Decizia nr. 32/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Cristina Nicoara - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Roșu în Dosarul nr. 5.214/2001 al Judecătoriei Targoviste.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând ca dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 23 alin. (9), art. 29 alin. (1) și ale art. 30 alin. (1) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.214/2001, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Roșu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca cele doua texte legale criticate sancționează aceeași conduita interzisă și ca ar fi vorba despre o dubla incriminare. Se mai afirma ca textele criticate ar fi contrare prevederilor constituționale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gandirii și a opiniilor, precum și celor ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare. Sunt invocate și dispozițiile art. 23 alin. (9) din Constituție referitoare la legalitatea aplicării pedepsei, care ar fi incalcate prin faptul ca făptuitorul este absolvit de pedeapsa numai dacă face proba verității afirmațiilor. Se mai afirma, în sfârșit, ca dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal sunt criticabile și pentru ca sancționează deopotrivă atât faptele intenționate, cat și pe cele din culpa; or, el a comis faptele fără intenție infractionala.

Judecătoria Targoviste, exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciază ca aceasta este neîntemeiată. Se arata ca dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal incrimineaza doua fapte distincte vizând valori sociale diferite, chiar dacă obiectul lor juridic comun este demnitatea omului, valoare suprema garantată prin art. 1 din Constituție. Nu poate fi vorba despre o asa-zisa dubla incriminare. Incriminarea celor două fapte, insulta și calomnia, nu încalcă prevederile art. 29 și 30 din Constituție, deoarece nici libertatea de gandire, nici libertatea de exprimare nu sunt absolute, fiind supuse unor limitări prevăzute de lege, necesare ocrotirii unor valori umane, cum ar fi respectul drepturilor sau reputației altora. Astfel, prevederile art. 30 alin. (6) din Constituție interzic acele exprimari care pot prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine. Totodată se aminteste ca prevederile art. 54 din Constituție obliga la exercitarea drepturilor și libertăților cu buna-credința, fără să se încalce drepturile și libertățile celorlalți.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera ca prevederile art. 205 și 206 din Codul penal nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Se arata ca autorul excepției de neconstituționalitate ignora prevederile art. 29 alin. (2) din Constituție, în sensul cărora libertatea conștiinței trebuie să se manifeste în spirit de toleranta și respect reciproc, precum și prevederile art. 30 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Se conchide ca atributul demnității are o valoare egala cu celelalte atribute ale persoanei și ca dreptului penal îi revine rolul de a asigura ocrotirea demnității omului prin incriminarea și sancționarea faptelor contra demnității.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile din legea penală nu contravin nici uneia dintre dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, prevederile din Legea fundamentală invocate, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal, care au următorul cuprins:

- Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepsește cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amendă.

Aceeași pedeapsa se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părților inlatura răspunderea penală.";

- Art. 206: "Afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părților inlatura răspunderea penală."

Autorul excepției afirma ca cele doua dispoziții legale incrimineaza și sancționează aceeași fapta, care ar fi dublu incriminata. Se mai afirma ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 29 alin. (1) și ale art. 30 alin. (1) din Constituție, privitoare la libertatea de gandire și la libertatea de exprimare, precum și prevederilor art. 23 alin. (9) referitoare la legalitatea aplicării pedepsei.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca susținerea autorului excepției în sensul că prin cele doua texte criticate s-ar incrimina aceeași fapta nu poate fi primită, deoarece fiecare text se referă la o anumită modalitate de atingere adusă demnității persoanei: insulta și calomnia. Cele doua infracțiuni se deosebesc între ele atât prin modul în care se aduce atingere demnității persoanei, cat și prin gradul lor de pericol social, calomnia fiind evident mai grava decât insulta. Autorul excepției invoca încălcarea prevederilor art. 29 și 30 din Legea fundamentală, referitoare la libertatea de gandire și de exprimare, însă ignora prevederile art. 29 alin. (2), conform cărora libertatea conștiinței trebuie să se manifeste în spirit de toleranta și de respect reciproc, precum și prevederile art. 30 alin. (6), în sensul cărora "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine".

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, respingând excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții. Astfel, prin Decizia nr. 308 din 15 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 16 ianuarie 2002, Curtea a statuat ca art. 205 și 206 din Codul penal nu încalcă dispozițiile constituționale.

Considerentele și soluția adoptate prin decizia citata își păstrează valabilitatea și în prezenta cauza, neexistand elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Roșu în Dosarul nr. 5.214/2001 al Judecătoriei Targoviste.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 ianuarie 2002.