentificate

în

mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor.

4.

Dovezile la care se face referire

în

paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile și documentelor relevante sau orice alt document necesar.

Sect , iunea 8

1.

Țara beneficiară va prezenta Comisiei o declarație elaborată de către o persoană sau organizație independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris

în

Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plății finale referitoare la Măsura sprijinită. Declarația va cupride concluziile controalelor efectuate în anii precedenți și va furniza concluzii referitoare

la

validitatea solicitării efectuării plății finale și legalității și regularității operațiunilor, cu evidențierea declarației finale privind cheltuielile.

2.

În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce privește managementul și controlul, sau frecvența ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ans mblu pentru validitatea solicitării efectuării plății finale, declarația trebuie să se refere la aceste circumstanțe și să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor și a impactului financiar.

In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control,A.R

Y4tfPlrea.

identificării și rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.

Secțiunea 9

Țările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce privește aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerințele Secțiunii 2 și incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management și control cerute în Secțiunea IX a Anexei III.1.

Secțiunea 10

Comisia și țara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare țară beneficiară.

Sectiunea 11

'

1.

Persoanele

ș1

organizațiile

responsabile

pentru

implementarea

operațiunilor cofinanțate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele și evidențele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

2.

Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot

solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidențelor contabile menționate

în

paragraful 1.

Secțiunea 12

Informațiile colectate pe parcursul controalelor

trebuie să fie protejate de secretul profesional,

în

concordanță

cu

prevederile

relevante

ale

legislației

naționale

și Comunitare. Aceste informații nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuțiilor lor în cadrul țării beneficiare sau în cadrul instituțiilor Comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuțiilor respective.

Secțiunea 13

Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informațiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

Secțiunea 14

Prevederile acestui acord nu împiedică țările beneficiare să aplice procedurile naționale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

Apendicele A

DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINT ,

ELOR REFERITOARE LA INFORMATIILE NECESARE PENTRU

,

V

UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZATOR

Un sistem de audit corespunzător, descris în Secțiunea 2 (3), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistent , ă când:

1.

Evidențele contabile ținute la nivelul de management corespunzător

furnizează informații detaliate despre plățile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanțat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data și metoda de plată; înregistrările vor fi susținute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi).

2.

În cazul cheltuielilor ce au doar parțial legatură cu operațiunile cofinanțate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanțate de către Comunitate și celelalte operații. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca și valoare sau în raport cu celelelalte costuri.

3.

Planurile tehnice și financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitație și contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4.

La raportarea plăților către o autoritate intermediară, informațiile menționate în paragraful 1 sunt adunate într-o declarație de cheltuieli detaliată, care arată pentru fiecare proiect cofinanțat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declarații detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităților intermediare.

5.

Autoritățile intermediare vor ține înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte și pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofițerul menționat în Secțiunea III (9) a Anexei III, autoritățile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistență, împreună cu informațiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puțin o identificare completă a proiectului și beneficiarului final, data aprobării grantului,

sumele

alocate

și

plătite,

perioada

acoperită

de

cheltuieli

și

suma cheltuielilor pe măsuri și subprograme. Aceste informații constituie documentația justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autoritățile desemnate și baza pentru pregătirea declarațiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6.

În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorității desemnat ,

detfat tllle

detaliate de cheltuieli, menționate

în

paragraful 4, constituie documentația Jit$t1h iâvta

pentru înregistrările contabile ale autorității desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menționată în paragraful 5.

7.

În cazurile în care una sau mai multe autorităt , i intermediare intervin între beneficiarul final și autoritățile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declarații detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentație justificativă pentru propriile înregistrări contabile din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.

8.

In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management și de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autoritățile implicate vor obține sufidente informații de la nivelul inferior pentru a își justifica

propriile înregistrări contabile și sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru

fiecare cheltuială și pentru documentele justificative

la

nivelul beneficiarului final.

Apendicele B

MODEL INDICATIV AL DECLARAȚIEI CARE TREBUIE ATAȘATĂ LA SOLICITAREA FINALĂ DE PLATĂ

Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO

Subiect: <Măsura asistată prin ISPA Nr. și localizarea>

1.

