Decizia nr. 4/2002

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată, excepție ridicată de Societatea Comercială "TVR ALFA" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 34/2001 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritima și fluviala.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând ca textele constituționale invocate în motivare nu sunt semnificative în soluționarea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 18 aprilie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 34/2001, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritima și fluviala a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "TVR ALFA" - S.R.L. din Galați într-un proces civil având ca obiect pretenții referitoare la dreptul de autor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prin aceste dispoziții "se încalcă dreptul titularului de a dispune de propriile înregistrări sonore, nelasand posibilitatea unor asocieri directe, ci numai prin reprezentant, respectiv prin organismul de gestiune colectivă", ceea ce în opinia autorului excepției ar contraveni prevederilor art. 37, 49 și 54 din Constituție.

Se mai susține ca datorită formulării acestui text în mod greșit se ajunge să se interpreteze ca utilizatorii sunt obligați să obțină din partea organismelor de gestiune colectivă, în schimbul unei remunerații, autorizații neexclusive, deși, potrivit

art. 123 din Legea nr. 8/1996 , "Titularii drepturilor conexe își pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectivă".

De asemenea, se mai arata ca pentru interpretarea corecta a prevederilor

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

trebuie avute în vedere și următoarele dispoziții legale:

- art. 12 din Convenția internationala pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, încheiată la Roma la 26 octombrie 1961, la care România a aderat prin

Legea nr. 76/1998 , care prevede că "[...] Legislația naționala poate, în lipsa unei înțelegeri între cei interesați, sa stabilească condițiile repartizării acestei remunerații.";

- dispozițiile art. 12 alin. 1 din Tratatul O.M.P.I. privind interpretarile, executiile și fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996, ratificat prin

Legea nr. 206/2000 , potrivit cărora producătorii de fonograme beneficiază de dreptul exclusiv de a autoriza punerea la dispoziție publicului a originalului și a exemplarelor fonogramelor lor prin vânzare sau prin orice alt transfer de proprietate.

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritima și fluviala apreciază ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, deoarece acest text ar trebui coroborat cu cel al

art. 123 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 , potrivit căruia "Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectivă".

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază excepția ca neîntemeiată, arătând ca prevederile

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

trebuie corelate cu cele ale art. 105 alin. (1) lit. c) și ale art. 123 alin. (1) din aceeași lege. Se considera ca textele constituționale invocate de autorul excepției nu sunt incidente în cauza. Cu privire la referirea autorului excepției la modul de interpretare a prevederilor

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

se arata ca, potrivit jurisprudenței constante a Curții, aspectele privind interpretarea și aplicarea legii sunt de competența instanțelor judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată.

Aceste dispoziții legale au următoarea redactare:

- Art. 130 alin. (1) lit. a): "Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligații:

a) sa acorde utilizatorilor, prin contract, în schimbul unei remunerații, autorizații neexclusive de utilizare a operelor sau prestațiilor titularilor drepturilor, sub forma de licență neexclusiva;".

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca aceste dispoziții legale contravin art. 37, 49 și 54 din Constituție, potrivit cărora:

- Art. 37: "(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate și în alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale.

(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.

(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 54: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:

Dispozițiile legale criticate trebuie corelate cu dispozițiile

art. 123 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 , conform cărora "Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectivă". Potrivit acestui text, producătorii de fonograme, în calitate de titulari ai unor drepturi conexe, pot opta pentru exercitarea în mod personal a drepturilor recunoscute prin

Legea nr. 8/1996

sau, la cererea lor, prin organisme de gestiune colectivă. Raporturile dintre aceștia și utilizatori fiind de natura contractuală, acestora le sunt aplicabile regulile dreptului civil. Sub acest aspect Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin textelor constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, excepția urmând să fie respinsă.

Curtea constata, de asemenea, că nu poate fi primită nici solicitarea autorului excepției privind interpretarea textului

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , deoarece, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției". Interpretarea legii este atributul suveran al instanței de judecată în opera de infaptuire a justiției, iar controlul acestei interpretări se realizează prin exercitarea căilor de atac.

În acest sens este și jurisprudenta Curții Constituționale, care s-a pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 14 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 17 martie 1999.

Cele stabilite de Curtea Constituțională prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de fața, neexistand elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudenței sale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată, excepție ridicată de Societatea Comercială "TVR ALFA" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 34/2001 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritima și fluviala.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2002.