Subsemnatul,

.......................(se

specifică

numele,

funcția

și

seviciul),

am examinat declarația finală de plată pentru .............. (se indică Măsura asistată prin ISPA și perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din ajutorul Comunității.

SCOPUL CONTROLULUI

2.

Am condus

examinarea

de control în concordanță

cu prevederile

CMCF, am planificat și executat examinarea în vederea obținerii unei asigurări rezonabile că declarația finală de cheltuieli și solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul Comunității nu conțin declarații false................................ (Se descriu pe scurt pașii practici de executare a controlului).

OBSERVAȚII

3.

Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a)

(b)

(c)

, etc.

(Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lispa documentației ajutătoare, cazurile aflate

în

proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări și ajutorul Comunitar corespunzător acestora).

4.

Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control național sau din partea Comunității la care am avut acces, au dezvăluit o frecvență joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor. Toate erorile/ neregulilor au fost rezolvate satisfăcător de către autoritățile de ma și nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu -i,«mat excepții:

(a)

(6)

(c)

, etc.

(Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, și pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora și întinderea problemelor și mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea).

CONCLUZII

Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvența erorilor depistate este redusă și toate problemele au fost rezolvate satisfăcător:

5.

(a) În lumina examinării de control și a concluziilor oricărui control național sau din partea Comunității la care am avut acces, este opinia mea personală că declarația finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanță

cu reglementările și prevederile

programului,

și solicitarea

racută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunității pare să fie validă.

Fie, dacă există unele limitări ale examinării de control dar frecvența erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:

5.

(6)

Cu excepția problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 și (sau) erorile/ neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător și la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control și pe concluziile oricărui control național sau din partea Comunității la care am avut acces, că declarația

finală

de cheltuieli

prezintă

corect, în

toate aspectele

materiale, cheltuielile făcute în concordanță cu reglementările și prevederile programului,

și

solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunității pare să fie validă.

Fie, dacă există limitări majore ale examinării de control sau frecvența erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător:

5. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 și (sau) a frecvenței ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziția de a exprima o opinie asupra declarației finale de cheltuieli și a solicitării făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunității.

AnexaIIL 5

ÎNT •

ELEGERE CU PRIVIRE LA

NEREGULI, RECUPERAREA SUMELOR PRIMITE GREȘIT PRIN ISPA

ȘI VERIFICĂRILE PE LOC

Sect • iunea 1

Această

înțelegere

nu

trebuie

afecteze

aplicarea

în

țara

beneficiară

a

regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între țările beneficiare sau între Comisie și țările beneficiare cu privire la problemele penale.

Sect • iunea 2

(1)

Țările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de la data intrării în vigoare a Memorandumului de finant , are:

-

prevederile stabilite de lege, reglementările sau acțiunile administrative pentru aplicanții măsurilor asistate prin ISPA;

-

lista autorităților și organismelor responsabile cu aplicarea Măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul și funcționarea acestor autorități și organisme și la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2)

Țările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informațiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1.

(3)

Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către țările beneficiare și trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenționează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei Secțiuni.

Secțiunea 3

"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor Memorandumului de finanțare rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității și/ sau a legilor naționale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.

Sect • iunea 4

(1)

În timpul celor 2 luni după sfârșitul fiecărui trimestru, țările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul inițierii unor investigații administrative sau judiciare.

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: detalii privind Măsura asistată prin ISPA;

prevederile care au fost încălcate, natura și suma cheltuieWor; în cazurile în care nu s­

a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greșit plătite dacă nu s-ar fi descoperit nereguWe, cu excepția cazurilor când eroarea sau neglijența este descoperită înaintea plății și nu conduce la pedepse administrative sau judiciai:;e;

suma totală și distribut , ia acesteia între diferitele surse de finant , are; perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii;

felul în care a fost descoperită neregula;

autoritățile naționale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

consecințele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăților și posibilitățile de recuperare;

data și sursa primei informații care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, și unde este cazul, țara beneficiară și terțele țări implicate;

-

identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informații nu au relevanță în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

(2)

Unde unele din informațiile menționate la paragraful 1, și în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor și maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, țările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informațiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregullie.

(3)

Dacă reglementările naționale prevăd confidențialitatea investigațiilor, comunicarea informațiilor

trebuie

fie

subiectul

unei

autorizări

din

partea

unei instanțe judecătorești competente.

Secțiunea 5

Fiecare țară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei și, unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că:

Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său și/ sau Ar tă că un nou mal-practice a fost implicat (folosit)

Sect • iunea 6

În

timpul celor 2 luni după sfârșitul fiecărui trimestru, țările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub Secțiunea 4, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior și a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:

sumele care au fost sau se așteaptă a fi recuperate;

măsurile interimare luate de țara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greșit;

procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greșit plătite și pentru impunerea sancțiunilor;

motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

orice suspendări a acuzărilor judiciare.

Țările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.

Secțiunea 7

Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referință, țările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeași limită de timp stabilită în Secțiunea 4 (1).

Secțiunea 8

Atunci când autoritățile competente din țara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să inițieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greșit plătite, Cornista poate să decidă să ramburseze țării beneficiare, total sau parțial, costurile legale și costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

Sect • iunea 9

1)

Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu țara beneficiară în scopul suplimentării informațiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în Secțiunea 4, la procedurile men·ționate în Secțiunea 6 și, în particular, la posibilitatea de recuperare.

2)

I ependent e contact le enționate în para ful 1, Comisia trebuie s i f

țarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea

m ir.:mc:M

sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte țări beneficia11e„

3)

Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanții țărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunității, pentru a examina împreună cu aceștia informațiile obținute conform Secțiunilor 4, 5 și 6, și paragrafului 1 din această Secțiune, în special cu· privire la învățămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire și la procedurile legale.

4)

La cererea unei țări beneficiare sau a Comisiei, țările beneficiare și Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

Sect • iunea 10

Comisia trebuie să informeze cu regularitate tările beneficiare, în cadrul conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărim ' e al fondurilor implicate în neregulil ' e care au fost descoperite și despre categoriile de nereguli, împărțite pe tipuri și pe sume (valoric).

Sect • iunea 11

(1)

Țările beneficiare și Comisia trebuie să ia toate precauțiile necesare pentru a se asigura că informat ' iile pe care le schimbă rămân confide , ntiale.

(2)

Informațiile la care se face referire în această Înțelegere nu pot fi trimise în particular

altor persoane decât celor din ,

tările beneficiare sau din cadrul institut ' iilor Comunitare

care au, conform atribuțiilor lor, acces la acestea, decât dacă țările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.

(3)

Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor țări beneficiare sau instituții

Comunitare

numai dacă aceasta este necesară

pentru

prevenirea

sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.

(4)

Informațiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestei Înțelegeri, vor fi supuse confidențialității profesionale și vor fi protejate în același mod în care informa ,

tii similare sunt protei·ate de leo b. - ... islat '

ia nat '

ională a ,

tărilor beneficiare care le

primesc și de către prevederile corespondente aplicabile instituțiilor Comunității.

În plus, aceste informații nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Înțelegere, decât dacă autoritățile care le-au furnizat și-au dat acordul expres, și cu condiția ca prevederile în vigoare în țările beneficiare în care se găsește ,autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

)

)

A

(5)

Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acțiune legală sau procedură instituită

ulterior

pentru

neconcordanta

cu

regulile

Comunitătii

în

domeniul ajutoarelor

de

preaderare,

a informațiilor

obținute

conform

acestei

reW;n.

Autoritatea competentă din țările beneficiare care a furnizat aceste informații trebuie informată dinainte de asemenea folosire.

(6)

Când o țară beneficiară notifică Comisia că o persoan fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Ințelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedește a nu fi fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să informeze pe toți aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei Înțelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.

Sect • iunea 12

Sumele recuperate trebuie distribuite între țările beneficiare și Comisie în conformitate cu ratele de cofinanțare, proporțional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

Secțiunea 13

'

'

A

)

Verificările pe loc și inspecțiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunității împotriva neregulilor, așa cum sunt definite în Secțiunea 3, trebuie pregătite și conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autoritățile competente din țările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul și scopul verificărilor și inspectiilor mentionate în această Anexă, astfel încât autoritătile să poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii

țării

beneficiare implicate pot

participa la verificările și inspecțiile pe loc.

În plus, dacă țara beneficiară implicată dorește, verificările și inspecțiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie și autoritătile competente ale țării beneficiare.

Secțiunea 14

Verificările și inspecțiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naționale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularitați.

Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări și inspecții, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar pentru a stabili unde și dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări și inspecții la alti operatori economici implicați, pentru a avea acces la informațiile pertinente deținute de acești operatori despre faptele care fac su verificărilor și inspecțiilor pe loc.

Secțiunea 15

(1)

Verificările și inspecțiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilității și autorității Comisiei de către oficialii sau alti angajați ai acesteia, împuterniciți corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei și numiți de aici înainte "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziția Comisiei de către țara beneficiară ca experți naționali secondanți, pot asista la aceste verificări și inspecții.

Inspectorii Comisiei își vor exercita puterea pe baza unei autorizații care le atestă identitatea și poziția, împreună cu un document care să indice subiectul și scopul verificării și inspecției pe loc.

Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă reguWor de procedură stabilite de legile țării beneficiare implicate.

(2)

Sub rezerva înțelegerii cu țara beneficiară, Comisia poate cere asistența oficiaWor din țările beneficiare ca observatori și poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistență tehnică.

Comisia trebuie să se asigure că toți sus-menționații oficiali și organisme prezintă toate garanțiile

cu

privire

la competența

tehnică, independență

și respectarea secretului profesional.

Secțiunea 16

,

'

b-

'

'

'

(1)

Inspectorii

Comisiei

trebuie

aibă

acces,

în

aceleași

condiții

cu

inspectorii administratiei nationale și în conformitate cu le01slatia natională, la toate informatiile și documentațiile despre operațiile implicate, care sunt necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a inspecțiilor pe loc. Aceștia se pot folosi de toate facilitățile de inspecție

ca

și inspectorii

administrației

naționale

și

pot

copia

în

particular documentele relevante.

Verificările și inspecțiile pe loc pot privi, în particular:

-

registre și documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene și condiții, scăpări de plată, declarații

ale materialelor

folosite și ale

muncii

efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;

-

sistemele și metodele de producție, ambalare și expediere;

-

verificări fi.zice privind natura și cantitatea bunurilor sau operațiilor finaJizate;

-

prelevarea și verificarea de mostre;

-

progresul lucrărilor și investițiilor pentru care s-a acordat finanțarea și utilizarea investitiilor finalizate;

-

docum ' ente contabile și bugetare;

-

implementarea tehnică și financiară a proiectelor subsidiare.

(2)

Unde este cazul, este în sarcina țării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauție corespunzătoare, în conformitate cu legislația națională, în special pentru protejarea probelor.

Sect ,

iunea 17

(1)

Informațiile comunicate sau obținute în orice fel, conform prevederilor acestei Anexe, sunt acoperite de secretul profesional și sunt protejate în același mod în care

informat ' iile similare sunt protei·ate de către leo b. - ... isl , atia nat '

ională a ,

tării beneficiare care le primește și de către prevederile corespondente aplicabile instituțiilor Comunitare.

Asemenea informații nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituțiile Comunitătii sau din țările beneficiare a căror funcție necesită cunoașterea lor și nici nu pot fi folosite de către instituțiile Comunității în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecții eficiente a intereselor financiare ale Comunității în toate t , ările beneficiare. Când o t , ară beneficiară intent , ionează să folosescă în alte scopuri informațiile obținute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările și inspecțiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea țării beneficiare de unde

informa ' tia respectivă a fost o , btinută.

(2)

Comisia

trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, către autoritățile

competente ale țării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările și inspecțiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecției pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menționata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări și inspecții.

(3)

Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ține seama de cerint '

ele procedurale specificate în le0 b. 1 ... slat '

ia na ,

tională a ,

tării beneficiare implicate. Documentele materiale și probatoare specificate în Anexa 16 trebuie

anexate la rapoartele menționate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale țării beneficiare în care folosirea lor se dovedește necesară, în același mod și în aceleași condiții ca și raportele întocmite de inspectorii administrației naționale. Acestea trebuie să fie subiectul acelorași reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administrației naționale și vor avea aceeași valoare ca acestea. Când o inspecție este desfașurată împreună, inspectorii naționali care au luat parte la operație vor fi rugați să contrasemneze

raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.

Sect , iunea 18

Când operatorii economici la care se face referire

în

Secțiunea 14, se opun unei verificări sau inspecții pe loc, țara beneficiară implicată, acționând în conformitate cu regulile naționale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa își îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecție pe loc.

Este de datoria țării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu sl nat , ională.

AnexaIIL6

CERINȚELE DE INFORMARE ȘI PUBLICITATE

Reguhle stabilite în Anexa III.6 (paginile 47 la 52) referitoare la informare și publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea, reguhle consimțite în acest Memorandum de finanțare nu impun reguhle care vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistență financiară ISPA.

AnexaIIL6

CERINȚELE DE INFORMARE ȘI PUBLICITATE

REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNT ,

ELEGERII DE INFORMARE ȘI PUBLICITATE

1.

Obiectivele

și

scopul

Măsurile de informare și publicitate privind asistența acordată prin ISPA au ca scop:

să mărească conștientizarea și transparența publică față de activitățile Comunității Europene;

să informeze potențialii beneficiari și organizațiile profesionale despre posibilitățile ISPA;

Informarea și publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistență financiară. Ținta măsurilor de informare și publicitate este de a informa publicul general și, de asemenea, potențialii beneficiari, inclusiv:

autoritățile regionale, locale sau publice; partenerii sociali și economici; organizațiile neguvernamentale; operatorii și promotorii de proiect; orice alte părți interesate

de oportunitățile oferite de ISPA.

2.

Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea

proiectelor ISPA (denumite a1c1 ș1

1n

continuare ca "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate

imediate. Publicitatea

trebuie

condusă

în cooperare

cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare și publicitate trebuie luate în timp util, imediat <lupa ce asistența ISPA este aprobată. Comisia își rezervă dreptul sa inițieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenței ISPA, dacă țara beneficiară nu își îndeplinește obligațiile stabilite în prezenta Anexă.

3.

Îndrumări privind activitățile de informare și publicitate

În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare și publicitate:

3.1.

Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acțiunile cofinanțate prin ISPA. Participarea Comunității Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

Pentru

aceasta,

lansarea

formală

a

proiectelor

și

fazele

importante

ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele

media regionale (presă, radio și televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegațiile Comisiei în țările beneficiare implicate.

3.2.

Ac • tiunile de informare

Organizarea acțiunilor de informare cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții legate de implementarea proiectelor parțial finanțate prin ISPA trebuie să menționeze explicit participarea Comunității Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunității Europene în sălile de conferință și emblema Comunității Europene

pe documente. Delegațiile Comisiei în țările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea și desfașurarea unor asemenea evenimente.

3.3.

Material informativ

Publicațiile (cum ar

fi

broșuri și prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conțină pe copertă o indicație clară a emblemei Comunității Europene când se folosește și o emblemă națională, regională sau locală.

Când publicația include o prefață, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din țara beneficiară cât și, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunității Europene este clară. Aceste publicații trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părților interesate.

Principiile sus-menționate se vor aplica de asemenea și materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.

b.

4.

Oblio-atii ale tărilor beneficiare

Informarea și publicitatea trebuie să facă obiectul unui șir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanții Comisiei, inclusiv Delegațiil@' e

IS.""Wlt

corect implicate în cele mai importante activități legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menționate:

a)

Informarea referitoare la proiect

Măsurile de informare și publicitate prompte trebuie luate pentru a conștientiza publicul general de asistența acordată de Comunitatea Europeană

prin ISPA. Organismul

responsabil

trebuie

să publice

conținutul

proiectelor

în cea

mai adecvată formă și să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală și regională și să le țină la dispoziția părților interesate. Măsurile prompte vor include:

plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor;

plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general

ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b)

Informații generale referitoare la ISPA

În plus față de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Național ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informațiilor generale despre asistența ISPA alocată țării lor, subliniind implementarea proiectelor și rezultatele obținute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puțin o dată pe an și să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma

unor

broșuri

de interes

general,

material

profesional

audio-video

(de exemplu

videoclip)

și

conferințe

de

înștiințare

la

un

nivel

corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor și/ sau să se focalizeze pe proiectele

de

interes

relevant.

Trebuie

actualizată

anual

și

transmisă

către televiziunile sau posturile de radio naționale și regionale, către Comisie și, la cerere, către alte părți interesate, așa cum sunt definite în paragraful 1.

5.

Activitatea Comitetelor de Monitorizare

Comitetele de Monitorizare trebuie să se asigure că există informat , ii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare Comiteț de Monitorizare trebuie să informeze

media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Președintele va fi responsabil pentru contactele cu media și va

fi

asistat de către reprezentanții Comisiei.

Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia și cu Delegațiile acesteia în țările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

Reprezentanții Comisiei în Comitetele de Monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanța cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare și plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare și publicitate și probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Președintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei.

Președintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informațiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6.

Prevederi finale

Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfășoare acțiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia și să o informeze despre inițiativele pe care le are în așa fel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin Delegația sa la locul de desfășurare, va asigura asistență sub forma unui manual care va fi întocmit în limba națională. Acesta va conține îndrumări detaliate în formă electronică (CD-ROM) și va fi disponibil, la cererea contractanților, la organismul responsabil sau la Coordonatorul

National ISPA.

'

Măsuri speciale privind plăcile de avizare

și

pe cele comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, țările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare și publicitate:

1.

Plăcile de avizare

Plăcile de avizare vor fi ridicate la locul de desfașurare a lucrărilor pentru proiectele asistate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spațiu rezervat indicațiilor privind participarea Comunității Europene.

Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune

potrivită

cu scala operațiunilor desfașurate.

Selecția plăcii de avizare rezervată Comunității Europene trebuie să îO:deplinească următoarele criterii:

trebuie să ocupe cel puțin 50 % din suprafața totală a plăcii de avizare; trebuie să poarte emblema standard a Comunității Europene și să cup ă următor, așa cum este prezentat în tabelul atașat.

Atunci când organismul responsabil nu ridică propria sa placă de avizare care să anunțe implicarea

acestuia

în

finanțarea

proiectului,

asistența

acordată

de

Comunitatea Europeană

trebuie anunțată

pe o placă de avizare specială. În

asemenea cazuri, prevederile

sus-menționate referitoare

la partea Comisiei

Europene se aplică prin analogie.

Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor și înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile de la punctul 2.

2.

Plăcile comemorative

Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, și trebuie să fie accesibile publicului general. În afara emblemei Comunității Europene asemenea plăci trebuie să ment , ioneze contribut , ia Comunităt , ii Europene la proiect.

Trebuie folosit textul următor ca model pentru conținutul cerut:

''Acest proiect a fost cefi,nanțat cu

%

de către Comunitatea Europeană.

La

finalul lucrării în

(se

menționează anu

1

costul total al proiectului a fost de

..........

(moneda națională) 1

și contribuția

totală a Comunită,tii Europene a fost de

........

(moneda națională)."

=EXEMPLU=

Tidul proiectului Localizarea

Finanțat de:

Uniunea Europeană (grant) IFI (împrumut)

{Ministerul. .. }

-{Agenția... }

....

Euro

....

Euro

(Emblema Europeanaj

....

(moneda

națională)

....

(moneda

națională)

Autoritatea de implementare:

Beneficiar:

Supervizare și management:

{Numele beneficiarului}

{Numele firmei}

Contractant:

{Numele contractantului}

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.